33,912 matches
-
pivniță cu bolți din cărămidă din cartierul Văcărești. Filmările ulterioare au fost realizate la Câmpulung Muscel și din nou la București. Rolul feminin principal a fost interpretat de actrița poloneză Joanna Pacuła (n. 1957), care absolvise în același an (1979) Academia de Teatru Aleksander Zelwerowicz din Varșovia și debuta într-un rol principal în film. Actrița se temea că nu va putea să redea suficient de bine fascinația exercitată de personajul Lena asupra eroului principal. Costumele civile au fost realizate de
Ultima noapte de dragoste () [Corola-website/Science/327325_a_328654]
-
păstreze un loc de frunte în școala românească de medicină Un plus în consolidarea imaginii școlii de medicină din Târgu Mureș este adus și de centrul de instruire național în medicina de urgență, efectuat de SMURD Târgu Mureș. Prin transferarea Academiei de Arta Teatrală din Cluj s-a creat Universitatea de Arte, care a purtat mult timp numele actorului, regizorului de origine ardelenească István Szentgyörgyi. Academia are trei secții cu predare în limba română și în maghiară: actorie, teatrologie și regie
Educația din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/327361_a_328690]
-
centrul de instruire național în medicina de urgență, efectuat de SMURD Târgu Mureș. Prin transferarea Academiei de Arta Teatrală din Cluj s-a creat Universitatea de Arte, care a purtat mult timp numele actorului, regizorului de origine ardelenească István Szentgyörgyi. Academia are trei secții cu predare în limba română și în maghiară: actorie, teatrologie și regie, iar în urma finalizării lucrărilor de reabilitare Casei Pálffy din strada Bolyai, a fost dat în folosință sediul Facultății de Muzică. Cercetarea în domeniul științelor sociale
Educația din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/327361_a_328690]
-
Națiunilor Unite" și "Fundația Parteneri pentru Dezvoltare Locală" în Monterey, California (2004) și cursul „Securitate și buna guvernare” la "Universitatea Națională de Apărare „Carol I” - Colegiul Național de Apărare" (2006). A absolvit, de asemenea, "Colegiul Superior de Siguranță Națională" la "Academia Națională de Informații" din București (2006). În 2002 a fost ales membru al Colegiului Director al CNCD, iar în 2005 a devenit președintele acestei instituții pentru un mandat de cinci ani. A început cel de-al doilea mandat la 26
Csaba Asztalos () [Corola-website/Science/330592_a_331921]
-
despre activitatea sa. UNESCO devine conștienăt de capacitatea lui Stern și îl trimite la Bristol că delegat în calitate de expert pentru primul Congres pentru educația prin artă ("Internațional Society for Education through Art"). Stern a avut dorința și ideea creării unei academii pentru copii: "Académie du Jeudi" („Academia de joi”). Ziua de joi era în Franța o zi liberă în săptămâna școlară - astfel se explică numele academiei. Așa se face că în 1949 a deschis un atelier de pictură pentru copii în
Arno Stern () [Corola-website/Science/330598_a_331927]
-
de capacitatea lui Stern și îl trimite la Bristol că delegat în calitate de expert pentru primul Congres pentru educația prin artă ("Internațional Society for Education through Art"). Stern a avut dorința și ideea creării unei academii pentru copii: "Académie du Jeudi" („Academia de joi”). Ziua de joi era în Franța o zi liberă în săptămâna școlară - astfel se explică numele academiei. Așa se face că în 1949 a deschis un atelier de pictură pentru copii în centrul orașului Paris, la Saint-Germain-des-Prés. " Académie
Arno Stern () [Corola-website/Science/330598_a_331927]
-
artă ("Internațional Society for Education through Art"). Stern a avut dorința și ideea creării unei academii pentru copii: "Académie du Jeudi" („Academia de joi”). Ziua de joi era în Franța o zi liberă în săptămâna școlară - astfel se explică numele academiei. Așa se face că în 1949 a deschis un atelier de pictură pentru copii în centrul orașului Paris, la Saint-Germain-des-Prés. " Académie du Jeudi" devine rapid un proiect cunoscut de mass-media și nu numai. Dar dorința lui Stern nu a fost
Arno Stern () [Corola-website/Science/330598_a_331927]
-
(FABBV) este o facultate a Academiei de Studii Economice din București. Este situată în București, Str. Mihail Moxa nr. 5-7 a fost înființată la 6 noiembrie 1948 sub denumirea de Facultatea de Finanțe și Credit care asigura pregătirea universitară a studenților prin două secții: Finanțe, respectiv
Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori () [Corola-website/Science/330608_a_331937]
-
(n. 12 ianuarie 1947, Roșiori Jud. Bacău) este o economistă, profesor universitar emerit și membru al Consiliului Fiscal. A urmat Liceul Teoretic Nr. 3 Bacău (sept. 1960 - aug. 1964), apoi a absolvit Facultatea de Finanțe și Credit din cadrul Academiei de Studii Economice din București în anul 1969 (șef de promoție). A obținut titlul de doctor la Academia de Studii Economice în anul 1983, teza fiind elaborată sub conducerea profesorului Gheorghe Bistriceanu. După terminarea facultății s-a alăturat colectivului de
