34,291 matches
-
se eliminau firele urzelii, cele rămase se brodau în diferite cusături. La începutul secolului al XIV-lea pentru a ajunge la o transparență totală numărul de fire scoase a crescut, iar unii meșteșugari au gîndit să evite scoaterea firelor unui țesut și au început sa coase cu acul un fundal nou, care semăna cu o plasă. Astfel nu era necesar de un suport textil pentru broderie, si unii au inceput să coase fundalul si ornametul concomitent. In această manieră s-a
Dantelă () [Corola-website/Science/314645_a_315974]
-
compusă din globule roșii, globule albe și trombocite. Globulele roșii (în ), numite și hematii sau eritrocite, sunt celule ale sângelui care au forma unui disc plat și sunt lipsite de nucleu. Acestea transportă oxigenul (fixat în hemoglobină) la celulele din țesuturi, de unde aduc la plămâni dioxidul de carbon rezultat din metabolismul tisular. Valorile normale sunt, pentru bărbați, 4,5-6 milioane/mm³; pentru femei, 4-4,5 milioane/mm³, numărul lor influențând valorile hemoglobinei. Hemoglobina (Hgb) este o proteină prezentă în globulele roșii
Hemogramă () [Corola-website/Science/314670_a_315999]
-
tisular. Valorile normale sunt, pentru bărbați, 4,5-6 milioane/mm³; pentru femei, 4-4,5 milioane/mm³, numărul lor influențând valorile hemoglobinei. Hemoglobina (Hgb) este o proteină prezentă în globulele roșii care are rolul de a transporta oxigenul de la plămâni la țesuturi, pe calea sângelui arterial, și dioxidul de carbon dinspre țesuturi spre plămâni, pe calea sângeui venos, pentru a fi eliminat prin aerul expirat. Ea este sintetizată în același timp cu eritrocitele în curs de maturare din măduva osoasă. Într-o
Hemogramă () [Corola-website/Science/314670_a_315999]
-
pentru femei, 4-4,5 milioane/mm³, numărul lor influențând valorile hemoglobinei. Hemoglobina (Hgb) este o proteină prezentă în globulele roșii care are rolul de a transporta oxigenul de la plămâni la țesuturi, pe calea sângelui arterial, și dioxidul de carbon dinspre țesuturi spre plămâni, pe calea sângeui venos, pentru a fi eliminat prin aerul expirat. Ea este sintetizată în același timp cu eritrocitele în curs de maturare din măduva osoasă. Într-o globulă roșie sunt cca 350 milioane de molecule de hemoglobină
Hemogramă () [Corola-website/Science/314670_a_315999]
-
aspect de mici mase gelatinoase incolore, sunt mai mici decît eritrocitele însă mai groase (10-12 micron diametru), cu un nucleu rotund (limfocitele) sau polilobat (celule polimorfonucleare). În general acestea au funcții de apărare împotriva microorganismelor. Unele din ele ajung la țesuturile cu bacterii și substanțe străine, inconjurându-le și distrugându-le. Altele produc substanțe numite anticorpi, care neutralizează acțiunea nocivă a virusului și a bacteriilor care eventual penetrează în organism. Pot fi divizate în: Dacă numărul de limfocite crește, infecția este probabil
Hemogramă () [Corola-website/Science/314670_a_315999]
-
Decompresia sau revenirea la presiunea atmosferică este acea parte a scufundării prin care scafandrul revine la suprafața apei (la presiunea atmosferică). Viteza decompresiei este dată de viteza de eliminare a gazului inert dizolvat în țesuturile organismului pe timpul expunerii la presiunea hidrostatică. Decompresia se poate realiza în două modalități: Pe timpul expunerii organismului uman la presiunea hidrostatică, conform legii lui Henry, gazul inert se dizolvă în țesuturi, fenomenul fiind în funcție de presiune, temperatură, durata expunerii la presiune și
Decompresie (scufundare) () [Corola-website/Science/313552_a_314881]
-
dată de viteza de eliminare a gazului inert dizolvat în țesuturile organismului pe timpul expunerii la presiunea hidrostatică. Decompresia se poate realiza în două modalități: Pe timpul expunerii organismului uman la presiunea hidrostatică, conform legii lui Henry, gazul inert se dizolvă în țesuturi, fenomenul fiind în funcție de presiune, temperatură, durata expunerii la presiune și natura gazului inert din amestecul respirator. Palierul de decompresie este oprirea scafandrului pentru un anumit timp la o adâncime mai mică decât adâncimea scufundării conform tabelei de decompresie utilizată, pentru
