364 matches
-
o cultură și o luciditate prea ascuțită a noastră, a europenilor, „i”-a îndepărtat sau „i”-a ucis chiar, noi... îi rechemăm; într-un elan esențialmente poetic, în ciuda atâtor argumente și „dovezi” raționale și, în acestă pagină, nu mă pot împiedeca de a cita un alt maestru al tinereții mele, pe Miguel de Unamuno, care voia și el „să creadă”, în ciuda atâtor argumente și dovezi pe care el însuși le etalează cu scrupulozitate, dar... dar nevoia lui „de a crede”, nevoia
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
greu de realizat economicește într-o anume comunitate și la un moment dat; dar nu poate suferi obiecție din punct de vedere al libertății, căci a lipsi pe un om de necesar mai gravă atingere a libertății decât a-l împiedeca să acumuleze superfluul. (Bertrand Russel, Essais sceptiques) AFORISME, MAXIME, PROVERBE, BALADE* Bogat e acel care economisește. Cine nu se mulțămește cu puțin, n-are să aibă mult niciodată. Pământul gras învață pe om leneș. Încetul cu încetul se face oțetul. Cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la invitația Pen Clubului din New York, primind, la inițiativa lui Castro, din partea confraților scriitori cubanezi, o scrisoare de "mustrare" pentru că a acceptat respectiva invitație. (azi toată lumea "de bine" regretând scrisoarea și mai ales tonul ei acuzator). Incidentul nu l-a împiedecat pe "Ambasadorul Neruda" în post la Paris să rostească o înflăcărată cuvântare cu prilejul "vizitei istorice" din 1971 a lui Fidel Castro în Chile. Lumini și umbre! Aterizând pe aeroportul José Marti din Havana am renunțat la Neruda, trecând la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
importanți și puternici. Ce sunt în stare să facă acești „paparazzi”, s-a văzut la moartea Prințesei Diana. Tot aici se mai înscrie procedura mediatică de a atrage atenția maselor asupra unor probleme neimportante dar adesea spectaculoase, tocmai pentru a împiedeca masele să se gândească la problemele spinoase de mare importanță care se manifestă în lumea noastră imediat apropiată (pâine și jocuri pentru popor - panem et circenses). Dar cea mai abjectă formă de ascundere a adevărului, de abatere a atenției masei
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
încă dezolarea populației sărace din cartierele de jos ale orașului. Canalizarea efectuată acum vreo 30 de ani a atenuat în bună parte răul acesta. Neputând proceda la lucrări mari de artă, administrația locală n-a avut însă curajul de a împiedeca așezările neregulate ale sărăcimei, care continuă și acum de a-și îngrădi, fără nici un drept, mici porțiuni din șesul municipiului și de a-și construi, în ținuturile aceste, inundabile, locuințe ca în timpurile de care ne povestește Herodot. Dar aspectul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Singur! Singur cu mine însumi. Cu cel care am fost odată. Cu fantoma lui. Ce frumoasă și neașteptată aventură!)." Aprehenziunea mea de atunci a trecut. Motivele care m-au determinat însă de a pune, înainte de timp, capăt aventurei mele mă împiedecă și acum de a o prelungi mai mult. Dar sub altă formă vom mai reveni la lucrurile aceste vechi. Primăvară Între copilărie, a cărei frumusețe, aproape numai exterioară, n-ar fi decât un efect de perspectivă, dovadă că n-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
ochii fără emoție... Și ce puțin vulgar! Da; ce puțin vulgar era, în el însuși, materializmul acesta, care dacă nu concepea sufletul fără un substrat material, apoi nu-i micșora cu aceasta rolul sau importanța! Materializmul nostru nu ne-a împiedecat să recunoaștem legilor morale ale vieții importanța lor, nici nu ne-a restrâns cu nimic orizontul aspirațiilor. Dimpotrivă, recunoscându-i puterea de a se adapta tuturor domeniilor de cunoștințe, ne-a făcut să acceptăm mai ușor, cu materializmul istoric și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
avea accente de revoltă contra acestor rele deprinderi, despre care spunea, de pildă: ...La lucru deci prieteni, gheșefte excelente Fac azi plagiatorii, adepți ai trândăviei. Netrebnicilor astăzi se dă Bene Merenti Și capetelor sparte Coroana României... ceea ce nu l-a împiedecat să se vadă, el însuși, pus mai târziu sub inculparea de a fi plagiat pe alții... Ca și V. A. Urechia, acuzat că piesa prezintată la 1872 Teatrului Național din capitală, sub titlul "Porcarul și Măria Sa Vodă", e luată de-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
