473 matches
-
mai mică nu poate fi pus la îndoială, însă comportarea ei lasă de dorit, câteodată, prin rigiditate. Urmează un nou răstimp de tăcere, în care se aude numai sfâșierea aerului, despicat de evantai. Clipind a nedumerire și uituceală, Sophie ripostează, împăciuitoare : — Da, da, parcă mi-amintesc ceva... Mult-lăudata mea memorie trebuie să-mi fi jucat o festă ! Râde. Un bine cunoscut râs perlat care poate foarte bine să nu fie fals, așa cum i se pare soțului ei. Cât privește politica, aici
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
panică, iar ochii i se înroșiră brusc de lacrimi. Lucian zări la încheieturile lui două mici manșoane pufoase agitându-se în zadar. Și tu, Lucian. Doamna Chivu îl eliberă pe Călin și întinse mâna spre el. Mama zâmbea amuzată și împăciuitoare, c-o umbră de îngrijorare în colțul gurii. Ședeau cu toții la aceeași masă, în lumina puternică ce venea de sub tavanul scund de scândură. Lucian se ridica de pe bancă și venea să se așeze lângă doamna Chivu, abia atingând banca. Își
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
plece din casă și căuta pricini. Era o idee a ei^îndărătnică. într-o zi de audiție se dusese devreme de tot la Elena și-i vorbise despre citadela din strada Minervei. Elena crezuse că exagerează și-i spusese vorbe împăciuitoare, care nu aveau nici un ecou. Poate că Lina aștepta vreo intervenire a Elenei pe lângă frații ei, dar pentru nimerii și nimic în lume Elena n-ar fi consimțit să aibă 260 de-a face cu gemenii. Totuși ceea ce aflase de la
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
autobuzul și o luă spre casă, Însoțit ca Întotdeauna de Imelda. Era mai bine să nu-i spună nimic, fiindcă Imelda nu se gîndea decît la școala ei de croitorie. Arhitectul a găsit pînă la urmă o soluție elegantă și Împăciuitoare și a venit Într-o seară la masă, aducînd planul și pe inginerul constructor. Casa avea să fie foarte modernă, așa cum dorea Juan Lucas și, cu excepția acelor detalii extravagante, va fi realmente funcțională; nimic, În afară de acele detalii extravagante, nu va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
învârtiți de prin partea locului. Nu cumva știi din întâmplare...? N-ai auzit nimic de chestia asta? O cercetă, cu o expresie nesigură pe chip. Karsh. — Nimic. Ar fi trebuit să aud? El ridică din umeri și clătină din cap, împăciuitor. Știm care sunt constructorii implicați, dar nu știm ce urmăresc. Au pus ochii pe niște loturi de teren pentru un nou proiect. Un fel de teren viran, lângă râu. Acum doi ani i-am blocat. Le-am șutit vreo cincizeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
multor smeriți monahi, care l-au ascultat în cinste și prețuire. Sfântul Varlaam, a fost și a rămas o flacără vie în Ortodoxie, nevoitor de carte românească, cumpănitor înțelept în relațiile ce și le-a câștigat, zelos apărător al Ortodoxiei, împăciuitor al domnilor români învrăjmășiți, purtător de grijă pentru ridicarea nivelului cultural al 30 preoțimei și pururea străduindu-se la luminarea poporului moldovean din sânul căruia ieșise ca simplu fecior de țăran. Prin toate aceste daruri sufletești se conturează armonios dorul
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
conștient de situația din jurul său și de faptul că, pe când își îmbrăca ultimele haine, își dădu seama că Gosseyn Doi îl solicita. Și efectiv ridică privirea în sus și spuse în gând: "În ordine, alter-ego, ai vreo propunere?" Răspunsul fu împăciuitor: "Nu. Tu te afli acolo, nu eu. Se pare că eu mă aflu în afara acestei experiențe. Bănuiesc că vrei să faci ceva pentru Enin înainte să se mai întâmple ceva." Era adevărat. Deși - acum, că revenise în scenă - ceea ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
bănuiam ce o să se întâmple! E limpede că-și închipuie că, într-un moment de criză... Nu-și sfârși fraza, dar își aținti privirea asupra căpitanului Leeth. - Cred că acum își dă seama că a făcut o greșeală, zise Grosvenor, împăciuitor. - În fond, poate că nici n-a greșit prea mult, recunoscu Morton. Instinctul de conservare își spune totdeauna cuvântul copleșind orice alte considerente. Totuși, e mai bine să trecem peste acest aspect. Savanții s-ar simți jigniți, iar noi avem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
