369 matches
-
visul din oglinda lacului Ș-astfel se izbesc În creierii mei Vijeliile gândirilor mele Cum ginii trecuturilor Se izbesc în ruinele Unui palat. Nu vezi tu că prin vorbele mele suflă moartea disperare? * Noaptea turbură lumina Precum nouri turbur marea * Împle-a lumea-a ei gândire [ 2Împle]2 sufletu-i de nor EminescuOpXV 1048} Și a lunei galben gând Pe palate se aruncă Luminând a umbrei dungi Iar oamenilor insenm Dunga negrului mormânt Cerul sus visează stele Oamenii visez-amor Vântul care
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Mediu tim puriu, este acum o simplă pregătire pentru studiile supe rioare, al căror conținut este articulat, după schema diviziunii filozofiei, În discipline care se ocupă de natură, discipline morale și discipline care privesc realitățile supranaturale (metafizica). Această revoluție se Împli nește sub semnul filozofiei aristotelice: traduse din greacă În arabă și apoi din arabă În latină, Începînd cu secolul al XIII-lea, operele filozofului grec sînt un ele ment decisiv pentru dezvoltarea filozofiei și a științei. Noua concepție asupra culturii
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
lată stăpânire în toate aceste țări...” (la Costin, p. 278). În compunerea sa în versuri despre primul descălecat, Miron Costin duce în antichitate stăpânirea Ungariei asupra spațiului extracarpatic, spunând despre Traian că: „Elŭ cu vița cestui neamŭ [latin] Țara Rumânească Împlut-au, Ardeaul totŭ și Moldovenească. Podulŭ preste Dunăre-n Țara Rumânească L-au trecutu-și oștile-n Țara Ungurească. Pre acela pod au trecutŭ Moldoavei stremoșii, Bătând război cu dachii...” (p. 326) Ideea că Traian a venit în Țara Ungurească
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
azi, De la burlanul pe roți al companiei, camarazi. 3 După atâta merinde aleasă, Îngerași ne trezirăm în Rai, nu acasă. Sfântul Petru, cazon, ne primește, Cu ochiul ne face, clipind șmecherește: -Aici, când e praznic, nu-i șagă, Soldatul își împle gamela întreagă! Ce-or fi având la burlanul pe roți al companiei, azi? Ce să aibă? Mazăre cu slană, măi camarazi! 4 Astăzi roșu, sănătos, mâine mort (cu sensul de "azi trăiești, mâine nu ești") traducere de Iulian Gabriel Hrușcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
fost cum ar fi fost și tot o mai puteam duce cu bine de pe o zi pe alta. Dar așa ne-am dezgrădit, făcând drum lung unei civilizații pripite, unei pospăieli apusene care, în schimbul păturilor bogate ale brazdei noastre, ne împle cu trebuințe de cari n-am fi avut trebuință; prin legiuiri de un caracter cosmopolit pe cari liberali obicinuesc a le numi "tot ce e romînesc", am făcut din țara noastră o nouă Americă, în care se grămădește superfluența populațiilor
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în această încurcătură vina istorică și blestemul urmașilor să cază asupra celor ce-au făptuit tot răul, asupra liberalilor de orice nuanță, care au format cadre goale, în care au intrat tot gunoiul societății, au creat guvern reprezentativ pentru ca să-l împle oameni ce abia știu a îndruga două cuvinte, au făcut ca clasa de mijloc, în loc de a căuta să muncească și să înflorească, să se azvârle toată asupra puterii statului, ca să domnească. Răul esențial au fost că se-mulțeau trebuințele fără a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pe nimenea de pe el, că e bucată din patria noastră străveche, este zestrea împărțitului și nenorocitului popor românesc. Ni se scoate ochii cu binele ce l-am avut din partea rușilor. Pentru a răspunde și la aceasta ne-ar trebui să împlem un volum întreg. Destul numai să pomenim că alianța de la Lusc dintre Petru cel Mare și Dim. Cantemir ne-a costat domnia națională și un veac de înjosire și de mizerie, iar cea mai nouă alianță dintre Rusia și noi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
din nefericire rușii sânt sub dominarea unui desert sufletesc, a unui urât care-i face să caute în cuceriri ceea ce n-au înlăuntrul lor. Nouă ni se pare că cercurile culte, în loc de a stăvili acest horror vacui, în loc de a-l împlea prin muncă și cultură, îl sumuță contra Europei, pe care o numesc îmbătrînită și enervată, coaptă pentru a cădea întreagă sub dominație rusească. Europa le pare astăzi în starea în care era Bizanțul la aparițiunea un[ui] neam asemenea mongolic
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
