34,387 matches
-
prin M.Borsos și Simon Silaghi." Din pictură pronaosului s-a conservat pe plafon Adam și Eva, Maria Egipteanca și părintele Zosima. Partea superioară a boltii naosului cuprinde cercurile cu reprezentările: Dumnezeu Tatăl; Isus Hristos, Sf. Duh(porumbelul). Chenare, pe motivul frunzei de stejar, împarte transversal și longitudinal restul boltii. În capete sunt zugrăviți evangheliștii, între aceste compoziții temele fiind repartizate pe două registre. Pe nord, Petru pe mare; Dumineca Samarinenceii; Pildă lui Ioan proorocul cu gaturile de balaur(scenă din Apocalips
Birtin, Hunedoara () [Corola-website/Science/300539_a_301868]
-
mare; lopari=o piesa în formă de lopată plată cu diametrul de apr.45-60 cm si o coadă lungă de 1-1.5 m care se folosește la introducerea pâinii în țăst ori cuptor, pe care sub pâine au fost puse frunze de brusture(=arctium lappa, vechea slavă="lopus"),nuc, viță de vie, bostan și mai rar de sfeclă, varză. -"cu litera M" -moșioacă bâtă cu măciulie la capăt (o bâtă ciobănească mai sănătoasă),(în expresia vezi că iau moșioaca la ciñe
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
produse animaliere erau înlocuite cu altele, exclusiv vegetale. Astfel, era făcută purificarea de primăvară a trupului și totodată, prin spovedanie și cuminecătură, înainte de a lua „Lumina Învierii”, se purifica sufletul tuturor, încât nu numai natura reînvia în puritatea verde a frunzei și firului de iarbă, ci și toți locuitorii satului. Sărbătoarea Învierii era marcată de coșurile cu ouă roșii și de petreceri în cântec și joc. Salutul de „Bună Ziua” este înlocuit în cel de „Hristos a Înviat”, la care se răspunde
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
fiind format din conglomerate stabile, pe când partea de răsărit, către Argeșel, este afectată de alunecari de teren din cauza solului argilos. La marginea de nord a satului Suslanești se gasesc "marlauzurile" (lespezisuri), formate din șisturi oligocene, bogate în fosile de pești, frunze, pene de păsări etc. Finețea deosebită a rocilor face ca amănuntele să fie redate în cele mai mici detalii, astfel că, aceasta formă de relief a fost declarata monument al naturii. Clima este temperat-continentală, cu predominarea vânturilor de nord-est, și
Comuna Mioarele, Argeș () [Corola-website/Science/300632_a_301961]
-
Gherăești, cu 1498 de locuitori. În comună existau o școală mixtă cu 55 de elevi înființată în 1868, o biserică ortodoxă la Mărgineni-Munteni și una catolică la Mărgineni-Unguri, iar principalii proprietari de terenuri erau Sandu Crupensky, frații Brăescu și D. Frunză. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Luncani și Slobozia-Luncani. Comuna Luncai compusă din satele Luncani, Tocila, Lingurari și Chetrosu, cu 1007 locuitori ce trăiau în 254 de case; aici existau o
Comuna Mărgineni, Bacău () [Corola-website/Science/300684_a_302013]
-
făcut focul necesar la prepararea mâncării utilizând sistemul “căldărușe”, care era atârnată deasupra focului, iar procesul propriu zis era generatorul unei mari cantități de fum. În stână pe lângă pereți se găseau “paturi” pentru dormit, din “bârne”pe care se puneau frunze, iar pentru acoperire se foloseau pături sau cojoace. Odată cu dezvoltarea industrială a Văii Jiului și a deschiderii șantierului pentru construirea căii ferate prin satul Livadia o parte dintre sătenii mai săraci au devenit prin angajare muncitori. La înfințarea ,colectivei” comuniste
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
sau "Buneștii"; legea din 1892), sau "Șoșanii" (1896, 1906, 1908, 1912), moșie în ocolul Tazlăul Sărat (Ocolul Tazlăul de Sus), ținutul Bacăului, în anii 1810, 1815, 1817, 1818, 1836, 1840, satul nu mai era; include trupul de moșie Cotul lui Frunză (1837) și trupul de moșie Ciceiul (?) (1837, 1870); înglobat în satul Podurile (1846, 1856), unde nu mai apare moșie. Pe teritoriul satului Valea Șoșii au fost descoperite și cercetate arheologic așezări preistorice din eneolitic, din cultura Cucuteni (mil. V a