desenele văzute în Universul ilustrat. Așa că, în privința asta, ca în multe altele, nu putea fi de aceeași părere cu nea Cercel, deși fața lui lată, cu nas borcănat de sub care creștea un pămătuf de mustață, îi impunea respect. Nicu spuse împăciuitor: — Eu, dacă s-o putea, mă duc! Mă duc să văd și, dacă n-are să fie bine, mă ntorc îndată. Deocamdată fugi să duci gazetele astea! - și portarul, supărat pesemne că fusese contrazis, le trase cam brusc din mâna celui
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
Ei asta-i! Mai cărăm și animalu'! Bătrâna își țuguie buzele ofensată. ― În primul rând îl car eu! Adăugă aproape plîngînd: Nu plec fără Mirciulică! Acesta e ultimul meu cuvânt și sânt gata să suport toate consecințele! ― În regulă! interveni împăciuitor inginerul. Nu sîntem noi ăia care să despărțim doi prieteni. Calmați-vă, doamnă. Melania Lupu, cu ochii palizi, inundați de lacrimi, dădu recunoscătoare din cap. Dragu, clătinîndu-se ca un cocostârc bolnav, înalt cât ușa, o privea îngăduitor: "Nu-și dă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Mi-e inima sfărâmată. — Serios? Ignatius se întoarse spre agentul de stradă Mancuso: Vrei, te rog, să pleci? O faci pe mama să devină cam nervoasă. — Domnu’ Mancuso nu face altceva decât că-i gentil. — Mai bine plec, repetă Mancuso împăciuitor. — Fac eu rost de bani, strigă doamna Reilly. Vând casa asta. Vând casa asta de sub tine, băiete și mă duc la azil. Ridică un colț al mușamalei și se șterse la ochi. Dacă nu pleci, îi spuse Ignatius lui Mancuso
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
a dat sânge, fără autorizație, unei femei, pentru că ea l-a cerut? Asta vrei să-mi spui? — Nu e „un nenorocit“. E fratele meu. — Iisuse! — A spus că era drăguță. — Asta explică totul. — Haide, Marty, zise Raza, pe un ton împăciuitor. Îmi pare rău pentru chestia cu Weller, chiar îmi pare rău, dar oricine putea face schimbul. Chiar și cei de la cimitir puteau să-l dezgroape și să-i ia oasele lungi. Știi că se întâmplă peste tot asta. I-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
schiță un zâmbet. — Mulți oameni din New York nu credeau, spuse un tânăr slăbuț, pe care Kitty și-l aminti de la petrecerea de Crăciun de la Google. — Așa-i... Îl aprobă tipul Înalt din spate. Ei bine, asta credeau atunci, zise Dan Împăciuitor. Considerau că fac ce este mai bine. Dan Zachary se uită la ceas, spuse că trebuia să meargă la un alt eveniment și se furișă afară. După plecarea lui, toți Începură să vorbească. Tipul de la Google se apropie de Kitty
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
nu sună, barem un cuvânt, un simplu cuvânt era de ajuns, nu-i cer cine știe ce discurs, Poate că încă n-a putut vorbi cu șeful, Putea să ne-o spună, Nu e ușor, știi prea bine, spuse olarul, neașteptat de împăciuitor. Fiica lui îl privi surprinsă, mai mult de tonul vocii decât de semnificația cuvintelor, Nu prea îți stă în obicei să-i cauți scuze sau justificări lui Marçal, spuse ea, Îmi place, Poate că-ți place, dar nu-l iei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
pentru a-l implica În toată șarada asta - dar o spusese. Iar Maja Îl privea jignită, iar arabul se dusese singur al angajatorul său. Iar asta iarăși era nedrept, rușinos, inutil. Nu se va schimba nimic, Aris, Îi spuse Maja Împăciuitoare. — Nimic? aproape că țipă el. Deja s-a schimbat totul. Ea se Înroși de parcă ar fi pălmuit-o și se aplecă să semneze cartela de la Gabetti. Îi păruse că Își poate permite un vis, un joc inocent, să se prefacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
om cum fusese tratată de un alt bărbat, altfel Sasha ar fi Început să o vadă cu ochii lui Antonio. Dacă ar fi trebuit s-o spun cuiva, aș fi preferat să v-o spun dumneavoastră, domnule profesor, Îi spuse Împăciuitoare, privind măsuța din colțul cafenelei, ascunsă de niște tufișuri, dar cu o panoramă deosebită Înspre terasa Pincio. Dar ce să-i faci? Deja am spus altcuiva și e o poveste pe care nu merită s-o spun de două ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
se umplea de flori și de sfeșnice aprinse, Zogru se lăsase prins de corul care slăvea numele lui Hristos. Se uita la crengile de liliac, la mărgăritarul domnesc și la răsura înfrunzită și se simțea cuprins de o un sentiment împăciuitor, de înfrățire cu toată lumea. În fața lui erau toți băieții de la curte. Cântau însuflețiți și luminați de flăcările lumânărilor. Pe Ioniță îl vedea din profil, roșu, cu ochii înlăcrimați și cu privirea evlavioasă. Aproape că îl iubea. Se stinsese cu totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