d-nialor amăgiră prin această purtare pe alegători, pentru ca în urmă să ajungă la convenție, la conlucrare, la complicitate cu Rusia. Dar relelă acăstea sânt numai preludiul altora si mai mari. Curând va-ncepe a funcționa banca de fițuici care va împle țara cu caimele, va face să dispară numerariul, va scumpi munca prin înmulțirea unui mijloc de schimb prea numeros și fără valoare intrinsecă, va face productele noastre brute, cari prin natura lor nu sânt accesibile de o esențială sporire de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
trebuie să se simtă, în patria lor străveche, nesupărați întru ale religiei, limbei, dreptului. A face însă din Dobrogea o colonie de netrebnici, în care să trimitem o pletoră de funcționari fără știință de carte și lipsiți de omenie, precum împlusem la rândul ei Basarabia cu tot ce avea România mai inept și mai corupt, ar fi un dezastru pentru acea provincie și cel mai nimerit mijloc de a o pierde cât se poate de curând. Sânt relații de drept acolo
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cel mai puternic. Partea pur dogmatică a religiei se pierde cu vremea, dar sâmburul ei moral rămâne și formează tăria caracterului. Institutele noastre de educație - interconfesionale - produc pehlivanii și papugii cari de la 15-16 ani încep a aspira la funcțiile statului, împlu - priveliște grețoasă - localele obscene de petrecere și ne inspiră de pe acum dezgust și o mare neliniște în privirea viitorului României. Dar dovada cea mai limpede că tocmai ideea "Romînului" este o erezie sânt școalele confesionale din Austro-Ungaria, singurele institute vrednice
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ar fi fost mai bine, nu absolut ci relativ, pentru că la noi oamenii nu-și cântăresc încă pe deplin bine interesele. Dar o lungă esperiență învață că pasuri îndărăt nu se pot face. Vom pierde multă vreme încă pentru a împlea formele civilizațiunii pe cari le-am împrumutat, dar ele trebuiesc împlute, nu nimicite. Deocamdată - mi-i vorba - cam ciudați crai de la răsărit se-mbracă cu ele, însă, convins odată poporul că numai munca și meritul adevărat îndreptățesc la ceva în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
înaintate țări, aceste forme să se întrupeze numaidecât în oameni pe deplin potriviți cu statura intelectuală, cu grelele și gingașele probleme cu cari sânt însărcinați. Nivelul culturii generale a nației nu-l poate ridica nimeni cu umărul - timpul și munca împlu neajunsurile. Dar ceea ce ar trebui să se observe e tendența spre bine, voința de-a numi oameni cari se pricep în cutare ramură, începutul unei luări în serios a vieții statului. Conservatorii, oricâte rele s-ar zice despre ei, sânt
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de Interne d. Rochefort la Justiție un Raoul Rigault ș. a. m. d., fire-ar turburări în Paris? Desigur că nu. Elementele sănătoase s-ar ținea în liniște tocmai prin primejdia generală care ar amenința patria, iar cele nesănătoase s-ar împlea cu de prisos din toate foloasele poziției lor oficiale si ar tăcea asemenea Tocmai așa însă s-au întîmplat la noi. Omul care a insultat persoana M. Sale și pe membrii familiei domnești prin scrieri obscene și cuplete de cafe
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mureau de goliciune și foame pe câmpiile ninse ale Bulgariei, pe când țăranii noștri lăsau care și boi întroienite în drum și-și luau lumea-n cap. Va să zică la acest punct a ajuns deja demagogia noastră? La maturitatea deplină pentru a împle ocnele? Ei, pentru Dumnezeu, dar duceți-o încalte în capăt, domnilor roșii! Faceți din acest om ministru-prezident sau Domn, căci merită pe deplin să vă conducă. Arion, pe care l-ați grațiat, nu e decât un ucenic nemernic pe lângă atleții
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
espropriarea nației românești din chiar țara, din chiar pământul ei strămoșesc. Am arătat cum de la deplasarea generală a societății și de la cumplita apăsare ce s-a născut în urma înmulțirii elementelor inproductive, elementul productiv al țării, țăranul, dă îndărăt, se corumpe, împle temnițele. Nu se poate zice că în lămurirea cestiunii am fi cruțat pe cineva. Drepți și cu unii și cu alții, am aruncat dungi largi de lumină asupra relelor ce discompun și corup societatea română, dovedind totodată că elementul evreiesc
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
combătea prin pene oțelite a unor adevărați apostoli demoralizarea sistematică, cu care liberalismul cosmopolit, individualismul orb, scepticismul infiltrat în mod artificial în vinele tinerimei noastre prin centrele pline pe cât de lumină pe atât și de corupțiune ale Apusului, începuse a împlea, ca buriana cea rea, straturile îngrijite pe atunci ale unei sănătoase dezvoltări. Astfel, sub auspiciile "hidoasei pocituri" s-a născut și încurajat acea specie de numărători de pietre pe trotuare cari sânt totdeuna gata de-a se-nșira în rândurile
