460 matches
-
într-o suliță, o cană cu apă și o sticlă cu vinars pe care le pune pe un scaun, jos, să fie cât mai aproape de pământ; colăcerul, coborându-se de pe cal, "înconjură scaunul, se pleacă și ia de pe scaun colacul împlântat în suliță și sticla cu vinars, iar cana cu apă o varsă" 218. Tot înainte de cununie, mireasa, împreună cu doi flăcăi "cărora le trăiesc părinții", pleacă la o fântână. În drum spre fântână joacă trei hore, iar, o dată ajunși, iau apă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
După "scăldarea" copilului, pentru a-l feri de deochi, moașele din Bucovina fac un "cănaf" de lână roșie și-l bat cu un cui deasupra ușii, având putere "de a apăra orice deochituri și fărmăcătură". În Moldova, "strămătura roșie" este împlântată deasupra ușii cu un ac, iar în Macedonia, se pune, tot deasupra ușii, un fir răsucit de ață albă și roșie, "pentru a nu se umple copilul de vreo boală de la cei care intră în casă" 281. La slavi, focul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
23 aprilie, miezul iernii fiind Sânpetru de iarnă (16 ianuarie). Dacă Sângiorzul încuie iarna și înfrunzește codrul, Sâmedru încuie vara și desfrunzește codrul.101 Înnoirea timpului calendaristic avea loc în noaptea de Sâmedru, prin aprinderea focului ritualic, în care se împlânta un brad verde pentru a fi incinerat, iar pe coastele dealurilor se rostogoleau roți de car în flăcări, înfășurate în paie. La terminarea scenariului ritualic, se luau tăciuni aprinși și se aruncau pe pășuni, în grădini și livezi, pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
filiație mitică, conferindu-i rezonanțe perene, înscriind acest text prin spectacolul magistral realizat într-un circuit valoric universal. Dar regizorul cred că a făcut mai mult profilând textul pe un fundal mitic, care se ascundea în această dramă, regizorul a împlântat-o într-o pastă tradițională care este specific românească. Pe acest filon de tradiție română a reușit să creeze un stil care depășește limitele solitarei drame a lui Caragiale, fiind îmbibat cu o sensibilitate modernă. [...] Teatrul românesc se poate înscrie
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
nu ești primită. Cu ce te-a trimis dă lui - și de capul lui să fie.“ Dacă cineva e bolnav și pe înserate vine o broască la ușă sau în casă, crede că-i trimeasă ca farmece; de aceea o împlîntă în o țăpușă și o pune în pod la fum. Broaște în casă de găsești nu-i a bine. Cînd omori broaște, se pune ploaie. Cînd omori o broască, îți moare mama. Celui care omoară o broască îi va muri
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din casă în anul acela; tot asemenea, și dacă ies ouăle urîte. Se crede că două persoane care beau o băutură și pun paharele deo dată la gură vor muri odată. Dacă-i pică cuiva cuțitul din mînă și se împlîntă în pămînt în timpul ospățului de botez, copilul va muri de moarte nenaturală. Colaci, pîni etc. nu se pun în cuptor fără de soț, că la din contra, acelei gospodine i-ar muri bărbatul. Să nu mănînce cineva într-o rînă, că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
i se lasă copilul în prag, și-i greu de ea. Femeia împovărată nu joară*. Se zice că la cine se uită o femeie mai cu drag cînd e însărcinată, aceluia îi va sămăna copilul. Cînd încep durerile nașterii, bărbatul împlîntă două topoare cruciș în unul din stîlpii acoperemîntului casei. înainte de a naște femeia, se pun lîngă pat o furcă de tors, un topor și o botă, zicînd: „De va fi fată, să iasă la furcă, 232 de va fi fecior
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vin, ca să fie voinic și vesel. în luna a noua, mama îngreunată să nu mănînce nici ouă, nici ceapă, ca să aibă copiii vederi bune. Cum naște o femeie, se bate un canaf de lînă roșie deasupra ușii (Bucovina) sau se împlîntă cu un ac o strămătură* roșie (Moldova), sau se împlîntă în pragul ușii un cuțit, iară în leagăn se pun două ace, ca să nu se deoache copilul și să nu se apropie Necuratul de el. Cînd a face femeia, să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mama îngreunată să nu mănînce nici ouă, nici ceapă, ca să aibă copiii vederi bune. Cum naște o femeie, se bate un canaf de lînă roșie deasupra ușii (Bucovina) sau se împlîntă cu un ac o strămătură* roșie (Moldova), sau se împlîntă în pragul ușii un cuțit, iară în leagăn se pun două ace, ca să nu se deoache copilul și să nu se apropie Necuratul de el. Cînd a face femeia, să nu fie în casă nimeni de parte bărbătească, că-i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ochii pe strigoi cînd iau laptele de la vacile oamenilor. în ajunul sărbătorilor mari, ca în ajunul sfintelor Paști, dacă vei mînca cîțiva căței de ai, nu te teme că-ți va mînca strigele inima. Cînd se naște un copil, se împlîntă în pragul ușii un cuțit și se pun în leagăn două ace ca să se împiedice strigoii să se apropie să ia copilul. Strigoiul e dezgropat la cumpăna nopții, cînd dorm apele, dus într-o pădure, unde fie e ars cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