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
o organizare mai simplă decât a animalelor și care își extrag hrana prin rădăcini, caracterizându-se prin prezența clorofilei, prin faptul că membrana celulei este formată din celuloză și, în cazul speciilor superioare, prin alcătuirea corpului din rădăcină, tulpină și frunze. Toate organismele încadrate în Regnul Plantae au corpul format din mai multe celule diferențiate între ele. Plantele sunt organisme în marea majoritate a cazurilor autotrofe, care își pregătesc singure hrana din substanțe minerale, apă și dioxid de carbon în procesul
Plantă () [Corola-website/Science/300741_a_302070]
-
oxalic în ele sunt (în ordine descrescătoare): hrișca, carambola, piperul negru, pătrunjelul, semințele de mac, reventul, spanacul, gulia, banana, cacaoa, ciocolata, majoritatea nucilor, majoritatea fructelor de pădure și fasolele. În cazul reventului, singura parte comestibilă este tulpina, deoarece rădăcina și frunzele conțin cantități periculoase de acid oxalic. Senzația de nisip care apare în gură atunci când se mănâncă deserturi de lapte cu revent este cauzată de precipitarea oxalatului de calciu. Deci și cantități infime de acid oxalic pot distruge caseina din produsele
Acid oxalic () [Corola-website/Science/300774_a_302103]
-
cantități periculoase de acid oxalic. Senzația de nisip care apare în gură atunci când se mănâncă deserturi de lapte cu revent este cauzată de precipitarea oxalatului de calciu. Deci și cantități infime de acid oxalic pot distruge caseina din produsele lactate. Frunzele de ceai ("Camellia sinensis") sunt cunoscute pentru una dintre cele mai mari concentrații de acid oxalic conținut în ele în comparație cu alte plante. În orice caz, infuziile care se prepară din acestea conțin doar cantități mici de acid oxalic pe porție
Acid oxalic () [Corola-website/Science/300774_a_302103]
-
pentru una dintre cele mai mari concentrații de acid oxalic conținut în ele în comparație cu alte plante. În orice caz, infuziile care se prepară din acestea conțin doar cantități mici de acid oxalic pe porție, și asta datorită numărului mic de frunze folosit pentru preparare. Acidul oxalic are caracter reducător, după cum se vede din reacția cu oxigenul atomic. formula 1, în prezență de KMnO în HSO; formula 2, în prezență de HSO. În afară de aparițiile naturale din plante, acidul oxalic poate fi găsit în unele
Acid oxalic () [Corola-website/Science/300774_a_302103]
-
și "American Association of Textile Chemists and Colorists" din SUA, index care a asociat, de exemplu culorii albastru cobalt codul PB28, respectiv roșului cadmiu codul PR108, ceea ce a eliminat ambiguitățile, de exemplu în cazul culorii "sap green" (un verde ca frunza), care avea compoziții diferite. Spre deosebire de culorile care acoperă, ca guașa, transparența acuarelei permite amestecul vizual al culorilor și obținerea a diferite nuanțe prin suprapunerea straturilor, fapt foarte apreciat în secolul al XIX-lea. Nu toți pigmenții sunt la fel, cei
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
exemple de astfel de palete (între palete culorile pot să difere atât ca pigment cât și ca nuanță): În afară de culorile menționate, mulți pictori folosesc palete de 12 sau 14 culori, cuprinzând portocaliu (oranj), ocru (umbră), brun (umbră arsă), verde ca frunza (verde veronese), violet etc. Un "laviu" este o zonă în care culoarea diluată este aplicată uniform, într-o manieră în care nu se disting tușele individuale de pensulă. Exemplul tipic este pictarea cerului. Tehnica obișnuită este de a ține planșeta
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
catapeteasmă sunt făcute din lemn de tei, pictate în stil bizantin, corect executate și bine conservate. Nu se cunoaște numele pictorului care a executat aceste picturi. Toate icoanele sunt încadrate în rame simple și poleite. Ușile împărătești sunt sculptate în frunze și ramuri poleite.
