1,704 matches
-
spre a îndeplini cererea subprefectului de a numi un delegat din partea mea pentru Moșiile Torceștii și Blăjerii [...], m-am ales eu singur spre a fi față la măsuriște”. Mai aflăm că nu au trecut nici doi ani de la măsuriște și împroprietărire, și boierul a și „rășluit de la locuitorii recent împroprietăriți” suprafața de 48 fălcii, de la punctul Cioara până la Herătău, zona cu cel mai fertil sol. În urma reclamațiilor și a insistentelor cereri, țăranii au reintrat în stăpânirea întregii suprafețe de teren cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
bine individualizate și recunoscute de fiecare sat. Și mai era o a patra, aceea de periferie socială, așa după cum se va putea constata, pentru că ele, categoriile respective, pot fi decelate din anumite documente ale timpului, inclusiv în cele referitoare la împroprietărirea din 1864. La ele ne referim în continuare. Fruntașii erau acei gospodari care, fie răzeși, fie clăcași, lucrau ori erau considerați că lucrează în gospodăria lor, implicit și în cadrul obligațiilor față de stat și boieri, cu 4 (patru) boi sau mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de 1.641 fălcii și 27 prăjini”, după ce anterior fuseseră vândute „d-lui C. Bușilă 224 fălcii pădure”, ceea ce dă un imobil funciar de 1.865 fălcii și 27 prăjini numai în stăpânirea boierilor Balș, în afara terenului revenit clăcașilor prin împroprietărirea din 1864. Incongruențele sunt evidente și destul de substanțiale, cifrele din urmă fiind acelea care se află mai aproape de realitate, admițând că se puteau strecura anumite greșeli sau că, la amanetare, suprafața pusă putea fi dată mai mare pentru a obține
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ori trebuia să fie cuprinsă și suprafața de moșie de la est de apa Bârladului, respectiv a satelor Boziești și Tămășeni. Locul de folosință atribuit umbrăreștenilor clăcași în 1848 măsoară pe hârtie 175 fălcii, iar în 1864 au primit, urmare a împroprietăririi, 378 fălcii și aici mai mult decât dublul din 1848. Mai trebuie avut în vedere că țăranii răzeși nu sunt cuprinși în rândul celor împroprietăriți la 1864. Credem că datele de mai sus sunt suficiente pentru a putea concluziona că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de est a Bârladului, la peste 10 km distanță spre est de actuala șosea națională. Denumirea de „Drumul Mare”, vizând respectivul traseu, era încă păstrată și folosită de părinții noștri, când mergeam la un loc pe care îl obținuseră, prin împroprietărirea din 1921, pe terasa de est a satului Drăgănești-Barcea, dar care la data aceea nu era decât un fel de „hațaș” lat de 40-50 m, deci urme ale unui fost drum, căci traficul se mutase demult pe actuala șosea națională
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de ulițe, cum pe ici, pe colo, în localitățile menționate, se pot constata încă. Actualul Torcești păstrează ceva din arhaicele rețele comunicante, deși o anume reglementare și așezare îi linie dreaptă a caselor, implicit a drumurilor, s-a produs după împroprietărirea, din 1864, când unii locuitori și-au mutat casele pe proprietățile obținute. Drumurile dintre sate se trasau în mod obligatoriu pe hotarele despărțitoare și tot până foarte recent auzeam vorbindu-se de „drumul hotarului” între Torcești și Slobozia (vechii Boziești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Tămășeni și al lui Ioan Slavu din Siliștea. Alții au fost înregistrați cu 2 boi în loc de 4, toți de pe moșia Elencăi Manu. Cei ce nu au primit deloc pământ s-au adresat cu jalbe instanțelor în drept, respectiv Comisiilor de împroprietărire de la plasă și județ, mai apoi și Consiliului de Stat, aducând mărturii ale consătenilor drept probe că au efectuat zile de clacă, 22 de oameni au arătat că respectivii au „muncit ponturile boierescului mai bine de 25 de ani”. Rezoluțiile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cea mai destructibilă ce a măcinat viața noastră publică de la fanarioți încoace, de care nu știm dacă ne vom vindeca vreodată fără a aplica efectiv leacuri draconice, adică pe măsura bolii. Comparând cifrele din care rezultă suprafețele atribuite acum pentru împroprietărire cu cele ce fuseseră stabilite prin „ponturile boierescului” din Așezământul lui Alexandru Moruzi, observăm o diminuare a suprafețelor atribuite sătenilor față de suprafețele avute anterior în folosință și care erau: -4 fălcii pentru cosit, 4 fălcii pentru pășunat, patru fălcii pentru
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