se mândresc cu arta și cultura lor și care pot astfel vorbi de o contribuție efectivă, directă, la progresul omenirei. Nu. Trecutul nostru cultural e sărac și palid din cauza condițiunilor în care s-a desfășurat, din cauza adversităților care ne-au împiedecat atâta timp de la o dezvoltare normală și favorabilă și care ne-au făcut să cunoaștem așa de târziu binefacerile civilizației. E adevărat că, dacă n-am luat parte direct la formarea a ceea ce numim civilizațiunea europeană, noi am contribuit însă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
XVII-lea, în ambele principate, începe curentul grecesc, impregnat și el de cultura franceză, iar mai târziu, influența rusă. Pentru Moldova, schimbarea aceasta n-a însemnat un progres; căci, calitativ, cultura grecească era vădit inferioară celei polone. Ea ne-a împiedecat cel puțin să pierdem cu totul ceea ce câștigasem în trecut. O, dacă împrejurările istorice ar fi decurs altfel, dacă mișcarea culturală din secolul al XVII-lea ar fi mers progresiv, fără întrerupere până la o fază înaintată! Cine știe care ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
natură incidentală, exterioară; tot așa cum unii oameni se văd mereu prigoniți de soartă, nu pentru c-ar fi nevrednici sau răi (uneori tocmai pentru că nu sunt...), ci pentru că ori de câte ori întreprind un lucru, intervine câte ceva neprevăzut, câte un obstacol care-i împiedecă de a stărui în ceea ce au întreprins și care le taie avântul. Iașul e un asemenea oraș nefericit. Având tot ce i-ar fi putut asigura o viață prosperă și o glorie durabilă, poziția sa centrală între Carpați, Nistru și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
prea înaintată. Poziția sa geografică de oraș de frontieră, la care-l redusese pierderea Basarabiei, cum și de oraș sacrificat la care-l destinase politica apărărei noastre militare de dinainte de război, cum și în fine alte diverse circumstanțe, l-au împiedecat, nu numai de a se dezvolta economicește, dar chiar de a conserva ușoara prosperitate pe care o cunoscuse cu puțin mai înainte. Orașul acesta primise o lovitură grea, mai grea decât o putea suporta. El a primit-o cu zâmbetul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
culturală și națională a noului ținut. Totul îl indica la aceasta: trecutul său, instituțiile sale, atmosfera sa, prestigiul său. N-a fost însă ajutat la aceasta. Ba prin atitudinea indiferentă și adeseori rău voitoare a guvernelor, el a fost chiar împiedecat de la tot ce ar fi putut realiza singur. În timpul acesta, Chișinăul și Cernăuții au câștigat în importanță (O, așa de puțin! e drept...) în dauna Iașului, a Moldovei și mai ales a cauzei naționale. Dar poate, știu eu! timpul nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
fâșie din ceea ce au dovedit că iubesc atât: pământul lor". Iar puțin mai departe: "...și-mi amintesc de izbânda noastră de altădată, în atâtea puncte asemănătoare cu acea a bulgarilor, care ne-a adus dobândirea Dobrogei, dar care n-a împiedecat să ni se smulgă o parte din trupul sfâșiat al Moldovei..." Ei bine, nu numai că nimeni nu s-a gândit să oprească publicarea acestor lucruri dar nici guvernul nici conducerea partidului, nici acea a ziarului n-au găsit nimic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
și de o lealitate cu mult peste comun, incapabilă de a minți sau de a face nedreptate cuiva, și pe care totuși arzătoarea dragoste pentru patria îndepărtată o determina să spue (cum a spus-o mulți din cei ce au împiedecat justiția de a-și face datoria): "chiar de-ar fi nevinovat, prestigiul Franței cere ca hotărârea dată să nu fie atinsă"; mama, în fine, care credea la fel, dar cu mai puțină pasiune, pentru că în inima sa străbătuse otrava îndoielii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
vis, de impresiuni și emoțiuni artistice nu se filtrează în amintirile noastre, diformându-le, alterându-le! Oricum, moartea lui Rodion a rămas pentru mine o dureroasă enigmă. "Ostenit de viață" era, desigur. Dezamăgirile lui, intensificate în nevroza generală a războiului, îl împiedecau de a-și mai face mari iluzii despre viitor. Dar dezolarea lui nu s-a trădat niciodată prin semne vizibile și clare; ea a fost, se pare, un mare secret, marele, teribilul secret al vieții lui... Acum chiar, când îmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Fot. M. H.) Pag. 285. Flașnetarul. (Polyfoto) Pag. 286. Cazarma infanteriei de la Copou. Impunătoare clădire, înălțată la 1875, după planurile, considerabil reduse, ale arhitectului Karl von Kugler. (Din "Albumul României"; deci dinainte de 1893; căci astăzi, plantațiunile și construcțiile din fața căzărmei, împiedecă vederea fațadei.) Pag. 287. Una din intrările laterale în palatul gării, cu o porțiune din clădirea acestuia. După ,,Albumul României", în care Gara figurează în vechiul ei aspect, înainte dar de a i se fi făcut toate reparațiunile și simplificările
