339 matches
-
tatălui ei. Atunci intră și Genarul. - Veselă fata mea? și de ce ești veselă? - întrebă el. - Pentru că nu mai este Făt-Frumos, ca să mă răpească, răspunse ea râzând. Se puseră la cină. - Tată, întrebă fata, - de unde ai calul D-tale, cu care îmbli la vînat? - La ce-ți trebuie s-o știi? zise el încruntînd sprâncenele. - Știi pre bine, - răspunse fata - că nu vreau ca s-o știu de cât numai ia așa ca s-o știu, pentru c-acu nu mai e
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ta-n apă și stinge para asta roșie. Cioara când a auzit - știi d-ta, a urcat-o - îndată s-o dus. După ce-a udat-o, a-nceput a ciupi dintr-însa, ș-atîta sânge a-nceput a curge de îmblai pîn-în genunchi. De acolea el s-a luat cu fetele și s-a pornit. A agiuns în pădurea de aur ș-a luat și pe cea mare și s-o pornit ș-o ajuns la frații lui. Ș-o zis
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
-n zi. El ia oul și se duce-n târg și-l întreabă negustorul: - Ce ai de vândut și cât ceri? - Am un ou și cer o mie de lei... 338 {EminescuOpVI 339} Acu, acel mare o umblat ce-o îmblat și s-a făcut împărat pe țara aceea. Acu numai aista era micușor de tot, tot la măsa ședea, ist care mâncase maiurile și pe semne unde avea el să aibe așa noroc, tare era leneș. Cel ce o mâncat
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
de rău. Îi erau dragi numai petrecerile; - să ierți mata -, îi era dragi cucoanele cele frumoase. Acu, acolo, strașnic era de frumoasă una de-i zicea: Frumoasa lumii. La soare te puteai uita, da la dânsa ba. Acu el tot îmbla ca doar i-ar da-o boierul cela. Da nici că vrea să i-o dea. Iaca vine el acasă la măsa: - Mamă, ce mi-s buni mie banii, dacă nu pot eu lua pe ceea ce mi-o picat dragă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
un băiet. Fata așa era de frumoasă de la soare te puteai uita, dar la dânsa ba. Toți împărații din lume au cerut-o, dar nici vrea să se ducă, nici tată-său nu vrea s-o dee. Pe acea vreme îmbla Sf. Petrea și D-zeu pe pământ. Fiindcă făcuse minuni, în urmă umbla și necuratul - cruce de aur în casă. Ajungând la omu cela zice: - Omule, De ce nu vrei să măriți fata? o-ntrebat Sf. Petrea. - Nu vrea fata să meargă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
într-un sat, da el nu văzuse oameni pîn-atunci. Și i-a venit lui un somn și s-o culcat jos Lîng - o fântână. Ș-așa i s-o arătat în vis Maica Precista și i-o zis: - Băiete, degeaba îmbli să găsești pe tată-tău, îmblă mai bine și-ți cată norocul. El se trezește și se uită spre fântână și vede o fată așa ca de vr-o 11 ani și plângea - Fată, de ce plângi tu? - Cum n-oi plânge
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
văzuse oameni pîn-atunci. Și i-a venit lui un somn și s-o culcat jos Lîng - o fântână. Ș-așa i s-o arătat în vis Maica Precista și i-o zis: - Băiete, degeaba îmbli să găsești pe tată-tău, îmblă mai bine și-ți cată norocul. El se trezește și se uită spre fântână și vede o fată așa ca de vr-o 11 ani și plângea - Fată, de ce plângi tu? - Cum n-oi plânge dacă m-o pus tata acia
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
358 {EminescuOpVI 359} - Mamă, hai de-acum la mine și-i trăi. Da nu i-o spus cum au câștigat el averea ceea. Ș-au dus-o acolo la casele smăului ș-o rugat-o: - Mamă, în toate casele să îmbli, numai în odaia asta ce-i închisă să nu îmbli. Ea v-o două săptămâni s-au putut răbda. Pe urmă așa a gândit ea în mintea ei: De ce să nu mă lase băetul meu să într-un casa asta
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
-i trăi. Da nu i-o spus cum au câștigat el averea ceea. Ș-au dus-o acolo la casele smăului ș-o rugat-o: - Mamă, în toate casele să îmbli, numai în odaia asta ce-i închisă să nu îmbli. Ea v-o două săptămâni s-au putut răbda. Pe urmă așa a gândit ea în mintea ei: De ce să nu mă lase băetul meu să într-un casa asta? Și noaptea când dormea i-au furat cheia. S-a
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