practic, purta întreaga răspundere pentru tot ceea ce putea să se întâmple într-o atare situație, căci era pericol de mari răzvrătiri țărănești, convinge pe domnitor să accepte aplicarea imediată, astfel că se va trece la întocmirea lucrărilor necesare. Modul de împroprietărire a fost simplu și a constat în întocmirea listelor nominale pe moșii și locuitorii clăcași îndreptățiți să primească dreptul de proprietate, potrivit celor trei categorii, plus locuitorii săteni așezați pe moșie, dar care nu au făcut clacă. Pentru moșiile de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în care din ele locuiește fiecare. Ei pot fi recunoscuți după numele specifice fiecărui sat, moștenite acum de urmașii lor, altele dispărute deja. Siliștenilor li s-a atribuit vatra satului actual, pe care, de fapt, ei s-au stabilit după împroprietărire, vechea vatră fiind în jurul bisericii și pe valea de est dinspre biserică, iar terenul spre apus de sat până în dreptul șoselei ce duce acum la balastiera Condrea, suprafața totală fiind de 175 fălcii și 57 1/2 prăjini în planul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe membri de familie, în urma căsătoriilor (la vremea respectivă, în majoritatea gospodăriilor erau copii numeroși). Un singur exemplu, ilustrativ, din acest punct de vedere este acela al străbunicului meu după mamă, Radu Druță. El se află înscris în lista de împroprietărire a Umbrăreștilor clăcași la nr. crt. 49, mijlocaș cu 4 fălcii, echivalentul a circa 6 ha. În perioada împroprietării, copiii lui, 8 (opt) la număr, erau mărișori, astfel că la scurtă vreme a trebuit să fie înzestrați. În consecință, dintr-
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Berheci, folosite la adăparea naturală a vitelor, irigarea grădinilor de zarzavat, topitorii pentru cânepă și in, loc de scăldat al copiilor și de inițiere în pescuit. Este populat de răzeși cât și de clăcași așezați în cătunul Valea Iepei la împroprietărirea țăranilor din 1864, (împroprietărire s-a făcut și 1921). Satul Lazu (Onceștii Noi) s-a dezvoltat în prelungire cu Dealul Berghiului. Începuturile satului au fost la punctul numit Sâliștea, apoi datorită apropierii de firul văii, s-a mutat dealul numit
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
naturală a vitelor, irigarea grădinilor de zarzavat, topitorii pentru cânepă și in, loc de scăldat al copiilor și de inițiere în pescuit. Este populat de răzeși cât și de clăcași așezați în cătunul Valea Iepei la împroprietărirea țăranilor din 1864, (împroprietărire s-a făcut și 1921). Satul Lazu (Onceștii Noi) s-a dezvoltat în prelungire cu Dealul Berghiului. Începuturile satului au fost la punctul numit Sâliștea, apoi datorită apropierii de firul văii, s-a mutat dealul numit Dealul Ciobancei, cu timpul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
1852, 1872; la 1875 s-a făcut pridvorul; la 1878 și 1894 a fost reparată iar și la 1909 a suferit o reparație radicală. Azi, acest locaș de cult se află în stare bună. Pământ în folosul bisericii: 2 hectare - împroprietărire de la 1928. Ca preoți, au slujit aici: Ion Huștiu, Alexandru Huștiu, Vasile Ciuche, Gheorghe Ciuche (iconom stavrofor), Hârtan, Gheorghe Antohi, Gheorghe Blanaru, Ion Hanganu, Nicolaie Popa, Costică Popa, Dumitru Antohi, iar dintre cântăreți amintim pe C. Huștiu, Ispirache Popa și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
gazetă bilunară, pentru susținerea mișcării cooperatiste, apare la 15 ianuarie 1919, redacția și administrația la Federala Tutova. Scopul gazetei este „de a stabili legătura de suflet între ziar și conducătorii băncilor populare” în cond ițiile îndeplinirii a „două mari reforme: împroprietărirea țăranilo r și dreptul egal de vot a tuturor locuitorilor țării”. „Ea va cuprinde învățături cu privire la chipul de conducere a băncii, sfaturi de bună purtare, sfaturi asupra diferitelor întreprinderi ce trebuie făcute cu băncile pentru mărirea avuției sătenilor, dări de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
publicat: dări de seamă, bilanțuri, informații și materiale despre „Rolul băncii populare în sat”; „Cooperativele de producție, consum și desfacere în comun”, 46 îndemnuri: „Ajută‐ te și Dumnezeu te va ajuta”, diferite scrisori către prieteni cooperatori în devenire, „Obștii de împroprietărire”, „Semănăturile de pe pământul expropriat”, „Cum se fac împrumuturile la banca populară”, „Conducerea băncii populare”, „ Asigurarea vitelor și recoltelor sătești”, „Greșeli în conducerea băncilor populare”, „Sfaturi pentru conducătorii băncilor - cum se păstrează și se lucrează în registrele băncii” etc. Au semnat
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