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
invoca în favorul domniilor lor. În mai anul curent ziarul radical "Romînul" era scris cu un spirit de denigrare. Dar așa e falșa democrație. Micșorează orice superioritate. Decapitează orișice se-nalță. Cată a stabili nivelul sălbaticii egalități. Roșii sânt zgomotoase mediocrități, împlu țara de clamoare, de incapacitate, de ignoranță, de confuziune, de vociferațiuni. Cum se vede nici acestui articol nu-i lipsește epitetele omerice, roșii tot vociferează, tot ignoranți, tot confuzi, tot incapabili. Dar afară de aceste epitete mai e o acuzare gravă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
silei numai trupul, ci și sufletul. Și există asemenea elemente cotropitoare înlăuntrul granițelor cărora a-ți vorbi limba se consideră ca un păcat, a o scrie sau a o apăra ca o crimă. Apropiarea politică de asemenea elemente [2simple]2 [împle] masele poporului nostru cu ură, pe cei-inteligenți cu o justă precauțiune și credem că îndelung timp nu vom avea îndestul de regretat că nu am luat îndestule, ba chiar prea multe precauțiuni. Pot așadar exista raporturi escelente între stat și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
N-avem nevoie să încredințăm că în ochii oricărui stat din Europa art. 44 era o oroare. Daca evreii din Rusia ar fi cutezat, în înțelegere cu Alianța universală, să formuleze o asemenea cerere cătră Congres, guvernul rusesc ar fi împlut cu ei temnițele și minele din Siberia; oricare rasă care se crede apăsată și care ar fi formulat cereri în contra guvernului legitim, spre a-l sili la concesii prin intervenție străină, ar fi fost tratată de statele respective cu pedepsele
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Răspunsul negativ ar fi însă o deplină espresie a Suveranității lor. De aceea dar repetăm că voința dobrogenilor este consultabilă, oricare ar fi gradul lor de cultură, oricare tendențele. Aceasta este atât de adevărat încît exemplele voinței negative ale popoarelor împlu și astăzi istoria contimporană cu pagine sângeroase. Mohametanii din Bosnia nu vor unirea cu Austria și o dovedesc aceasta, cei din munții Rodop n-o voiesc cu Bulgaria și o dovedesc asemenea, deși nici bosniacii, nici pomacii nu pot fi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
totul de prisos. La științele istorice adevărul stă nu în ceea ce sunt astăzi în cutare punct al pământului, ci în consecțiune, în seria de întîmplări cari au premers. {EminescuOpX 429} Deci aproape tot bagajul droaii de juriști cu care se împle în fiece an înapoiata noastră țară nu e de nici o treabă, căci d-nia lor, în loc să fi-nvățat a potrivi legile cu țara, vor din contra să schimbe țara dată, obiect al naturii greu de strămutat, cu istoria și gintea ei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
să apărăm în coloanele acestei foi interesele capitalului lor angajat în Creditul Mobiliar. Atât de onorabile încît a însărcinat c-un asemenea rol pe redactorul "Romînului' și nu pe noi, a însărcinat pe acel samsar și cointeresat în afacere care împle pagina întîia a foii guvernamentale cu articole ce privesc buzunarul său propriu înainte de toate. Atât de onorabile încît știu a deosebi pe publicist de samsar și i-au lăsat "Romînului" sarcina de-a apăra un institut de bancă a cărui
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Pe când adevărații viteji, pe care îi acopere țărâna, zăceau în căderea ninsorilor și sub stoluri de corbi rotitori, într-o nespusă părăsire, vitejii reversibili și guvernanți din București destupau sticle de șampanie în onoarea mironosițelor de strade și berării cari împluseră pe-atunci capitala. Erau ctitori d-nia lor de așezăminte de bună cuviință. Nu ni se mai citeze războiul. Nicicând deosebirea dintre rasa autohtonă și cea venetică nu s-a dovedit mai pe față decât atunci. Nicicând puterea de sacrificiu a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cronică și fantastică de țăranii români că într-o zi s-ar ridica și s-ar răzbuna sângeros de toate suferințele și de apăsarea ce-a avut a o suporta sub domnia maghiară, o frică care, de la memorabilul an 1848, împle mica minoritate de maghiari în Transilvania cu spaimă și îngijire și a introdus o dușmănie și oțărâre nenaturală între cele două rase, ar fi încetat demult dacă în Pesta nu s-ar da ascultare știrilor neroade iscate din când în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]