560 matches
-
către Dan) Uite-l colo! Uite-l dincolo! Prinde-l Dănuț Zvârle bundița... zvârle căciulița... așa... Acum alergi mai ușor! Așa... acum ai să-l prinzi mai ușor! Bravo! Zvârle mănușile,zvârle fulărașul, zvârle pieptărașul... așa...Ce te-ai mai îmbujorat la față! Dan: Gata! Te-am prins! Ciprian: (își scoate masca) Ba, ai prins ... oleacă de sănătate! Dan: Tu erai? Ciprian: “Noi”... eram! Iar tu, de azi încolo, sper să nu mai fii “Fofolici”, ci unul dintre noi, care, cu toții
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
-se de ghidușiile sale. Mama și tata erau ocupați cu ultimele pregătiri pentru sărbătoarea cea mare, noaptea în care anul se înnoiește. Aho! Aho! Copii și frați! se auzi sub ferestre. Cele trei fetițe alergară să privească urătorii, doi băieți îmbujorați de frig, dar cu zâmbet pe chip, își împlineau voioși urarea pentru gazde. Mama ieși în prag și-i pofti în casă, le dărui câte un colac, apoi ceru clopotul cu care copiii își însoțiseră urătura, îl întoarse cu gura
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
Întoarcerea celor plecați În bejenie. Și, chiar reveniți la casele lor din josul Vasluiului, pribegii n-ar fi putut reconstrui totul acum, În plină iarnă. - Cred că Alexandru arde de nerăbdare să ne spună ce are pe suflet! spuse Erina, Îmbujorată de aerul rece și de efortul de a struni calul. - Nu știu dacă e momentul, răspunse Alexandru, dar nici nu putem amâna prea mult. E un gând care mă roade și pe care trebuie să vi-l Împărtășesc. Căpitanul nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
de la grădiniță, pe care trebuie să o asculte și să o respecte. Mălina, cu ghizdanul în spate și cu buchetul de flori în mână (nu acceptase cu nici un preț să-i ducă altcineva ghiozdanul și nici florile) mergea cu fața îmbujorată în compania cetei de însoțitori. Curtea largă și curată a școlii era înțesată de mulțimea părinților, bunicilor și copiilor, fiecare căutându-și locul în careul trasat cu cretă pe asfalt. Cei din clasa I, bobocii, urmau să se așeze în
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
de petecul de păr pubian. E mult mai reală decât femeile care-i populează nopțile de veghe la munte. Decât fetele de pe cărțile poștale, delicate ca dantela, care te privesc peste umbrelele de soare, au pielea albă ca laptele, sunt îmbujorate și parcă te întreabă: o, dar de ce nu vii în grădină, dragul meu? Forrester simte prezența unui spirit. A murit în potop și acum probabil că trăiește un fenomen anume, unul ca acelea pe care le invocăm bătând în masă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
are o pălărie de pai cu flori galbene de mătase în jurul creștetului. Îndreptându-se spre Cornmarket, el își dă seama că e frumoasă și în minte i se conturează ceva care-i produce trăiri stilizate și mărețe. Chipul îi este îmbujorat sub pălărie, din cauza efortului pe care-l face să pedaleze, iar rochia albă de bumbac i se lipește de coapse întins, destins, întins, destins. Are un chip de păpușă, oval, fin, cu trăsături delicate. O șuviță de păr blond îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
de complexe. Și le risipiseră prin toate orașele continentului. Homer se sprijinea de pereți. O răcoare plăcută îl întâmpină. Aerul era pur (condiționat), cu miros de zăpadă, de ozon, de flori de primăvară. Barbara veni spre el, zâmbitoare. Era încă îmbujorată de partida de tenis pe care o jucase... O suavă muzică electronică îi tulbură imaginea. Apoi se auzi un bizar țăcănit de ordinator în funcțiune și un glas metalic rosti: - Hai, vino mai aproape! Și, dinspre "altar", se aprinse o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85062_a_85849]
-
înapoi membrul. — Membrul? — Știu exact cine are penisul meu și unde îl ține, zice An-te-hai. În timp ce vorbește, se transformă într-un tânăr pe care nu l-am mai văzut niciodată. Ochii lui sunt plini de lumină și obrajii îi sunt îmbujorați. Vocea lui are o anumită ciudățenie, e încărcată de speranță și hotărâre. — Bărbatul care m-a măcelărit a colecționat o mulțime de penisuri. Le păstrează conservate în borcane și le ține ascunse. Așteaptă ca noi să avem succes, astfel încât să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
