32,678 matches
-
Comana, Corabia-Turnu Măgurele, Crișul Alb, Crișul Alb între Gurahonț și Ineu, Crișul Negru, Defileul Crișului Alb, Defileul Crișului Negru, Defileul Mureșului, Delta Dunării, Dunărea la Gârla Mare - Maglavit, Lunca Buzăului, Lunca Inferioară a Crișului Repede, Lunca Joasă a Prutului, Lunca Mijlocie a Argeșului, Lunca Mureșului Inferior, Lunca Râului Doamnei, Lunca Siretului Inferior, Lunca Timișului, Oltenița-Mostiștea-Chiciu, Oltul Mijlociu-Cibin-Hârtibaciu, Oltul Superior, Râpa Lechința, Râul Motru, Râul Mureș între Lipova și Păuliș, Râul Mureș între Brănișca și Ilia, Râul Mureș între Iernuțeni și Periș
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
Porcușorul carpatic ("Gobio carpathicus") este un pește dulcicol bentopelagic, cu o lungime de 6-12 cm, din familia ciprinidelor. Are corpul fusiform, acoperit cu solzi mijlocii. Gâtul și pieptul lipsite de solzi până la marginea posterioară a bazei înotătoarelor pectorale. Pedunculul caudal înalt. Capul masiv, botul obtuz și fruntea bombată. Gura inferioară, orizontală, în formă de potcoavă; buza inferioară este întreruptă la mijloc; la colțurile gurii, câte
Porcușor carpatic () [Corola-website/Science/331563_a_332892]
-
le (Soleidae) este o familie de pești marini adaptați la o viață bentonică din ordinul pleuronectiformelor. Pești de talie mică sau mijlocie având o lungime totală de la 7 până la aproximativ 70 cm. Au un corp oval și alungit în formă de frunză sau limbă, puternic comprimat lateral (care în stare matură e asimetric). Capul este nediferențiat de trunchi, cu botul rotunjit, în
Soleide () [Corola-website/Science/331597_a_332926]
-
este un gen de pești dulcicoli de talie mijlocie sau mică din familia ciprinidelor răspândiți în Eurasia în lacurile și râurile de munte și de la poalele munților și de deal, mai rar în apele limpezi și nepoluate din râurile de câmpie. Pești de dimensiuni mici, având corpul alungit, fusiform
Telestes () [Corola-website/Science/331646_a_332975]
-
lateral. Capul comprimat lateral, relativ mai mare și mai rotunjit decât la speciile din genurile "Squalius" și "Leuciscus". Ochii situați în jumătatea anterioară a capului, privesc lateral. Oasele preorbitare nu ating marginea anterioară a ochiului. Gura de mărime mică sau mijlocie în poziție terminală sau subterminală, cu buze subțiri, cea inferioară întreruptă la mijloc. Mustățile sunt întotdeauna absente. Maxila superioară nu prezintă o excavație pentru vârful mandibulei. Înotătoarele dorsală și anală scurte, ultima lor radie simplă, neosificată. 7-10½ radii divizate pe
Telestes () [Corola-website/Science/331646_a_332975]
-
7-10½ radii divizate pe înotătoarea anală și 7-8½ pe înotătoarea dorsală. Înotătoarea dorsală situată deasupra înotătoarei ventrale. Înotătoarea anala se inserează mult în urma înotătoarei dorsale. Marginea înotătoarei anale slab concavă sau dreaptă. Înotătoarea caudală net bifurcată. Solzii cicloizi, de dimensiuni mijlocii sau foarte mici, groși, bine fixați, care nu se suprapun, 46—93 în linia laterală. Linia laterală continuă și completă, puțin curbată ușor în jos, dispusă pe mijlocul pedunculului caudal. Dinții faringieni pe două rânduri, de tip răpitor, îndoiți la
Telestes () [Corola-website/Science/331646_a_332975]
-
alb și roșu, fiind împrumutate de la celebra echipă. Baronul a mai deținut o echipă de fotbal, a Fabricii de spirt și drojdie, care evolua în ligile inferioare, Indagrara Arad. Francisc Neuman a fost descris ca fiind un om de statură mijlocie, care ieșea în evidență mai ales prin îmbrăcămintea deosebit de elegantă, decât prin calitățile fizice. A avut o viață amoroasă controversată: Baronul Neuman a avut câteva relații serioase, dar cea mai cunoscută fiind relația cu o doamnă blondă care lucra la