zile toiag de ceară curată, pentru ca sufletul să aibă lumină la caz dacă ar rătăci în drumul ce l face la Dumnezeu - și chiar înaintea lui Dumnezeu trebuie să se prezinte cu lumînare. Topor înspre duminecă nu se lasă toporul împlîntat în lemn, că au durere de cap cei din casă. Coada de topor nu se pune pe foc, că-i rău de tăieturi. Cînd bate piatra, înfige toporul în pămînt, că-i bine. Toporul, secera etc. nu se lasă cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din analele culturii. La moartea lui, produsă în condiții tragice acum o jumătate de secol, H. Focillon a ținut să spună: Am avut privilegiul să vedem trăind sub ochii noștri, în plenitudinea sa iradiantă, una dintre personalitățile legendare ce sunt împlântate pe vecie în solul unei țări și în istoria inteligenței umane". Scrisese despre "romaniile răsăritene", despre state și dinastii, hotare și spații noi, fluvii, mări și oceane în istorie; despre o nouă istorie a evului mediu; despre evoluția ideii de
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
de comune marilor personalități, el datorează situația la care a ajuns 10. La fel ca și înaintașii săi a dat dovadă de conștiință națională, fiind prin intermediul scrierilor sale, un vestitor al idealului național: „Ai noștri sunt Carpații/ Deci pasă și împlântă/ Stindardu-n fruntea lor”11. Își motiva orientarea către poezia patriotică, prin dorința de a menține vie „datoria sacră,” cum o numea el ce trebuia îndeplinită de români, realizarea Daco-României: „Daco România avea să se realizeze spunea el, de altfel aceasta
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
de comune marilor personalități, el datorează situația la care a ajuns 10. La fel ca și înaintașii săi a dat dovadă de conștiință națională, fiind prin intermediul scrierilor sale, un vestitor al idealului național: „Ai noștri sunt Carpații/ Deci pasă și împlântă/ Stindardu-n fruntea lor”11. Își motiva orientarea către poezia patriotică, prin dorința de a menține vie „datoria sacră,” cum o numea el ce trebuia îndeplinită de români, realizarea Daco-României: „Daco-România avea să se realizeze spunea el, de altfel aceasta e
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
jurat. Un alt jurat: Chiar îl credeți nevinovat?". Cel care a votat nevinovat spune, după o lungă tăcere: "Nu știu." Alt jurat: "O știți prea bine: puștiul e un criminal. Este evident!" Juratul recalcitrant: "Are 18 ani." Un jurat: "A împlîntat un pumnal în pieptul tatălui său. Fapt dovedit și arhidovedit. Trebuie să luăm procesul de la capăt?" Juratul recalcitrant: "Nu". Celălalt jurat: "Ce vreți de fapt?" Juratul recalcitrant: "Să discutăm." Celălalt jurat: "Să discutăm despre ce?" Un jurat: "Noi toți credem
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
că toate numele principalelor personaje feminine din romanul Cercul lui Simion sunt construite în jurul rădăcinii "dor": Isidora Dora Dorina Teodora Minodora Alindora, toate alcătuind cercul iubirilor și grijilor lui Simion. Dorurile merg, de altfel, mult mai departe și mai adînc, împlîntate în istoria sfîșierii istorice a Bucovinei. Periplul inițiatic al Dorei Almăjan, fiica legitimă a lui Simion, stabilită împreună cu soțul ei în Franța, dar pe care ținutul natal o cheamă irezistibil, ne conduce, prin învățătorul Ovidiu Frunză și copiii săi, prin
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
va primi nuanțe particulare, chiar dacă va depăși impresionismul, așa cum unii autori au demonstrat-o, pentru a-l înțelege pe Luchian nu trebuie să pierdem din vedere că această depășire se realizează trecând prin impresionism, mai mult încă, rădăcinile sale sunt împlântate în humusul fertil al sensibilității impresioniste. Departe de a face din impresionism un program, o simplă manieră (pânzele sale contingente cu impresionismul sunt întotdeauna însoțite de altele, care se distanțează de el), Luchian a căutat o lecție, așa cum o căuta