Tatiana Moșteanu () [Corola-website/Science/330612_a_331941]
-
Consiliului Fiscal. A urmat Liceul Teoretic Nr. 3 Bacău (sept. 1960 - aug. 1964), apoi a absolvit Facultatea de Finanțe și Credit din cadrul Academiei de Studii Economice din București în anul 1969 (șef de promoție). A obținut titlul de doctor la Academia de Studii Economice în anul 1983, teza fiind elaborată sub conducerea profesorului Gheorghe Bistriceanu. După terminarea facultății s-a alăturat colectivului de cadre didactice al Catedrei de Finanțe. Începând cu anul 1993 ocupă postul de profesor universitar, iar din 1996
Tatiana Moșteanu () [Corola-website/Science/330612_a_331941]
-
(n. 6 aprilie 1915 Wielopole Skrzynskie, Galiția - d. 8 decembrie 1990 Cracovia) a fost regizor de teatru, actor în propriile producții, autor de happening-uri, teoretician al artei și pictor polonez. Kantor a urmat Academia de Arte Frumoase din Cracovia și, dezamăgit de metodele de lucru predate acolo, „folosite pentru a exprima efecte predeterminate“, începe să devină interesat de avangarda poloneză a timpului, de constructivismul rus și Bauhaus, încercînd să rezolve dilema „cum să reconciliezi
Tadeusz Kantor () [Corola-website/Science/330681_a_332010]
-
este, de asemenea, un producător de muzică și un compozitor de muzică video. a început să cânte la pian la vârsta de cinci ani, după ce a fost încurajat de părinții săi. În 1996 a absolvit cu onoruri Facultatea Instrumentala a Academiei de Muzică din Gdansk. El a câștigat numeroase premii în muzică și cultură, inclusiv Ad Astra, Oscaruri de Jazz , Jazz Forum Award și Jazz Melomani Awards. A început în trupa clarinetistului Emil Kowalski, apoi a cântat cu trupa Miłość, care
Leszek Możdżer () [Corola-website/Science/330717_a_332046]
-
devine membru al partidului comunist fiind înrolat în armata roșie. În timpul războiului civil rus lucrează că mecanic de avioane pe frontul de nord iar ulterior la atelierele de avioane din Saratov. La data de 21 septembrie 1921 se înscrie la academia militară de aviație. În acest timp este inițiat de profesorii săi în aerodinamică și în construcția de elicoptere. În anul 1923 el a construit primul său avion planor AWF-3. Modelul următor de planor construit de el este AWF-21 este construit
Serghei Vladimirovici Iliușin () [Corola-website/Science/330725_a_332054]
-
de avioane militare de atac Iliusin. Succesul lui cel mai important îl are în anul 1939 cu tipul de avion Iliușin Il-2, din care au fost fabricate în serie ca. 36.000 de exemplare. Din anul 1948 este profesor la Academia Militară de Aviație (), cariera lui va fi incununată de obținerea a mai multe distictii, dintre care cel mai important este Premiul Lenin, care i-a fost decernat în anul 1960. Fiul său Vladimir a devenit un pilot cunoscut.
Serghei Vladimirovici Iliușin () [Corola-website/Science/330725_a_332054]
-
De exemplu scrie "uraiˆment" „cu adevărat” (azi scris "vraiment") în loc de "uraiement" care fusese pronunțat [vrɛ.ə.mɑ̃]. În secolul al XVII-lea se continuă polemicile dintre tradiționaliști și reformiști. Propunerii de simplificare a lui Pierre Richelet i se opune Academia Franceză cu prima ediție a dicționarului său. De acum înainte, fiind o instituție a monarhiei absolute, ea are cuvântul cel mai greu de spus în materie de standardizare a limbii franceze. Deși în general este tradiționalistă, acceptă și preconizează moderat
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]
-
tradiționalistă, acceptă și preconizează moderat îmbunătățiri și simplificări ale scrierii. În acest secol se generalizează folosirea accentului circumflex pentru unificarea notării vocalelor lungi, de exemplu "âge" „vârstă” în loc de "aage". În secolul al XVIII-lea, ediția a III-a a Dicționarului Academiei aduce o serie de simplificări datorită abatelui d’Olivet. Printre altele se renunță la scrierea unor litere consonantice care nu se mai pronunță, mai ales s, dar se marchează dispariția lor printr-un accent circumflex deasupra vocalei care le precede
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]
-
mai ales s, dar se marchează dispariția lor printr-un accent circumflex deasupra vocalei care le precede. De exemplu "estre" „a fi”, pronunțat cândva [ɛstrə], se scrie de acum "être", fiind pronunțat [ɛːtr]. Odată cu ediția a IV-a a Dicționarului Academiei se elimină confuzia dintre i și j, precum și dintre u și v. În 1832, Academiei i se atribuie oficial rolul de garantă a standardului limbii, iar ortografia se instituționalizează. Apariția ediției a VI-a a Dicționarului Academiei reprezintă o ultimă
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]
-