Francisc von Neuman, Baron de Végvár () [Corola-website/Science/331667_a_332996]
-
represalii pentru atacul japonez de la Pearl Harbor din 7 decembrie 1941, care a ridicat semnificativ moralul americanilor, si a deteriorat moralul japonezilor. Raidul a fost planificat și condusă de locotenent-colonelul Forțelor Aeriene ale Armatei SUA, James "Jimmy" Doolittle. Șaisprezece bombardiere mijlocii B-25 Mitchell au fost lansate fără escorta de avioane de vânătoare de pe portavionul american USS Horneț din Oceanul Pacific de Vest, departe de țărmurile japoneze, fiecare avion având un echipaj de cinci oameni. Planul era că avioanele să bombardeze ținte militare
Raidul Doolittle () [Corola-website/Science/331706_a_333035]
-
proximal pe procesul coracoid ("Processus coracoideus") al scapulei, unde se inseră printr-un tendon comun cu al capului scurt al bicepsului ("Caput breve musculi bicipitis brachii"), pe vârful procesului coracoid. Fasciculele musculare merg în jos și se fixează pe porțiunile mijlocii ale feței antero-mediale a humerusului ("Facies anteromedialis humeri") și a marginii mediale a humerusului ("Margo medialis humeri"), unde se află o impresiune rugoasă (impresiunea coracoidiană) , inferior de creasta tuberculului mic ("Crista tuberculi minoris"). În treimea superioară a brațului are raporturi
Mușchiul coracobrahial () [Corola-website/Science/331714_a_333043]
-
biceps ("Musculus biceps brachii") și este acoperit de mușchiul deltoid ("Musculus deltoideus") și mușchiul pectoral mare ("Musculus pectoralis major") și acoperă mușchiul subscapular ("Musculus subscapularis"), mușchiul dorsal mare ("Musculus latissimus dorsi") și mușchiul rotund mare ("Musculus teres major"). În treimea mijlocie a brațului este acoperit de mușchiul biceps ("Musculus biceps brachii") și acoperă humerusul. Situat în bună parte în axilă, el are câteva raporturi principale: medial cu mănunchiul vasculo-nervos axilar: artera humerală ("Arteria brachialis"), nervul median ("Nervus medianus"), nervul ulnar ("Nervus
Mușchiul coracobrahial () [Corola-website/Science/331714_a_333043]
-
din stratul superficial (primului plan) al mușchilor regiunii posterioare a antebrațului. Are originea pe epicondilul lateral al humerusului. Corpul muscular se împarte în patru tendoane care se îndreaptă spre degetele II-V. Fiecare tendon se împarte în trei ramuri: ramura mijlocie se inserează pe fața posterioară a falangei a II-a, iar cele 2 ramuri laterale se unesc din nou și se inserează împreună pe fața posterioară a falangei a III-a a degetelor 2, 3, 4 și 5. Tendoanele degetelor
Mușchiul extensor al degetelor () [Corola-website/Science/331779_a_333108]
-
a treia a degetelor 2, 3, 4 și 5. Modul de inserție a celor patru tendoane ale mușchiului este deosebit, în comparație cu ceilalți mușchi ai antebrațului: fiecare tendon se împarte în dreptul feței dorsale a falangei proximale în trei ramuri aponevrotice: una mijlocie și 2 laterale. Ramură mijlocie se fixează pe fața posterioară (dorsală) a bazei falangei a II-a (falanga mijlocie). Cele 2 ramuri laterale se unesc din nou la nivelul feței posterioare a celei de a doua falange și se inserează
Mușchiul extensor al degetelor () [Corola-website/Science/331779_a_333108]
-
3, 4 și 5. Modul de inserție a celor patru tendoane ale mușchiului este deosebit, în comparație cu ceilalți mușchi ai antebrațului: fiecare tendon se împarte în dreptul feței dorsale a falangei proximale în trei ramuri aponevrotice: una mijlocie și 2 laterale. Ramură mijlocie se fixează pe fața posterioară (dorsală) a bazei falangei a II-a (falanga mijlocie). Cele 2 ramuri laterale se unesc din nou la nivelul feței posterioare a celei de a doua falange și se inserează împreună pe fața posterioară (dorsală
Mușchiul extensor al degetelor () [Corola-website/Science/331779_a_333108]