umplute din nou ceștile cu ceai. — Fiul Cerului a fost ofensat, îi spun eu. China a fost ofensată. Tuturor le e prea rușine să recunoască asta! Prințul Kung îmi face semn să vorbesc încet. Lui Hsien Feng i s-au îmbujorat obrajii în somn. Mai mult ca sigur că are din nou febră. Respirația îi este greoaie, de parcă în plămânii săi nu ar intra destul aer. — Fratele Domniei Voastre crede în pa kua - cele opt diagrame - și în feng shui, îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
știam. Mi-am bătut capul ce și cum să fac. Am încercat s-o fac să vorbească. Apoi am încercat s-o păcălesc să înceapă să meargă cu bicicleta, dar mi-a spus să mă duc dracului. Luke s-a îmbujorat. —Scuzați-mi limbajul, Soră. Josephine i-a acceptat scuzele cu o înclinare grațioasă din cap. —Și după asta ce s-a întâmplat? —A luat o supradoză și a plecat din New York. Ți-a părut rău că relația voastră a luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
ale oamenilor, nu-i așa? mi-a zâmbit ea. Păi, ești inteligentă, receptivă, distractivă, foarte bună, am văzut cum te-ai comportat cu ceilalți din grup și cu nou-veniții. Ai reușit să fii drăguță chiar și cu Misty. M-am îmbujorat de mândrie. —în sfârșit, pot să-ți spun ce experiență satisfăcătoare a fost pentru mine să te văd schimbându-te și crescând în răstimpul petrecut aici! Am fost groaznică? am întrebat eu din curiozitate. —Ai fost dificilă, dar nu cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Cel puțin fosta lui, devenită manechin și apoi neurochirurg, părea destul de așezată la casa ei. Dar tu? m-a întrebat el, cu ochii ațintiți asupra mea cu intensitate. Ești căsătorită? Ai copii? — Nu, nu încă - simțeam cum încep să mă îmbujorez - am fost destul de concentrată asupra carierei. — Te înțeleg. Randall m-a privit, din nou, într-un fel care m-a făcut să-mi simt genunchii de ceară. — Anul trecut am pus capăt unei relații de durată. Fosta mea era o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
de tăcere. Aproape am rămas fără aer. Ce vrea să facem ? Ce ? Poate am putea să Începem să ne spunem unul altuia „iubitule“ și „iubito“, zice precipitat și stângaci. Poftim ? zic fără nici o modulație În glas. Mă gândeam doar... Se Îmbujorează și mai tare. Că o să locuim Împreună. E un pas foarte important. Și am constatat recent că noi nu prea folosim... cuvinte de alint. Mă holbez la el, alarmată. — Nu ? — Nu. — Aha. Iau o gură de cafea. Dacă stau bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
da. Se poate spune că e șef. — Ce porcărie. Lissy se Încruntă, rămânând câteva clipe pe gânduri. Și ce contează ? Ce importanță are dacă știe câteva lucruri despre tine ? — Lissy, nu e vorba doar de câteva lucruri. Simt că mă Îmbujorez ușor. Știe absolut tot. I-am spus că am mințit În CV În legătură cu nota de la un examen. — Ai mințit În CV În legătură cu nota de la examen ? repetă ea șocată. Vorbești serios ? — I-am spus că am pus suc de portocale la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
pun o reclamă cu cupoane Într-o revistă ? Nick se uită la mine, cu mâinile În șolduri. — Ce să faci ? — Să pun o reclamă. N-o să fie scumpă, Îți promit. Nici măcar n-o să remarce nimeni. Unde ? — În Bowling Monthly, zic, Îmbujorându-mă ușor. E abonat bunicul meu la ea. — Bowling și mai cum ? — Te rog ! Uite, fii atent, tu nu trebuie să faci nimic. Mă ocup eu de tot. Comparativ cu celalalte materiale din presă pe care am dat bani grei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
caută cineva, urgent, spune, cu ușor falset. Vino repede sus... a, bună, Connor ! Din păcate, Lissy nu le are absolut deloc cu minciuna. Încercați să scăpați de mine ! spune Connor, privind de la una la alta uimit. — Ba nu ! spune Lissy, Îmbujorându-se instantaneu. — Ia stai așa, spune Connor brusc, uitându-se la hainele mele. Ia stai așa. Nu-mi vine să... ai o Întâlnire ? Mintea Îmi procesează cu viteza fulgerului. Dacă neg, probabil că o să Începem să ne certăm ca la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