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
pună definitiv cu botul pe labe. În stație, printre picioarele celor ce așteaptă cursele, neclintită, ca un semn de hotar, stă o piatră hectometrică. Era aici și-acum șapte ani, cînd am venit în oraș. Cîte unul, mai adormit, se împiedecă de ea, înjură, dar piatra își duce în continuare existența, nestingherită. Vin două autobuze dinspre capătul liniei, dar pe nici unul nu scrie "Valea Brândușelor". Unul merge în Cartierul de Est, iar celălalt, pînă la stația de benzină. Lume s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
ca: livresci, noui etc. - forme vechi de plural: lacrămi, patemi ș. a. - scrierea cu u (mut) la finalul unor cuvinte: dibaciu; - omiterea grafică a diftongului ie: eftin, femee, trăesc, băețandri, șueră, vuet, bae, greere, creerul etc. - cazurile de hipercorectitudine lingvistică: duminecă, împiedecă ș. a. - formele incorecte, dar caracteristice vremii: jicnim, gungurit, evazie, afecție, să aibi, scoborai, creindu mi, obicinuite ș. a. - grafiile de influență franceză ale unor cuvinte: biurou, coafeur, mondanități, crisanteme, passă, maneuvra, loyal, marron, gris ș. a. - grafiile de influență engleză: chelnăr, volley
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
în ziua de 8 sept la P. Nu uit cât îți este datoare și cât ai contribuit la această plecare. Am căutat să te vedem, așa cum recomandaseși, înainte de plecarea ei, dar diferitele misiuni ce ai avut peste frontieră ne-au împiedecat să te putem vedea. La rugă mintea mea - ultima oară când te-am putut vedea - de a-i găsi un post în ministerul tău, răspunzând negativ, ai fă găduit că-i rezervi ceva la Paris. Aflu prin dna S. Rosetti
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
niciodată, câtă vreme numele ei trece, ca un fulger, într-un zâmbet, într-un nume, într-o amintire. [...] 68/1948 31 iulie [1948], sâmbătă Alo, Parisul? Aici Mangalia. [...] 73/1948 2 august [1948], duminică dimineața Și vremea, și politica, mă împiedecă să fac plaje azi: la 10½ dimineața ședința sindicală și de dimineață cer noros cu vânt posac. E și ziua începuturilor de plecări: pleacă Andrei și Irena și poate Rein[er]. Am avut ultimele zile o opresiune ca și când și aici
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
în care aduseseră laptele, au ieșit pe ușă și luară drumul către casă. Noaptea era caldă și luminată de o lună strălucitoare ce se ridica pe deasupra crucii de la biserica din sat, iar cei doi pășeau fără grijă că se vor împiedeca de vreun bolovan căci drumul era luminat ca în palmă. Capitolul IV Mărul discordiei Viața familiei lui Costache Gheorghiu și a părinților lor, de la care tocmai plecaseră cei doi nepoți, se scurgea în același timp, în paralel s-ar putea
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
voi cu acești bani să mai aducă un ceainic cu licoare. Dar nu pentru mine ci pentru păcatul vostru. și s-a dus Luca și ceainicul. Predicatorul avea trei fete. Cu una a coborât dar cum necum că s-a împiedecat și au căzut rostogol pe scări până ce ea, bine cum știa de la tasu, i-a zis: "șo bâlo vașii hrek", adică să fie păcatul dumneavoastră. Iar Luca și-a luat păcatul în toată măreția lui. Acesta a fost începutul. De
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Tribalia, și-au numit centrul de putere Diu, nume ce a persistat pînă în epoca modernă iar locuitorii lui trebuiau să se numească dii, astăzi orașul fiind cunoscut ca Vidin. Ca să ne scriem corect istoria, avem atîtea informații că ne împiedecăm de ele chiar dacă sîntem legați la ochi și priponiți numai în jurul Carpaților, dar istoricii trebuie să-și îndeplinească planul lor drăcesc privind falsificarea adevărului străbun! Maico - mato, ne-a lăsat prin tăblița 13 informații prețioase în acest sens pe ca-re
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
se alese în sfârșit cu mare majoritate, împreună cu tovarășii săi de luptă, Ciupercescu și alții. Triumful său a fost cu bucurie auzit de toată țara. Radu Mihaiu apucase deja să previe guvernul că nici o putere omenească nu va putea să împiedece alegerea lui Conta.” (Apud O.Minar: „Filosoful Conta”, p. LXVIII-LXIX, nota). Bravul polițai l-a ținut la fel sub observație și pe Eminescu, lucrul devenind de notorietate publică încât Iacob Negruzzi spune acum, în Adunarea deputaților, locuri comune. I. C. Btrătianu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]