Decompresie (scufundare) () [Corola-website/Science/313552_a_314881]
-
o valoare situată la jumătatea intervalului cuprins între presiunea gazului dizolvat la momentul inițial ("p") și presiunea gazului la care este expus ("p"), reprezintă perioada de semisaturație H a lichidului respectiv. "p + (p - p)/2 = (p + p)/2" În cazul țesuturilor umane, pentru calculul expunerii organismului la presiune precum și a procedeelor de decompresie, s-au stabilit compartimente de țesuturi cărora li s-au atribuit, perioade de semisaturație, realizându-se un model matematic de calcul. Valorile perioadelor de semisaturație pentru diferitele țesuturi
Decompresie (scufundare) () [Corola-website/Science/313552_a_314881]
-
la care este expus ("p"), reprezintă perioada de semisaturație H a lichidului respectiv. "p + (p - p)/2 = (p + p)/2" În cazul țesuturilor umane, pentru calculul expunerii organismului la presiune precum și a procedeelor de decompresie, s-au stabilit compartimente de țesuturi cărora li s-au atribuit, perioade de semisaturație, realizându-se un model matematic de calcul. Valorile perioadelor de semisaturație pentru diferitele țesuturi pot fi situate între 1,5 și 1200 minute. Țesuturile care sunt bogat irigate cu sânge (plămâni, organe
Decompresie (scufundare) () [Corola-website/Science/313552_a_314881]
-
țesuturilor umane, pentru calculul expunerii organismului la presiune precum și a procedeelor de decompresie, s-au stabilit compartimente de țesuturi cărora li s-au atribuit, perioade de semisaturație, realizându-se un model matematic de calcul. Valorile perioadelor de semisaturație pentru diferitele țesuturi pot fi situate între 1,5 și 1200 minute. Țesuturile care sunt bogat irigate cu sânge (plămâni, organe vitale) sunt țesuturi rapide care pot absorbi mai rapid gazul inert, pe când țesuturile bogate în grăsimi (cartilajele, oasele), sunt țesuturi lente unde
Decompresie (scufundare) () [Corola-website/Science/313552_a_314881]
-
procedeelor de decompresie, s-au stabilit compartimente de țesuturi cărora li s-au atribuit, perioade de semisaturație, realizându-se un model matematic de calcul. Valorile perioadelor de semisaturație pentru diferitele țesuturi pot fi situate între 1,5 și 1200 minute. Țesuturile care sunt bogat irigate cu sânge (plămâni, organe vitale) sunt țesuturi rapide care pot absorbi mai rapid gazul inert, pe când țesuturile bogate în grăsimi (cartilajele, oasele), sunt țesuturi lente unde degazarea (decompresia) are loc mai greu. Inițiatorul acestei teorii a
Decompresie (scufundare) () [Corola-website/Science/313552_a_314881]
-
s-au atribuit, perioade de semisaturație, realizându-se un model matematic de calcul. Valorile perioadelor de semisaturație pentru diferitele țesuturi pot fi situate între 1,5 și 1200 minute. Țesuturile care sunt bogat irigate cu sânge (plămâni, organe vitale) sunt țesuturi rapide care pot absorbi mai rapid gazul inert, pe când țesuturile bogate în grăsimi (cartilajele, oasele), sunt țesuturi lente unde degazarea (decompresia) are loc mai greu. Inițiatorul acestei teorii a fost fiziologul englez John Scott Haldane, care în anul 1908 introduce
Decompresie (scufundare) () [Corola-website/Science/313552_a_314881]
-
matematic de calcul. Valorile perioadelor de semisaturație pentru diferitele țesuturi pot fi situate între 1,5 și 1200 minute. Țesuturile care sunt bogat irigate cu sânge (plămâni, organe vitale) sunt țesuturi rapide care pot absorbi mai rapid gazul inert, pe când țesuturile bogate în grăsimi (cartilajele, oasele), sunt țesuturi lente unde degazarea (decompresia) are loc mai greu. Inițiatorul acestei teorii a fost fiziologul englez John Scott Haldane, care în anul 1908 introduce conceptul de perioadă de semisaturație. Haldane a ales 5 tipuri