naiba, trebuia să fac un pic de ordine. — Rămân În picioare, spune Jack cu un mic surâs. Ia o gură din ceea ce pare a fi whisky și Îmi privește camera fascinat. Deci asta-i camera ta. Lumea ta. — Da. Mă Îmbujorez ușor, deșurubându-mi glossul de buze. E un pic cam dezordine... — E foarte drăguță. Foarte primitoare. Îl văd cum se uită la pantofii stivuiți În cutii Într-un colț, la peștișorii cu clinchet atârnați de lampă, la lănțișoarele agățate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
mama. Și știi ce mi-a zis ? — Ce ? zic cu inima cât un purice. — Mi-a zis... că nici ei nu-i plac lucrurile croșetate. — Poftim ? Mă Întorc pe călcâie și o privesc În ochi. Și nici bunicii mele. Se Îmbujorează la față, și acum arată iar ca Katie pe care o cunosc. Și nici vreuneia dintre rudele mele. S-au prefăcut cu toții ani de zile, așa cum ai făcut și tu. Acum am Înțeles o serie de lucruri. Ridică ușor vocea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
telefonice despre care nu vrea să vorbească, faptul că a fugit fără o explicație de la Întâlnire... A fugit fără o explicație de la Întâlnire ? face Jemima avid. Și unde s-a dus ? A zis ceva ? N-ai auzit nimic ? — Nu ! zic, Îmbujorându-mă ușor. Firește că nu. Eu nu... n-aș trage niciodată cu urechea la alții ! Jemima mă scrutează atent. — Lasă-mă cu chestia asta. Cum să nu tragi cu urechea ? Trebuie să fi auzit ceva. Haide, Emma. Ce anume ? Mintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
crede-mă, chiar nu pot. Îmi iau o față În agonie. E... complicat. Doamne, parcă sunt Jack. — Bine atunci, face Lissy ușor Înciudată. Bănuiesc că n-am să mor dacă nu știu. Și zi... v-ați Împăcat ? Nu știu, zic, Îmbujorându-mă. Poate. — Lissy ! A fost de vis ! Lângă ea tocmai au apărut două fete În taior. Îi zâmbesc și mă Îndepărtez grăbită, iar ea le salută. Nici urmă de Jack. Oare să mai Încerc s-o sun pe Jemima ? Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
în iarna de după moartea tatei, când am găsit-o la taraba ei dând foc la frunze într-un tomberon. Cu cizmele desfăcute și o broboadă peste părul care credeam că nu suportă nici un acoperământ, cu buzele vopsite corai și fața îmbujorată de focul peste care sta aplecată - nu mai știu cum depășisem totuși criza erotică, probabil întâlnirea cu ea era prea legată de bolirea lungă a tatei. Probabil ne și schimbăm deprinderile odată cu iarna. În camera pe care Zina mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
schițează el un zâmbet, cred că și dumneavoastră o să‑mi lipsiți mie, domnișoară Bloomwood. Contul dumneavoastră a fost cu siguranță unul dintre... cele mai interesante conturi de care m‑am ocupat vreodată. Mă săgetează cu privirea și simt cum mă îmbujorez ușor. De ce o fi simțind nevoia să‑mi amintească de trecut? Ce‑a fost a fost. Acum sunt alt om. Oricine are voie să întoarcă o nouă filă și să o ia de la capăt, nu? Cariera dumneavoastră în televiziune pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
caută aici. Însă înainte de a mă hotărî eu, mă vede ea și‑și ridică ușor sprâncenele. Și, o, Doamne, acum îmi dau seama în ce hal arăt - îmbrăcată într‑un tricou gri vechi și oribil, cu părul ca naiba și îmbujorată de la atâta cărat miere levănțică. Iar ea are un costum alb impecabil. — Rebecca! zice și‑și duce mâna la gură, jucând disperarea. Nu trebuia să mă vezi! Prefă‑te că pur și simplu nu m‑ai văzut. — Ce... ce vrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
Mă întorc să mă uit la ea, ridicând din sprânceană. Apropo. Tarquin era cel pe care l‑am auzit azi‑noapte? Și care s‑a furișat afară dimineață? Nu, zice Suze, fâstâcită toată. Adică, da. Îmi surprinde privirea și se îmbujorează. Dar a fost chiar ultima, ultima dată. Pe vecie. Sunteți un cuplu foarte drăguț, zic, cu un zâmbet larg. — Nu mai zi asta! se rățoiește la mine, stresată. Nu suntem un cuplu. — OK, zic, iertând‑o. Cum spui tu. Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
râde la această remarcă. Continuă, zice el. Continuă. E timid, vulnerabil și, totuși, plin de înflăcărare. Nu are o constituție fizică puternică E aproape delicat. Însă are carisma unui idol adolescent. Atunci când vorbește, ochii îi scânteiază și chipul lui se îmbujorează. Deși nu e experimentat, ambiția și hotărârea lui îi vor asigura succesul. Mao împinge la o parte bolul și se lasă pe spate în scaun. Vrea să știe cum am ajuns să pun ochii pe el. Din cauza reacției sale la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]