foarte cochete -, devenind astfel „feudali de Peresecina”. Primăvara, vara și toamna scriitorii-latifundiari se consacră muncilor agricole; în orice caz, sunt greu de găsit prin Chișinău. Și mai greu e să obții de la cineva un rând scris. S-a spus că împroprietărirea scriitorilor cu pământ este o subtilă diversiune agricolă a puterii, care i-a îndepărtat astfel pe condeierii noștri de foaia de scris. Nu știu dacă e vorba chiar de o diversiune, însă ceea ce știu este că un prozator basarabean și-
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
fel, modernismul a însemnat progresul societății care, cu cedări și câștiguri a acumulat multe speranțe... Ideatic pe la 1821-1848, devenit practic pe la 1859 1864, experimentat - modernismul a însemnat mereu reforme și o permanentă tranziție ce nu se mai termină nici astăzi. Împroprietărirea țăranilor a însemnat cedarea proprietăților de către cei puțini în folosul mulțimii, generalizarea învățământului pu blic și extinderea celui universitar tot în folosul mulțimii, a avut loc introducerea votului universal care l-a înlocuit pe cel cenzitar. Un fel de democrație
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
am spus sindrom. În treacăt fie spus, el a fost principalul factor care s-a opus și cererii mele de a obține o mie de metri pătrați pentru construcția de locuință. A scris rezoluția cu propria sa mână: Se respinge. Împroprietărirea generează capitalism. Dar pe bătrânul Arcașu l-ai cunoscut? Nu. Nu-mi amintesc nimic despre el. Și eu cred că nu aveai de unde. Erai elev când încă trăia, nu cred că te interesa viața unui bătrân. A murit la vreo
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
de satul Protopopenilor"19. În mitricile anului 1847, ca proprietar al Joldeștilor e trecut "dum-sa aga Nicolae Roset"20. În același an, 1847, Nicolae Roset, cu soția sa, Zoița, au zidit, cu a lor cheltuială, biserica satului Joldești 21. La împroprietărirea clăcașilor din 1864, proprietarul Joldeștilor era Hagi Iordache Cantacuzino 22. Așadar, nici pomeneală nu se face prin documente, de stolnicul Vasile Iurașco, ca proprietar pe moșia Joldești și tocmai de aceasta te miră faptul că toți cercetătorii biografiei eminesciene, fără
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ani, mort "de slăbăciune" și Paraschiva Ghervăsoaia, de 45 de ani, moartă "de troahnă" (Ibidem, condica nr. 26). Credem că fata era orfană, mai întîi pentru că tatăl său, Gheorghe Alupului nu se afla trecut pe listele întocmite la Ipotești pentru împroprietărirea din 1864, apoi pentru că în una din primele variante la Povestea codrului, unde evident este vorba de Casandra, poetul scrie: "de un cot și jumătate/ Tu îmi pai orfană pruncă/ Peste ochi îți cade părul/ Iar în cap ai flori
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
anului 1865 iar a dispărut din Cernăuți. În cursul verii (1865), aflîndu-se la Ipotești, împreună cu fratele său Matei, a vizitat Dumbrăvenii, unde tatăl lor era reangajat, pentru cîteva luni, de Ana de Balș, ca delegat în comisia de plasă, pentru împroprietărirea țăranilor 79. Aurel Vasliu a stabilit, după Consemnăciunarul biblio tecii gimnaziștilor, că în lunile noiembrie-decem brie 1865, poetul se afla iar la Cernăuți 80. În acea vreme, sta în gazdă la Aron Pumnul și avea grijă de biblioteca gimnaziștilor. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
asta i-ar trebui niște bani, ca să poată pleca. Eminovici n-a fost de acord cînd a auzit de bani. Satul întreg ieșise cu greu din iarnă și încă avea de îndurat foametea, pînă la noua recoltă. Afară de asta cu împroprietărirea 88 din anul trecut, Eminovici făcuse mare supărare printre țărani, că nu le dăduse pămîntul, după lege. Eminovici a strigat în gura mare că la el oamenii n-au lucrat cu carul cu boi: "Să-mi mănînc eu copiii fripți
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
moșia cu atelajele și cu brațele oamenilor din Ipotești 89. Eminovici era cu mare teamă că nu-i vor veni oamenii la lucru și va rămîne cu moșia nelucrată. Pe de altă parte, pentru clerul bisericesc din Ipotești comisia de împroprietărire hotărîse să se dea 8 fălci și 40 de prăjini, adică 12 hectare și 16 arii90. La Ipotești însă erau cinci proprietari, iar comisia nu precizase cît pămînt să dea fiecare pentru biserică. Preotul a reclamat la primăria comunei Cucorăni
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
deschisă a adevăratelor intenții ale extremei stângi ar fi reprezentat un act de sinucidere politică. și după venirea la putere a guvernului condus de Petru Groza (6 martie 1945), pe care Îl controlau, comuniștii au continuat să susțină că doresc Împroprietărirea țăranilor, Îndeosebi a celor fără pământ sau cu pământ puțin, precum și a soldaților care luptaseră (sau luptau Încă) În campania din Vest. Prin Legea nr. 187 din 23 martie 1945 a fost legiferată reforma agrară 3, În urma căreia peste un
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]