-
deosebit, în comparație cu ceilalți mușchi ai antebrațului: fiecare tendon se împarte în dreptul feței dorsale a falangei proximale în trei ramuri aponevrotice: una mijlocie și 2 laterale. Ramură mijlocie se fixează pe fața posterioară (dorsală) a bazei falangei a II-a (falanga mijlocie). Cele 2 ramuri laterale se unesc din nou la nivelul feței posterioare a celei de a doua falange și se inserează împreună pe fața posterioară (dorsală) a bazei falangei a III-a (falanga distală). Fața posterioară a mușchiului extensor al
Mușchiul extensor al degetelor () [Corola-website/Science/331779_a_333108]
-
mușchiul lung extensor radial al carpului ("Musculus extensor carpi radialis longus"). Marginea sa medială vine în raport cu mușchiul extensor al degetului mic ("Musculus extensor digiti minimi") și mușchiul extensor ulnar al carpului ("Musculus extensor carpi ulnaris"). Extinde falanga distală pe cea mijlocie, a acesteia pe cea proximală, și indirect (fiind un mușchi multiarticular) falanga proximală pe metacarp, mâna pe antebraț și antebrațul pe braț. Extensia falangei proximale este puternică, iar extensia celorlalte falange este insuficientă, ea fiind completată de mușchii interosoși. Mușchiul
Mușchiul extensor al degetelor () [Corola-website/Science/331779_a_333108]
-
fascia antebrahială ("Fascia antebrachii") și pe septurile intermusculare fibroase învecinate care îl separă de rotundul pronator ("Musculus pronator teres"), lateral, și de palmarul lung ("Musculus palmaris longus"), medial. Fasciculele musculare se îndreaptă apoi în jos și lateral, iar la partea mijlocie a antebrațului converg către un tendon lung. Acesta tendon trece înapoia retinaculului flexorilor ("Retinaculum flexorum") și se inseră printr-o expansiune fibroasă, pe fața anterioară (volară) a bazei metacarpianului ("Basis metacarpalis") al II-lea, adesea și pe baza metacarpianul al
Mușchiul flexor radial al carpului () [Corola-website/Science/331749_a_333078]
-
manus") și delimitează astfel un orificiu (sau inel, butonieră) lung și oblic prin care trece tendonul respectiv al flexorului profund al degetelor. Cele două fâșii terminale trec lateral și medial și se inseră pe fața laterală și medială ale părții mijlocii a falangei mijlocii (falanga a II-a) ale degetelor 2, 3, 4 și 5. La antebraț este acoperit de piele și cei patru mușchi superficiali (rotund pronator, flexor radial al carpului, palmar lung, flexor ulnar al carpului) ai feței anterioare
Mușchiul flexor superficial al degetelor () [Corola-website/Science/331765_a_333094]
-
astfel un orificiu (sau inel, butonieră) lung și oblic prin care trece tendonul respectiv al flexorului profund al degetelor. Cele două fâșii terminale trec lateral și medial și se inseră pe fața laterală și medială ale părții mijlocii a falangei mijlocii (falanga a II-a) ale degetelor 2, 3, 4 și 5. La antebraț este acoperit de piele și cei patru mușchi superficiali (rotund pronator, flexor radial al carpului, palmar lung, flexor ulnar al carpului) ai feței anterioare a antebrațului din
Mușchiul flexor superficial al degetelor () [Corola-website/Science/331765_a_333094]
-
pollicis longus) este un mușchi lung așezat pe planul profund al mușchilor posteriori ai antebrațului. Este situat medial față de mușchiul extensor scurt al policelui. Are un corp fusiform și un tendon lung. Are originea proximal pe parte laterală a treimii mijlocii a feței posterioare a ulnei (sub inserția mușchiul abductor lung al policelui) și pe membrana interosoasă corespunzătoare a antebrațului. Corpul muscular se continuă în jos cu un tendon lung terminal care trece printr-un șanț osos oblic, situat pe fața
Mușchiul extensor lung al policelui () [Corola-website/Science/331796_a_333125]
-