le precede. De exemplu "estre" „a fi”, pronunțat cândva [ɛstrə], se scrie de acum "être", fiind pronunțat [ɛːtr]. Odată cu ediția a IV-a a Dicționarului Academiei se elimină confuzia dintre i și j, precum și dintre u și v. În 1832, Academiei i se atribuie oficial rolul de garantă a standardului limbii, iar ortografia se instituționalizează. Apariția ediției a VI-a a Dicționarului Academiei reprezintă o ultimă reformă, printre altele cu adoptarea transcrierii ai ca în "mais" „dar” a vocalei /ɛ/ transcrisă
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]
-
-a a Dicționarului Academiei se elimină confuzia dintre i și j, precum și dintre u și v. În 1832, Academiei i se atribuie oficial rolul de garantă a standardului limbii, iar ortografia se instituționalizează. Apariția ediției a VI-a a Dicționarului Academiei reprezintă o ultimă reformă, printre altele cu adoptarea transcrierii ai ca în "mais" „dar” a vocalei /ɛ/ transcrisă până atunci oi în terminațiile verbale "-ais, -ait, -aient" și în nume de popoare ca "Français". Tot în secolul al XIX-lea
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]
-
Tot în secolul al XIX-lea se extinde învățământul public, care devine gratuit și obligatoriu în anii 1880, scrisul și implicit ortografia răspândindu-se în marea masă a populației. Totodată, ea se fixează și se instituționalizează în forma consacrată de Academie, rămânând aproape la fel și la începutul secolului al XXI-lea. Dată fiind complexitatea evoluției scrierii limbii franceze, aproape fiecărui fonem îi corespund mai multe litere sau grupuri de litere și aproape fiecare literă sau grup de litere redă mai
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]
-
nepronunțate. De exemplu, m din "faim" „foame” este prezent și în "famine" „foamete”, "famélique" „famelic” și "affamé" „înfometat”. Pe lângă aceasta, imaginea cuvântului permite diferențierea omofonelor, de exemplu "faim" vs. "fin" „fin” vs. "feint" „prefăcut”. După apariția dicționarului din 1835 al Academiei, propunerile de reformă în sensul simplificării prin apropierea grafiei de pronunțare nu încetează, dar apar în condițiile în care ortografia este deja foarte bine fixată, inclusiv în masa tot mai mare a oamenilor școlarizați. Apar multe propuneri de reformă, uneori
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]
-
școlarizați. Apar multe propuneri de reformă, uneori din partea unor mișcări organizate, alteori individuale, se creează comisii oficiale care discută reforme sprijinite de guvern, și au loc polemici între lingviști, cadre didactice și scriitori din orientările reformistă și tradiționalistă, dar și Academia, și majoritatea vorbitorilor sunt reticente față de reforme. Doar în 1901 se publică o hotărâre a guvernului cu toleranțe privitoare la unele reguli ortografice, acceptate de Academie. Toate propunerile de reformă ulterioare eșuează. În 1989, însuși primul ministru inițiază un demers
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]
-
polemici între lingviști, cadre didactice și scriitori din orientările reformistă și tradiționalistă, dar și Academia, și majoritatea vorbitorilor sunt reticente față de reforme. Doar în 1901 se publică o hotărâre a guvernului cu toleranțe privitoare la unele reguli ortografice, acceptate de Academie. Toate propunerile de reformă ulterioare eșuează. În 1989, însuși primul ministru inițiază un demers de reformă. Se înființează organisme oficiale care studiază problema și fac propuneri. În 1990, acestea sunt discutate cu Academia, care le acceptă, la fel ca organismele
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]
-
privitoare la unele reguli ortografice, acceptate de Academie. Toate propunerile de reformă ulterioare eșuează. În 1989, însuși primul ministru inițiază un demers de reformă. Se înființează organisme oficiale care studiază problema și fac propuneri. În 1990, acestea sunt discutate cu Academia, care le acceptă, la fel ca organismele oficiale din Provincia Québec și din Belgia care se ocupă de limba franceză, și sunt publicate în "Journal officiel". Acestea sunt prezentate de la bun început ca nefiind obligatorii, ci recomandate. Rectificările pornesc de la
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]
-
ca nefiind obligatorii, ci recomandate. Rectificările pornesc de la ideea de coerență a sistemului ortografic și propun schimbări limitate la incoerențele pe care totuși le conține. Preconizează în rezumat următoarele: Rectificările provoacă în Franța o reacție adversă de mare amploare, iar Academia revine asupra acceptului său, afirmând că va aștepta să constate în ce măsură intră acestea în folosința utilizatorilor înainte de a le adopta în dicționarul ei. Rectificările rămân recomandări, în documentele oficiale și în lucrările scrise ale elevilor și studenților fiind acceptate ambele
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]