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fată/ soț pe lume alaltă.” Ajuns la casa mortului, bradul substitut era scrijelit, Împodobit cu panglici cu flori albe de mire sau mireasă și sprijinit de casă. La ritualul Înmormântării era purtat În alai Înaintea mortului până la groapă, unde se Împlânta la capul mortului. Tot pe mormânt se mai implantau treptat și alte Însemne funerare, Între care: sulița sau săgeata bradului sau bradul simplu, care marchează consubstanțialitatea brad-om, destinul comun. Toate trei Însemnele sunt variante ale bradului funerar, care se
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
a inspirat de-a dreptul de la ea, Coșbuc și Goga se dezvoltă pe urmele lui, iar în miile de școlari și studenți ai generației de astăzi lucrează mai departe formele acestor poeți astfel înviorați și încetul cu încetul rădăcina populară împlîntată de Alecsandri crește și rodește în toate direcțiile”. Chiar dacă lucrurile au cunoscut ulterior și alt curs, dictat de rațiuni culturale de fond, putem spune că bardul a realizat un tip de manifest literar, unic în felul său, cu efecte benefice
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
să ies cumva din această situație critică. Lupii din fața mea se îndepărtau, dar am simțit mișcare în urma mea. Un lup se apropiase la cinci metri de mine. Apoi a sărit. M-am apărat ținând geanta în fața mea și i-am împlântat cuțitul în piept. În clipa aceea am simțit ceva ca o pocnitură și mi-am pierdut cunoștința. M-am trezit într-un pat curat, între scoarțe apretate, sub cap aveam o pernă moale de puf de gâscă. O durere de
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
evaporat în patru vânturi, flutură sărăcia prin cuhnii, dezbinarea a ajuns literă de lege, familii risipite - care, încotro Codrii s-au tăiat, haiduci nu mai avem, în schimb s-au înmulțit ipocriții printre betoane. Îi vezi că li s-au împlântat rădăcinile adânc, nici buldozerul nu-i mai poate desțeleni. România a luat spre adopție Criza care nu vrea să mai plece și, cu tupeu, spune: “dacă voi nu mă vreți, eu vă vreau. Deci, rămân”! (ehei, la umbra ei, mulți
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
luptat așa încît să pot sta cu fruntea sus în fața oricui. Nu mi-am cântărit niciodată datoria. Mi-am dăruit tot sufletul și tot entuziasmul. Azi însă mă aflu într-o imposibilitate morală... Generalul se cutremură, ca și cum i-ar fi împlîntat o spadă în piept. Ochii i se aprinseră și luciră ca oțelul. Se repezi furios la Bologa, cu brațele ridicate și zgârcite, gata să-l zdrobească, răcnind: ― Ce? Imposibilitate morală?... Ce vorbe sunt astea? Cum îndrăznești?... Eu nu cunosc asemenea
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
mai am nici un minut... că deseară... O, cât îl iubeam și el cum m-a umilit! Klapka se uită la dânsul, înțelese că dorește un răspuns sau barem un cuvânt, dar îi fu frică să vorbească. Bologa aștepta cu ochii împlîntați în tăcerea căpitanului, apoi șopti: ― Adio!... Ordonanța lui Klapka aduse calul și Apostol încălecă și porni fără să mai întoarne capul. ― La revedere, Bologa! strigă căpitanul, văzîndu-l că se depărtează. Lui Apostol i se păru că și Klapka își bate
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
eu cânt încet-încet; 10Plec capul la pământ încet-încet Și glasul meu răsună tânguios Ca tristul glas de vânt încet-încet. Și orice vis, orice dorinț-a mea Eu singur le-am înfrînt încet-încet. 15Săgeata doar a crudului amor În suflet mi-o împlînt încet-încet Și simt veninul pătrunzând adânc... Cu sîngele-l frământ încet-încet Și nu-mi rămâne de cât să pornesc Spre al meu trist mormânt încet-încet. {EminescuOpIV 254} AH, CERUT-AM DE LA ZODII Ah, cerut-am de la zodii, De l-al sorții
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
prefăcu neputincios căzând cu fața la pământ și cu mâinile sub el. Doi îl legau pe Auta, alți doi se căzneau să-i tragă celuilalt mâinile de sub trup. Și când se așteptau mai puțin, Mai-Baka se întoarse fulgerător în genunchi și își împlîntă cuțitul în pântecele unuia din ei. Vânătorul de robi căzu cu sângele gâlgâind din mațe. O clipă ceilalți trei rămaseră descumpăniți, dar atât îi fu deajuns lui Mai-Baka să se repeadă la Auta și să-i taie frânghia de la mâini
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]