a implicat contribuția unor popoare precum perșii, berberii, turcii, nubienii, africanii sub-saharieni, precum și popoare din Europa, India și Asia Centrală. Mâncărurile preparate și servite poartă amprenta unor identități etnice și religioase formate de-a lungul secolelor. În societățile patriarhale ale Orientului Mijlociu, se consideră că locul femeii este în interiorul casei, unde principala sarcină este prepararea mâncării, în timp ce bărbatul se ocupă de munca propriu-zisă și aduce câștiguri materiale. Însă în grupurile nomade și în zonele rurale, femeile și fetele au avut un rol
Cultura culinară în spațiul islamic () [Corola-website/Science/331849_a_333178]
-
Georgescu de la Institutul Agronomic Nicolae Bălcescu București, actuala Universitate de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București prin încrucișarea soiurilor Italia și Regina viilor. Este un soi de masă care a fost omologat în anul 1984. Frunza adultă este de mărime mijlocie, glabră, cuneiformă, trilobată sau pentalobată. Sinusurile laterale superioare sunt închise elipsoidal cu lobii suprapuși, iar sinusurile inferioare atunci când frunza este pentalobată, sunt deschise în forma literei V. Sinusul pețiolar este deschis în forma literei U sau liră largă. Strugurele este
Augusta (strugure) () [Corola-website/Science/331882_a_333211]
-
glabră, cuneiformă, trilobată sau pentalobată. Sinusurile laterale superioare sunt închise elipsoidal cu lobii suprapuși, iar sinusurile inferioare atunci când frunza este pentalobată, sunt deschise în forma literei V. Sinusul pețiolar este deschis în forma literei U sau liră largă. Strugurele este mijlociu spre mare, de formă cilindro-conică, cu o compactitate a boabelor mijlocie spre laxă. Bobul este mare, oval, de culoare verde-gălbuie cu o pieliță destul de groasă, acoperită cu un strat de pruină persistentă. Miezul este cărnos-crocant, cu gust plăcut. Augusta este
Augusta (strugure) () [Corola-website/Science/331882_a_333211]
-
cu lobii suprapuși, iar sinusurile inferioare atunci când frunza este pentalobată, sunt deschise în forma literei V. Sinusul pețiolar este deschis în forma literei U sau liră largă. Strugurele este mijlociu spre mare, de formă cilindro-conică, cu o compactitate a boabelor mijlocie spre laxă. Bobul este mare, oval, de culoare verde-gălbuie cu o pieliță destul de groasă, acoperită cu un strat de pruină persistentă. Miezul este cărnos-crocant, cu gust plăcut. Augusta este un soi cu vigoare mijlocie, dezmugurește târziu, în a doua parte
Augusta (strugure) () [Corola-website/Science/331882_a_333211]
-
cilindro-conică, cu o compactitate a boabelor mijlocie spre laxă. Bobul este mare, oval, de culoare verde-gălbuie cu o pieliță destul de groasă, acoperită cu un strat de pruină persistentă. Miezul este cărnos-crocant, cu gust plăcut. Augusta este un soi cu vigoare mijlocie, dezmugurește târziu, în a doua parte a lunii aprilie, pârga strugurilor are loc devreme pe la mijlocul lunii iunie, iar maturarea se realizează în a doua decadă a lunii august, cu 5-6 zile după soiul Cardinal (în anii cu condiții climatice optime
Augusta (strugure) () [Corola-website/Science/331882_a_333211]
-
pârga strugurilor are loc devreme pe la mijlocul lunii iunie, iar maturarea se realizează în a doua decadă a lunii august, cu 5-6 zile după soiul Cardinal (în anii cu condiții climatice optime, maturarea se realizează odată cu soiul Cardinal). Rezistențe biologice: toleranță mijlocie la ger (-18...-20 grade C), oidium și putregaiul cenușiu al strugurilor și manifestă o mare sensibilitate la mană. Fertilitate bună, (61% lăstari fertili), productivitate ridicată, datorită mărimii strugurilor, iar valorile coeficienților de fertilitate sunt în limitele: c.f.a. 1
Augusta (strugure) () [Corola-website/Science/331882_a_333211]