KorAP: Find »[drukola/base=împărțire & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...12 13 14 ...540 >

13,494 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819

tuturor celor trei niveluri pe măsură ce se întrepătrund în reglementarea exploatării unui sistem sau a altuia. 2.3.3.1. Terenurile cu destinație agricolă și de pășunat Aflăm de la Stahl (1998, vol. I, pp. 22-23, 52, 84-85) că, în satele aservite, împărțirea terenului sătesc este reglementată de către nivelul constituțional prin legea agrară din 1864. Această lege prevedea că o treime din terenul sătesc revine boierului și două treimi țăranilor. Veniturile obținute de țărani din cele două treimi sunt scutite de dijmă, iar

Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
că o treime din terenul sătesc revine boierului și două treimi țăranilor. Veniturile obținute de țărani din cele două treimi sunt scutite de dijmă, iar treimea rămasă boierului este scutită de a mai fi dată în folosință sătenilor. Deși această împărțire a terenului sătesc era menită să desfacă sistemul de aservire dintre țărani și boieri, criteriul după care un țăran primea pământ în cele două treimi era să fi prestat clacă, iar criteriul după care un boier primea o treime era

Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
doilea caz este vorba de o regulă de acces stabilită la nivelul alegerii colective, puternic internalizată și recunoscută de nivel constituțional. Dată fiind independența mai mare de a se autoorganiza, satele libere aveau și reguli de cuprindere clar stabilite în ceea ce privește împărțirea terenului sătesc. Întâlnim astfel de reguli în cazul formării unor sate noi pe vechile hotare. Astfel, dacă terenul avea o valoare economică omogenă, atunci împărțirea se făcea prin tehnica crăpării (tăierea în lung a terenului respectiv); dacă terenul era mai

Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
mare de a se autoorganiza, satele libere aveau și reguli de cuprindere clar stabilite în ceea ce privește împărțirea terenului sătesc. Întâlnim astfel de reguli în cazul formării unor sate noi pe vechile hotare. Astfel, dacă terenul avea o valoare economică omogenă, atunci împărțirea se făcea prin tehnica crăpării (tăierea în lung a terenului respectiv); dacă terenul era mai fertil în unele locuri decât în altele sau unele terenuri erau aproape de apă și altele nu, atunci împărțirea se făcea prin tehnica enclavelor, ceea ce însemna

Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
terenul avea o valoare economică omogenă, atunci împărțirea se făcea prin tehnica crăpării (tăierea în lung a terenului respectiv); dacă terenul era mai fertil în unele locuri decât în altele sau unele terenuri erau aproape de apă și altele nu, atunci împărțirea se făcea prin tehnica enclavelor, ceea ce însemna că fiecare primea câte o parte din fiecare categorie de teren. Această regulă de cuprindere constând în luarea în calcul a valorii economice a terenului, dublată de preocuparea continuă pentru o distribuire egalitară

Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
avea loc destul de des, ori de câte ori vechile hotare erau contestate de o masă semnificativă, dovedindu-se astfel o flexibilitate destul de mare și o capacitare a celor implicați de a influența direct distribuirea resurselor. Așadar, mecanismul de aplanare a conflictelor legate de împărțirea terenului era întoarcerea terenului în devălmășie și reîmpărțirea lui. Acest mecanism funcționa și în cazul conflictelor între sate și în cazul conflictelor între săteni. Conform teoriei, pentru ca un mecanism de aplanare a conflictelor să fie eficient, el trebuie să nu

Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
află într-o situație mai proastă dacă nu schimbă regulile. Revenind la costuri, ele erau mult diminuate deoarece în comunitate existau norme de reciprocitate și încredere - și când spun asta mă refer la faptul că folosirea actelor era aproape inexistentă, împărțirea era făcută și desfăcută prin acord mutual, întărit rareori de acte. Aici se contată și o relație eficientă între nivelul constituțional și cel al alegerii colective în sensul în care, atunci când se ajungea la conflicte care nu puteau fi rezolvate

Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
ca pe singurul posibil în acel moment. Dacă la început statul era mai mult un agent care constata rezultatele distribuției făcute de obști, în 1863 apare un Regulament al hotărniciilor, ajungându-se astfel la un sistem mixt de reglementare a împărțirii hotarelor în care atât obștea, cât și statul afectează deopotrivă distribuția terenului. Mecanismul de soluționare a conflictelor despre care vorbeam mai sus devine în aceste condiții mai costisitor întrucât restabilirea hotarelor devine subiect de drept public. Conform opiniei lui Stahl

Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
terenuri din regimul izlazului și a face loturi egale care să fie distribuite către cei îndreptățiți. Suma acelor loturi se numea țarină și avea o formă de patrulater, alungită, din cauza faptului că era lucrată cu plugul și pentru a înlesni împărțirea. Țarina era protejată cu garduri pentru a o feri de animalele care pășunau. După cum spuneam în primul paragraf, aceste garduri, menite să crească gradul de certitudine, ajungeau să mărească gradul de complexitate a managerierii resurselor respective. „Gardurile din jurul țarinilor erau

Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
rămânea în casa părintească, dar el era obligat să contribuie la construirea caselor fraților lui (Stahl, 1998, vol. II, pp. 104-107). În calitatea ei de martoră a acestor transferuri, obștea îndeplinea două funcții: una era aceea de a asigura corectitudinea împărțirii averii unei gospodării între moștenitori, iar cea de a doua de a împiedica pătrunderea străinilor în obște. Astfel, pentru a îndeplini a doua funcție, exista regula general acceptată conform căreia fetele nu aveau voie să moștenească pământ. Existau însă și

Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
2. Munții, pădurea și poienile Inițial, munții și masivele forestiere nu aparțineau unui sat anume. Stahl (1998, vol. I, p. 90) menționează că în Moldova, în 1786, erau încă păduri fără stăpân. În ciuda acestui fapt, exista totuși un fel de împărțire naturală, de la sine a munților și pădurilor în funcție de distanța de la sat la aceste sisteme de resurse (Stahl, 1998, vol. I, pp. 132-135). Exploatarea pădurii în perioada de devălmășie absolută se făcea fără reguli care să impună limite cantitative sau tehnologice

Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
pădurii era un imperativ cultural, o acțiune de îmbunătățire a fondului patrimonial” (Stahl, 1998, vol. II, p. 164). Dată fiind structura dovezilor empirice furnizate de studiul lui Stahl, analiza asupra acestor sisteme de resurse se va centra pe zona Vrancei. Împărțirea inițială a Munților Vrancei a fost un rezultat al colaborării dintre cele 14 obști sătești originare, fără niciun amestec din partea statului. Trecerea de la devălmășia de ocol la împărțirea pe sate a munților a avut ca primă cauză preocuparea de a

Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
analiza asupra acestor sisteme de resurse se va centra pe zona Vrancei. Împărțirea inițială a Munților Vrancei a fost un rezultat al colaborării dintre cele 14 obști sătești originare, fără niciun amestec din partea statului. Trecerea de la devălmășia de ocol la împărțirea pe sate a munților a avut ca primă cauză preocuparea de a asigura tuturor satelor un acces egal la anumite locuri de pășunat. Astfel, conform opiniei lui Stahl (1998, vol. I, pp. 132-135), primele distribuiri ale zonelor de munte au

Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
I, p. 135), „pe nesimțite se ajunge și la condiția că, prin plăți de bir, poți căpăta drepturi depline asupra cotei-părți din munți. De la birul așezat pe munți se trece la munții așezați pe banii birului”. Astfel, și în cazul împărțirii dreptului de exploatare a munților se constată lipsa unor reguli de procedură, lipsă care a avut ca efect producerea unei confuzii în privința regulilor de acces și, în final, contestarea regulilor de către cei implicați. Avem în acest caz o confirmare clară

Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
căreia diferitele tipuri de reguli trebuie să vină unul în completarea celuilalt pentru că, în practică, se întrepătrund și prăbușirea unuia înseamnă prăbușirea tuturor. Ca atare, se constată dezvoltarea unor strategii contingente în care satele refuză să mai plătească bir, interpretând împărțirea munților ca fiind nedreaptă. Una dintre condițiile esențiale ale unei bune guvernări în comun este convingerea tuturor că regulile existente sunt cele mai avantajoase pentru toți, chiar dacă nu conferă tuturor același avantaj. În lipsa unor reguli de procedură foarte stricte, se

Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
convingerea tuturor că regulile existente sunt cele mai avantajoase pentru toți, chiar dacă nu conferă tuturor același avantaj. În lipsa unor reguli de procedură foarte stricte, se constată crearea unui cerc vicios în care niciuna dintre cele două soluții identificate de comunitate - împărțirea munților pe banii birului sau birul așezat pe munți - nu mai poate rezolva conflictele. Soluția împărțirii munților pe banii birului este contestată de cei care inițial au avut mai puțin munte și, implicit, au plătit mai puțin. Soluția birului așezat

Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
avantaj. În lipsa unor reguli de procedură foarte stricte, se constată crearea unui cerc vicios în care niciuna dintre cele două soluții identificate de comunitate - împărțirea munților pe banii birului sau birul așezat pe munți - nu mai poate rezolva conflictele. Soluția împărțirii munților pe banii birului este contestată de cei care inițial au avut mai puțin munte și, implicit, au plătit mai puțin. Soluția birului așezat pe munți este contestată de cei care ajung astfel să plătească mai mult, motiv pentru care

Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
unei norme de bază a întregii organizări devălmașe. Acest șir de conflicte este întrerupt de momentul acaparării unei mari părți a Vrancei de către Costache Roset. Obștile de coalizează pentru recuperarea averii devălmașe. Astfel, în 1801, apare un nou criteriu de împărțire a munților, și anume proporția contribuției fiecărui sat la cheltuielile de judecată pentru recuperarea terenurilor acaparate de Roset. Nici acest criteriu nu a fost însă dublat de reguli de procedură, motiv pentru care mai au loc împărțiri și în 1817

Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
nou criteriu de împărțire a munților, și anume proporția contribuției fiecărui sat la cheltuielile de judecată pentru recuperarea terenurilor acaparate de Roset. Nici acest criteriu nu a fost însă dublat de reguli de procedură, motiv pentru care mai au loc împărțiri și în 1817, 1818, 1830 și 1840. Satele erau nemulțumite; vrâncenii care apucaseră încă de la început să nu aibă teren suficient au contribuit mai puțin la cheltuieli, astfel încât, când s-au distribuit munții în funcție de cât au plătit, se consfințea o

Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
nicio gospodărie nu era proprietara terenului pe care îl exploata, nu avea cum să îl vândă. Aceste vânzări sunt posibile pe măsură ce ocinile devin ereditare, gospodăria se autonomizează, iar drepturile obșteanului se individualizează (Stahl, 1998, vol. II, pp. 224-234). Procesul de împărțire a averii devălmașe a avut loc în mai multe etape. Într-o primă fază au fost împărțite terenurile destinate agriculturii, pentru ca în final să fie împărțite izlazul și pădurea. Terenurile agricole au fost distribuite după diverse metode care variază de la

Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
fază au fost împărțite terenurile destinate agriculturii, pentru ca în final să fie împărțite izlazul și pădurea. Terenurile agricole au fost distribuite după diverse metode care variază de la un sat la altul, de la o etapă la alta n. Diversele metode de împărțire a averii devălmașe aveau însă pe fond o regulă de bază care era menită să prevină apariția conflictelor: „Pentru a curma o controversă de tipul «cine împarte parte-și face», oamenii folosesc un procedeu simplu - «unu’ împarte, altu’ alege»; cu

Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
care alege nu se poate plânge, căci nu avea decât să aleagă partea care i se părea mai mare” (Stahl, 1998, vol. II, p. 249). Pădurile și izlazul nu au fost împărțite la modul propriu-zis, ci este vorba de o împărțire a drepturilor de folosire a sistemelor de resurse. Sistemul folosit era proporționalitatea lotului agricol cu dreptul de a folosi pădurea și izlazul (Stahl, 1998, vol. II, pp. 270-290). 2.4. Concluzii Date fiind condițiile din satele devălmașe românești, cumulate cu

Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998

motivare importantă pentru învățare și aduce cu sine o implicare majoră a elevilor. Metoda mozaic Denumită și metoda grupurilor independente, metoda mozaic este o metodă prin care se promoveaza învățarea prin colaborare și cooperare între elevi. Ea are la baza împărțirea grupului mare de elevi în mai multe grupe de lucru, coordonate de profesor; fiecare dintre grupurile de studiu primește o secțiune specifică a unei teme pe care trebuie să o trateze din punct de vedere propriu. Pentru ca acest lucru să

Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
abilități de comunicare și adaptare la situații diverse. Metoda horoscopului Metodă activă, specifică literaturii, poate fi folosită și în predarea istoriei, în secvențele didactice care permit caracterizarea unor personalități istorice. Atunci când se optează pentru această metodă, activitatea se desfășoară prin împărțirea clasei în grupe de câte patru elevi. Aplicarea metodei la istorie presupune efectuarea următorilor pași: citirea unui text care conține informații despre personalitatea respectivă; citirea trăsăturilor fiecărui semn zodiacal de pe fișele date elevilor; optarea fiecărei grupe pentru încadrarea personalității într-

Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003

canalizat pe tronsoanele de calcul În acest caz calculul suprafețelor bazinului canalizat nu se mai rezolvă prin metoda bisectoarelor, ci prin metoda perpendicularelor pe curbele de nivel. Astfel din nodurile rețelei se duc perpendiculare pe curbele de nivel obținându-se împărțirea în suprafețe ca în figura 2.8. Repartiția suprafețelor se realizează la fel ca pentru debitul uzat (tranzit, aferent, lateral, total), folosind tehnologia de alcatuire ca în tabelele de la Quz med., ca 2.13 si 2.14 Coeficienții de scurgere

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]