vorbise, iar acesta a remarcat-o, în sfârșit. - Fata rămâne cu noi. - Asta nu se poate! Tocmai vi s-a dus vestea că nu vă atingeți de oameni și acum vreți să ne faceți să ne schimbăm părerea, a început împăciuitor și emoționat spătarul. - Vasăzică ați auzit de noi! - Cum să n-auzim! Se știe bine despre voi de când l-ați jefuit pe chelarul Curții Domnești. Spătarul devenise nespus de jovial, atmosfera era destinsă și poate că s-ar fi ajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
nene, nu-ți mai bate gura, că știm noi cum e cu recompensele. - Ce-i în mână nu-i minciună. Așa că strânge ciocul și lasă-ne să ne vedem de treabă. Pe când Mihnea vorbea fără oprire, trecut acum pe tonul împăciuitor, că n-am să vă pedepsesc, gândiți-vă, băieți, ce se poate întâmpla dacă vă dau pe mâna lui Dracula, care, orișicât, e fratele meu, tâlharii îi luaseră toate hainele, îl lăsaseră complet dezbrăcat, doar un inel cu piatră neagră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
ar fi fost, îmi simt oboseala în tot corpul, și sunt hămesită... și acum baba asta îmi spune să cos un nasture ? — Nu e nici un păcat, îi zic tăioasă. — Cum zici tu, draga mea, spune doamna Farley pe un ton împăciuitor, și traversează holul spre apartamentul ei. Nu știu de ce, asta mă provoacă și mai tare. — De ce-ar fi un păcat ? o întreb, ieșind după ea. De ce ? OK, poate că habar n-am cum se coase un nasture. Însă pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
și GRUBI; MAJORDOMUL e în plin extaz; VIZITATORUL intră mai greu în joc, dar se lasă inițiat și începe să respire puternic, voluptuos.) MAJORDOMUL: Ei? VIZITATORUL: Mda. MAJORDOMUL (Către BRUNO și GRUBI.): Hai, băieți, fruntea sus! BRUNO (Nemulțumit.): Tțțț! MAJORDOMUL (Împăciuitor.): Ha-ha! Hai, că doar e loc destul. (MAJORDOMUL își scoate pantofii și își suflecă pantalonii rămânând cu picioarele goale în groapă.) MAJORDOMUL (Către BRUNO și GRUBI.): Ce mai face Pendefunda? Ai? Ați uitat-o de tot. (Către VIZITATOR.) Dați-vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
discuții. N-avem loc în mașină... - Dar poate să se facă mic... - Carmen, am terminat discuția, nu-l luăm cu noi! N-avem nici pământ, nici nu-i priește să-l plimbi de colo-colo... - Nu vă mai certați, râse Platon împăciuitor, a fost în glumă. N-aș putea să vin, n-aș suporta căldura. - Vezi? făcu taică-meu. - Mă simt oricum foarte bine aici. Mulțumesc de apă. - Cu plăcere. - Aș vrea doar să vă urez sejur plăcut și să aveți grijă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
dar mai încolo încep igarapés, mlaștinile și terenurile cu mangrove. Și acolo, sunt de neînvins. Nici huanga, nici dumneavoastră, nici toată armata Statelor Unite nu se vor putea pune cu ei... Nu e vorba să se ajungă la folosirea armelor, interveni, împăciuitor, inginerul Planchart. Nu ne-am gândit niciodată să ne impunem yubani-lor cu forța. Nu e stilul nostru, nici nu cred că asta e calea. Trebuie să existe o formulă mai bună și ne-am bucura dacă ne-ați ajuta să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
priveliște frumoasă care a mai rămas pe pământ. Și asta se numește progres! Vreți să vă spun ceva? Puteți să vă băgați în cur tot Progresul vostru... Inginerul zâmbi: — Într-un anume sens, sunt de acord. Vocea lui suna mai împăciuitoare decât oricând. Dar, la urma urmelor, dumneavoastră ce pretenție aveți? Să trăiți în pace? Bine. Noi nu ne opunem... Vă plac selva, singurătatea, copacii și pescuitul dumneavoastră... Foarte bine...! Continuați cu toate astea... E loc pentru toți... Compania mea vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
pe vremea străbunicilor, nu mă așteptam din partea ta la așa ceva! Nicolae nu suflă o vorbă. Când erau discuții între Geta și fiul lor, întotdeauna o lăsa pe ea să-și descarce furia, apoi intervenea la urmă pe un ton împăciuitor: - Ei, haideți, că nu sunt lucrurile așa de negre cum le vezi tu, femeie, toate vor intra pe făgașul lor, normal. - Da, cum să nu, pe tine nu te interesează că fiul nostru s-a îndrăgostit de o neisprăvită care
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]