Decompresie (scufundare) () [Corola-website/Science/313552_a_314881]
-
pentru diferitele țesuturi pot fi situate între 1,5 și 1200 minute. Țesuturile care sunt bogat irigate cu sânge (plămâni, organe vitale) sunt țesuturi rapide care pot absorbi mai rapid gazul inert, pe când țesuturile bogate în grăsimi (cartilajele, oasele), sunt țesuturi lente unde degazarea (decompresia) are loc mai greu. Inițiatorul acestei teorii a fost fiziologul englez John Scott Haldane, care în anul 1908 introduce conceptul de perioadă de semisaturație. Haldane a ales 5 tipuri de țesuturi de 5, 10, 20, 40
Decompresie (scufundare) () [Corola-website/Science/313552_a_314881]
-
în grăsimi (cartilajele, oasele), sunt țesuturi lente unde degazarea (decompresia) are loc mai greu. Inițiatorul acestei teorii a fost fiziologul englez John Scott Haldane, care în anul 1908 introduce conceptul de perioadă de semisaturație. Haldane a ales 5 tipuri de țesuturi de 5, 10, 20, 40 și 75 minute. El a demonstrat de asemenea că decompresia atinge o valoare critică când scafandrul este aproape de suprafață. În urma cercetărilor, Haldane a publicat primele tabele de decompresie în anul 1908. Țesuturile foarte rapide și
Decompresie (scufundare) () [Corola-website/Science/313552_a_314881]
-
5 tipuri de țesuturi de 5, 10, 20, 40 și 75 minute. El a demonstrat de asemenea că decompresia atinge o valoare critică când scafandrul este aproape de suprafață. În urma cercetărilor, Haldane a publicat primele tabele de decompresie în anul 1908. Țesuturile foarte rapide și cele foarte lente nu sunt luate în calculul tabelelor de decompresie. Pentru scufundări unitare, numai o parte dintre țesuturi, (țesuturile rapide), se saturează cu gaz inert pe când celelalte, (țesuturile lente), ating o presiune de gaz dizolvat mai
Decompresie (scufundare) () [Corola-website/Science/313552_a_314881]
-
critică când scafandrul este aproape de suprafață. În urma cercetărilor, Haldane a publicat primele tabele de decompresie în anul 1908. Țesuturile foarte rapide și cele foarte lente nu sunt luate în calculul tabelelor de decompresie. Pentru scufundări unitare, numai o parte dintre țesuturi, (țesuturile rapide), se saturează cu gaz inert pe când celelalte, (țesuturile lente), ating o presiune de gaz dizolvat mai mică decât presiunea parțială a gazului inert la care a fost expus organismul. Funcție de durată, expunerea organismului uman la presiunea ambiantă poate
Decompresie (scufundare) () [Corola-website/Science/313552_a_314881]
-
când scafandrul este aproape de suprafață. În urma cercetărilor, Haldane a publicat primele tabele de decompresie în anul 1908. Țesuturile foarte rapide și cele foarte lente nu sunt luate în calculul tabelelor de decompresie. Pentru scufundări unitare, numai o parte dintre țesuturi, (țesuturile rapide), se saturează cu gaz inert pe când celelalte, (țesuturile lente), ating o presiune de gaz dizolvat mai mică decât presiunea parțială a gazului inert la care a fost expus organismul. Funcție de durată, expunerea organismului uman la presiunea ambiantă poate fi
Decompresie (scufundare) () [Corola-website/Science/313552_a_314881]
-
publicat primele tabele de decompresie în anul 1908. Țesuturile foarte rapide și cele foarte lente nu sunt luate în calculul tabelelor de decompresie. Pentru scufundări unitare, numai o parte dintre țesuturi, (țesuturile rapide), se saturează cu gaz inert pe când celelalte, (țesuturile lente), ating o presiune de gaz dizolvat mai mică decât presiunea parțială a gazului inert la care a fost expus organismul. Funcție de durată, expunerea organismului uman la presiunea ambiantă poate fi trei tipuri: Pentru scufundări în saturație, scufundări cu expuneri
Decompresie (scufundare) () [Corola-website/Science/313552_a_314881]
-