-o de balaur. Așa avea o vorbă de n-o putea strămuta nimeni; au ascultat-o și s-a pornit acolo. Când a ajuns, fata tocmai atunci se cununa. {EminescuOpVI 361} {EminescuOpVI 362} {EminescuOpVI 363} PROVERBE ROMÎNEȘTI SERIA I 1Ai îmblat cât ai îmblat, dar acum ți s-a-nfundat. 2Ai înghițit un ac, ai să scoți un fier de plug. 3Ai găsit un sat făr-de câni și îmbli cu mînile-n șolduri. 4A intrat vulpea-n sac. 5Ai dat spuză ș-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Așa avea o vorbă de n-o putea strămuta nimeni; au ascultat-o și s-a pornit acolo. Când a ajuns, fata tocmai atunci se cununa. {EminescuOpVI 361} {EminescuOpVI 362} {EminescuOpVI 363} PROVERBE ROMÎNEȘTI SERIA I 1Ai îmblat cât ai îmblat, dar acum ți s-a-nfundat. 2Ai înghițit un ac, ai să scoți un fier de plug. 3Ai găsit un sat făr-de câni și îmbli cu mînile-n șolduri. 4A intrat vulpea-n sac. 5Ai dat spuză ș-ai luat cenușă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
cununa. {EminescuOpVI 361} {EminescuOpVI 362} {EminescuOpVI 363} PROVERBE ROMÎNEȘTI SERIA I 1Ai îmblat cât ai îmblat, dar acum ți s-a-nfundat. 2Ai înghițit un ac, ai să scoți un fier de plug. 3Ai găsit un sat făr-de câni și îmbli cu mînile-n șolduri. 4A intrat vulpea-n sac. 5Ai dat spuză ș-ai luat cenușă. 6A vorbit și nea Ion, că este și el om. 7A găsit sac de bucate. 8Aleargă după iepure cu carul. 9A lăsat-o în coarda
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
iubește soacra sa, îl așteaptă cu masa. 274Ca un idol, ce gură are, dar nu grăiește, ochi are dar nu vede, urechi are dar n-aude, nări are dar nu mirosă, mâni are dar nu pipăe, picere are, dar nu îmblă. 275Ca oaea ce și te îmbracă, și te hrănește. 276Ca oul gogoneț. 277Ca oul roș la paști. 278Ca oul, până nu se clocește pui nu scoate. 279Ca oul ce nu poate sta în cur, până nu-l vei sparge. 280Ca
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
coase. 353Vinde via și cumpără stafide. 354Vinde moșia și cumpără sanie. 355Vremea vinde paiele și nevoia le cumpără. 356Haina asta străină a ta este? 357An n-am câștigat, estimp am păgubit, la anul trag nădejde. 358Negustoria lui Nastratin Hogea. 359A îmblat cât a îmblat, dar acum i s-a-nfundat (se zice pentru cei ce cad în multe primejdii, dar de cea din urmă nu mai pot scăpa). 360Ai înghițit un ac ș-ai să scoți un fier de plug (se
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
și cumpără stafide. 354Vinde moșia și cumpără sanie. 355Vremea vinde paiele și nevoia le cumpără. 356Haina asta străină a ta este? 357An n-am câștigat, estimp am păgubit, la anul trag nădejde. 358Negustoria lui Nastratin Hogea. 359A îmblat cât a îmblat, dar acum i s-a-nfundat (se zice pentru cei ce cad în multe primejdii, dar de cea din urmă nu mai pot scăpa). 360Ai înghițit un ac ș-ai să scoți un fier de plug (se zice pentru cei
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
cea din urmă nu mai pot scăpa). 360Ai înghițit un ac ș-ai să scoți un fier de plug (se zice pentru cei ce iau cu sila și-n urmă întorc mai mult). 361A găsit un sat fără câini și îmblă cu mîinile-n șolduri (se zice pentru cei ce negăsind împotriviri își fac mendrele lor). 362A intrat vulpea-n sac (se zice pentru cei vicleni ce singuri se prind). 363A dat spuză ș-a luat cenușă (adică nimic a dat, nimic
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
arde-n mine În inimă-mi nu-l aveam. Nu era să am pornire Într-atât să te iubesc, Ci trăind în liniștire Eram să mă odihnesc. Iar acum îmi turbur viața Mintea nu pociu să-mi împac, Că eu îmblu după tine Și-ți arăt că te iubesc, Iar tu te ferești de mine Să nu te mai întîlnesc. 434 {EminescuOpVI 435} Ah! nu fugi, ci-mi arată, Spune-mi pe plac de nu-ți sunt Să stricăm parola dată
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