Corjăuți, Botoșani () [Corola-website/Science/300904_a_302233]
-
Ibaneasa se găsește în partea central-nordică a județului Botoșani. Stema comunei a fost aprobată prin Hotărârea de Guvern 972 din 19 octombrie 2012 și se compune dintr-un scut triunghiular roșu cu marginile rotunjite. În partea superioară se află două frunze de stejar argintii, dispuse stânga-dreapta. În centrul scutului se află o spadă frântă, de argint, cu garda în dreapta. În vârful scutului se află o stâncă de argint, pe care este suprapusă o frunză de stejar verde. Scutul este timbrat de
Comuna Ibănești, Botoșani () [Corola-website/Science/300913_a_302242]
-
rotunjite. În partea superioară se află două frunze de stejar argintii, dispuse stânga-dreapta. În centrul scutului se află o spadă frântă, de argint, cu garda în dreapta. În vârful scutului se află o stâncă de argint, pe care este suprapusă o frunză de stejar verde. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ibănești se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se
Comuna Ibănești, Botoșani () [Corola-website/Science/300913_a_302242]
-
În naos se află amvonul sculptat și ornamentat cu icoane. Catapeteasma bisericii lucrată din lemn de tei este formată din șapte rânduri de icoane. Icoanele sunt încadrate în coloane cilindrice cu baza și capitelul frumos profilate, cu sculpturi vegetale, ramuri, frunze și strugurei poleite cu aur. Icoanele sfinților sunt pictate în stil bizantin. Strana Maicii Domnului cu icoana de argint are o inscripție sus: „Adormirea Prea Sfintei Născătoarei de Dumnezeu”, iar jos: „Această sfântă icoană s-a făcut de robii lui
Hilișeu-Crișan, Botoșani () [Corola-website/Science/300911_a_302240]
-
învățate de la străbuni și după învățămintele desprinse din traiul lor de zi cu zi. Codrul care i-a adăpostit pe acești oameni i-a învățat multe taine; știu că atunci când pădurea vuiește va veni vreme ,grea” adică furtună. Văzând primăvara frunza copacilor acoperită cu o substanță cleioasă și dulce , spun că aceasta este mană și vestește un an bogat. Când bate vântul dinspre pădure va veni ploaie. Frunza codrului îngălbenită dintr-o dată toamna, le spune că iarna ce va urma va
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
știu că atunci când pădurea vuiește va veni vreme ,grea” adică furtună. Văzând primăvara frunza copacilor acoperită cu o substanță cleioasă și dulce , spun că aceasta este mană și vestește un an bogat. Când bate vântul dinspre pădure va veni ploaie. Frunza codrului îngălbenită dintr-o dată toamna, le spune că iarna ce va urma va fi grea și lungă. Dacă la Sf. Dumitru în octombrie mai este multă verdeață, primăvara următoare va veni mai devreme încât la Sf. Gheorghe (Sânjeorj) va exista
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
paie în gură, orăcăie broasca verde, copilul mic salivează.( Traian Copil) Dintre copaci teiul este socotit lemn sfânt. El are putere de a apăra casa și gospodăria de tunet și holdele de calamități. Când e furtună, femeile iau câte o frunză din creanga de tei păstrată în grindă sau la fereastră, o ard pe foc deoarece fumul care iese pe coș să apere casa de tunet. (Florița Copil) Știu să-și tălmăcească visele și în funcție de ele să fie prevăzători: dacă visezi
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
de Sf.Ilie nu se lucrează la fân ca să nu se răzbune Ilie care umblă pe cer cu carul de foc. La această dată trebuie să fie gata ,făcut” fânul. Cu Schimbarea la față, se face trecerea la anotimpul toamna. Frunza își schimbă și ea fața, din verde în galben. La Ziua Crucii intră în pământ toate „gozovinele”- animalele târâtoare - și vor rămâne acolo până la Sânjeorj. Există pe lângă cele menționate mai sus o serie de manifestări fără date precise. Astfel, de-
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
din Tirolul austriac, dat fiind faptul că în acea perioadă Ardealul făcea parte din Imperiul Austro-Ungar. Aceștia au construit baraje (stăvilare) de acumulare a apei prevăzute cu portițe din lemn de brad și foioase, căptușite cu brazde de pământ și frunze în care lac se aruncau blane (trunchiuri de lemn crăpate) de 2 m lungime. În partea de sud al actualului sat undeva pe partea stângă în locul numit și acum ""Găvan"" blanele erau scoase din râu și stivuite în ""capre"", iar
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
obicei este ,"Spălatul picioarelor"", de Sfânta Treime (a doua zi de Rusalii), când femeile mai în vârstă ies în poieni (,pe vale") cu tuciuri mari cu apă caldă și spălă picioarele copiilor, zvântate apoi, după ce sunt mai întâi "închinate", pe frunze de lipan (brusture). Obiceiul se desfășoară în amintirea primirii și spălării picioarelor "celor trei îngeri", care preînchipuiau Dumnezeirea (Sfânta Treime), de către patriarhul biblic Avraam. Urmează o masă la care copii primesc diferite ,atenții": biscuiți, bomboane și ,colarezi" (făina fiartă în
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
de ani vechime, care are o coroană cu un diametru de peste 35 m și o înălțime de 30 m. Acest arbore este înalt, cu ramuri puternice, noduroase, coroană largă și bogată. Scoarța stejarului este de culoare brun-negricioasă, aspră, adânc brăzdată. Frunzele sunt lobate, cu 4-8 perechi de lobi. Pețiolul este scurt (4-8 cm). Stejarul înflorește în luna mai. Fructul este achenă (ghindă). Termenul stejar este probabil de origine tracică. În trecut lingviștii români i-au atribuit, eronat, origine maghiară sau bulgărească
Grumezoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301887_a_303216]
-
în Descrierea Moldovei ca fiind un cuvânt inexistent în maghiară sau bulgară. Lemnul de stejar este lemn prețios, de calitate superioară, mai ales dacă este uscat corespunzător. Primăvara, când stejarul adormit se trezește din somnul de iarnă și apar primele frunze, începe ciclul anual. Apare o abundență de insecte în copac, care la rândul său atrage animalele și păsările insectivore. Există 100 de specii de fluturi de noapte mai mari, dintre care mulți și-au primit numele după acest copac. Ex.
Grumezoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301887_a_303216]