mică decât presiunea parțială a gazului inert la care a fost expus organismul. Funcție de durată, expunerea organismului uman la presiunea ambiantă poate fi trei tipuri: Pentru scufundări în saturație, scufundări cu expuneri de lungă durată, se poate considera că toate țesuturile organismului se saturează cu gazul inert din compunerea amestecului respirator, iar pentru calculul decompresiei se ia în considerare numai compartimentul de țesuturi cu perioada de semisaturație H cea mai mare sau un anumit compartiment de țesuturi numit compartiment de țesuturi
Decompresie (scufundare) () [Corola-website/Science/313552_a_314881]
-
fi trei tipuri: Pentru scufundări în saturație, scufundări cu expuneri de lungă durată, se poate considera că toate țesuturile organismului se saturează cu gazul inert din compunerea amestecului respirator, iar pentru calculul decompresiei se ia în considerare numai compartimentul de țesuturi cu perioada de semisaturație H cea mai mare sau un anumit compartiment de țesuturi numit compartiment de țesuturi director. Imediat ce începe decompresia (scăderea presiunii), apare o diferență de presiune negativă între presiunea parțială a gazului inert din amestecul respirator ambiant
Decompresie (scufundare) () [Corola-website/Science/313552_a_314881]
-
poate considera că toate țesuturile organismului se saturează cu gazul inert din compunerea amestecului respirator, iar pentru calculul decompresiei se ia în considerare numai compartimentul de țesuturi cu perioada de semisaturație H cea mai mare sau un anumit compartiment de țesuturi numit compartiment de țesuturi director. Imediat ce începe decompresia (scăderea presiunii), apare o diferență de presiune negativă între presiunea parțială a gazului inert din amestecul respirator ambiant, corespunzător palierului de decompresie și presiunea aceluiași gaz dizolvat în țesuturi. Această diferență de
Decompresie (scufundare) () [Corola-website/Science/313552_a_314881]
-
țesuturile organismului se saturează cu gazul inert din compunerea amestecului respirator, iar pentru calculul decompresiei se ia în considerare numai compartimentul de țesuturi cu perioada de semisaturație H cea mai mare sau un anumit compartiment de țesuturi numit compartiment de țesuturi director. Imediat ce începe decompresia (scăderea presiunii), apare o diferență de presiune negativă între presiunea parțială a gazului inert din amestecul respirator ambiant, corespunzător palierului de decompresie și presiunea aceluiași gaz dizolvat în țesuturi. Această diferență de presiune determină degazarea țesuturilor
Decompresie (scufundare) () [Corola-website/Science/313552_a_314881]
-
anumit compartiment de țesuturi numit compartiment de țesuturi director. Imediat ce începe decompresia (scăderea presiunii), apare o diferență de presiune negativă între presiunea parțială a gazului inert din amestecul respirator ambiant, corespunzător palierului de decompresie și presiunea aceluiași gaz dizolvat în țesuturi. Această diferență de presiune determină degazarea țesuturilor de gazul inert dizolvat. Pe tot timpul decompresiei, o parte dintre țesuturile organismului (în cazul scufundărilor unitare) sau toate țesuturile (în cazul scufundărilor în saturație) sunt suprasaturate cu gaz inert, ceea ce înseamnă că
Decompresie (scufundare) () [Corola-website/Science/313552_a_314881]
-
țesuturi director. Imediat ce începe decompresia (scăderea presiunii), apare o diferență de presiune negativă între presiunea parțială a gazului inert din amestecul respirator ambiant, corespunzător palierului de decompresie și presiunea aceluiași gaz dizolvat în țesuturi. Această diferență de presiune determină degazarea țesuturilor de gazul inert dizolvat. Pe tot timpul decompresiei, o parte dintre țesuturile organismului (în cazul scufundărilor unitare) sau toate țesuturile (în cazul scufundărilor în saturație) sunt suprasaturate cu gaz inert, ceea ce înseamnă că presiunea gazului inert dizolvat în țesuturi, este
Decompresie (scufundare) () [Corola-website/Science/313552_a_314881]