-n casă ca să-mi treacă, Dorul tău mai rău mă seacă, Stau în loc și arz în foc, 460 {EminescuOpVI 464} Pomii dacă înfloresc Paserile se iubesc, În tot felul glăsuesc, Vai de cei ce pătimesc. Toată ziua loc nu are Îmblând după vânătoare Și de prind vr-o căprioară O săgeată de o doare. No. 70 De-ar fi fost mijloace, ș-ar fi putință De a mă preface după dorință, M-aș face - oglindă să cați în mine Și eu totdeuna
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
s-au rugat dumisale hatmanului Buhuș să cumpere viile și le-au cumpărat”. Vodă merge până acolo încât spune: “Cînd au fost în zilele lui Dumitrașco vodă, le-au perit trei cai din coada hăleșteului de aici, de la Iași, și îmblînd ei pre urma cailor au dus urma pînă la Miroslava, la casa lui Martin Panica”. Cred că ne-am cam abătut puțin din cale și am umblat “huci-marginea”, vere... Ca să nu mai crezi un asemenea lucru, ia ascultă una bună
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
mai spri zâu’ - l-o Întâmpinat fimeia cu melesteu’. Da’ așă di tari l-o pălit În numili Tatălui, cî o chicat gios șî o adormit pi loc... Când s-o trezât, a doua zî, așă cam pi la chidii, Îmbla tehui șî ochii Îi fugeu În tăti părțâli, așă cum Îmblî sticlețî primavara. Da’ undi l-o pus necuratu’ sî cânti „Trăiascî Regili”. Dupî o vremi, o vinit niști perdi varî, caaa... aista, cu mașâna șî l-o luat. ȘÎ
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
calce nepotrivit... Pentru tata Toader, fiecare pas făcut pe scările vagonului era un efort vizibil. Îl durea piciorul rănit... Când Gruia a pus mâna pe valiza din scândură vopsită În verde, cercetașul l-a atenționat: ― Ai grijă, dragu’ tatii, cum Îmbli cu valiza ceea. Nu-i o ladă oarecare, ci una care o făcut cercetășie ani buni di război!... Încă miroasî a praf di pușcî și aaa... ― A ce mai miroase, tată? - a Întrebat Gruia, curios. ― A rom, băieti! A rom
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
fabulosul”. Scriitorul imprimă o culoare locală puternică fantasticului, a cărui coborâre în planul vieții cotidiene este pregătită mai întâi prin prezentarea dintr-un unghi realist a „locuitorilor” Iadului (un drac este ”buimac de cap și hămesit de foame, de atâta îmblat” și „tremura ca varga de frică” în fața stăpânului - p.207) și prin redarea convorbirii dintre Scaraoschi și supușii săi: „ Ei bine, zmârdoaie urâcioasă ce ești, de mâncat ai mâncat boțul cel de mămăligă, dar ce a zis omul acela când
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
ochi uimiți de mari, La ce mai reapari Să-ngreui al meu gînd? Părea că te-am uitat, Că-n veci n-oi auzi Că-mi amintești o zi Din viața mea de sat! Mai poți să-ți amintești Cum noi îmblam disculți Și tu stăteai s-asculți Duioasele-mi povești? Spuneam cum au umblat Frumos fecior de crai În lume noua ani Iubita de-au aflat! Ca și cînd te-ai mira Tu ochii mari făceai, Deși mă pricepeai C-o
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
-l verse-n munții turbați!" [Bârlea, I]. Alte narațiuni prezintă consecințele nerespectării unor interdicții dictate de ursitoare la naștere. Astfel, ursitoarele previn părinții să nu lase fata afară din casă până la 18 ani. "Și n a si de aii de îmblat la școlă, să mărgă mvățătoriu acas s-o-mvețe câte-on ceaz două-n zi." Când fata împlinește 17 ani, se duce la o petrecere în vecini, unde o pețește feciorul unui zmeu; "fata moare." [Bârlea, I]. Tot despre încălcarea unei interdicții este
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
În general, Letopisețul... evocă vremuri de restriște, pline de războaie, invazii, fărădelegi, omoruri și jafuri, cu mari risipiri de oameni și bunuri, o lume plină de primejdii, mereu răscolită. O sintagmă cu rezonanțe apocaliptice - „Și feliuri de feliuri de spaime îmbla” - rezumă teribila realitate a timpului. N. deplânge mereu starea jalnică a țării, de care îi face vinovați pe domni și pe sfătuitorii malefici ai acestora, pe străinii care prădau în fel și chip Moldova, neuitându-i nicicând pe intriganții pretendenți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]