1,009 matches
-
Toată românimea, cititoare și ascultătoare de cultură post-decembristă a celor doi, a încremenit așteptând să apară pușcașii, să asiste la eveniment, fiindcă nu se spusese nicăieri că este numai folosirea unei vechi zise rumânești ’’ar trebui împușcat’’ sau la plural împușcați, o vorbă în vânt, drept încheierea unei discuții, un verdict presupus la adresa unuia sau altuia, care făcuseră ceva, nu mare lucru, dar nu era pe placul celui ce dădea această exclusivă sentință capitală, în locul unei neaoșe injurii de moment. Când
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]
-
m-am speriat rău, fiindcă, deși copil, știam deja că cei ce sunt împușcați mor cu adevărat, iar bunicul meu, țăran oltean, căruia îi ziceam Alde Bâtu strigă la un om cu șapcă pe cap: Bă, zdrență, tu ai trebui împușcat, pe loc ! Era unu ce umbla după cote. Eu m-am speriat, și tremurând, m-am dus repede la unchiul Staricu, fierarul, care le știa pe toate pentru a mă lămuri, când și unde-l împușcă pe cel cu șapcă
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]
-
Acum e prea târziu și degeaba pui mâna pe metafora pușcă, doar cunoașteți vorba ardeleanului: No, amu, poate să-l... puște-n cur! Asta-i și punct. Cei trei, și alți ca ei, știuți acum de toată lumea românească, nu trebuie împușcați nici măcar cu vorbe, trebuie criticați corect literar și public, apoi marginalizați din cultura și viața noastră publică, așa cum procedează ei cu unii scriitori onești, integri, independenți din provincie și diasporă. Poate așa ar încolți în ei urme de conștiință, de
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]
-
la o familie inimoasă și celelalte rude s-au stabilit în funcție de vremuri. S-au regăsit după zeci de ani. În casă nu am auzit niciodată nimic din acea perioadă. Mamei i-a mai rămas în memorie, fuga, șuieratul gloanțelor, mame împușcate, plânsul copiilor singuri... - Ce ne poți spune despre jurnalistul bucovinean Vasile Plăvan, un unchi al tău, căruia i-ai dedicat și o carte? - Vasile Plăvan, unchiul mamei, a fost o figură emblematică a acelor vremuri. Avocat, jurnalist, publicist, a fost
BOABE DE LACRIMI ŞI O INIMĂ PLINĂ DE IUBIRE de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372500_a_373829]
-
mai știu cum arăta acea copilarie. Eu îmi doresc ca băiețelul meu să experimenteze măcar jumătate din jocurile copilăriei mele. Ne jucam și ¨Rațele și vânătorii¨, joc în care existau 2 vânători, iar rațele erau restul, care așteptau a fi ¨împușcate¨ cu mingea de către vânători. De-a v-ați ascunselea¨ era o altă activitate de-a noastră. Se desemna un căutator, iar ceilalți se ascundeau în timp ce el număra de la 1 la 10, ținându-și mâinile la ochi, pentru a nu vedea
SURASUL PAULEI de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372955_a_374284]
-
sa. Casa - așezată mai departe de freamătul brutal și permanent al concitadinilor săi, departe de zgomotul inevitabil al unui oraș prosper, fericit situată în liziera unei bucăți de pădure de rășinoase - are în fața ei, la stradă, curtea împodobită cu „stâlpi împușcați” și „semințe”, fără de număr, lucrări care l-au făcut cunoscut pe sculptor în întreaga lume. Intrând în atelier, pentru început, am făcut câteva poze cu sculptorul așezat la birou, meditând, sau în mijlocul lucrărilor sale așezate fie direct pe pardoseală, fie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/344977_a_346306]
-
sa. Casa - așezată mai departe de freamătul brutal și permanent al concitadinilor săi, departe de zgomotul inevitabil al unui oraș prosper, fericit situată în liziera unei bucăți de pădure de rășinoase - are în fața ei, la stradă, curtea împodobită cu „stâlpi împușcați” și „semințe”, fără de număr, lucrări care l-au făcut cunoscut pe sculptor în întreaga lume. Intrând în atelier, pentru început, am făcut câteva poze cu sculptorul așezat la birou, meditând, sau în mijlocul lucrărilor sale așezate fie direct pe pardoseală, fie
INTERVIU CU SCULPTORUL LIVIU MOCAN de GEORGE DANCIU în ediţia nr. 73 din 14 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344976_a_346305]
-
Z. Din dragoste nu am învățat nimic, pentru că inima este un copil prost, de aceea, probabil, mi se striga - NU VEZI CĂ EȘTI PROST? Marea manipulare nu a început cu vizita doamnei Herta Muller. Ea a început imediat după împușcarea ... împușcatului. Populația, intelectualii în special au fost învinuiți că au asigurat longevitatea unei dictaturi care se născuse în 1944. Voi ce ați făcut, de ce ați tăcut? Corect. O distinsă doamnă mă întreabă dacă nu am procese de conștiință. Am, i-am
TACI DIN GURĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345781_a_347110]
-
musai să dăm votul cui trebuie nicidecum cui vrem. Și, deoarece proști au votat deandoaselea, nu s-au copt condițiile și va trebui așteptăm alți 4 ani ca să se deștepte votanții. Asta indiferent cine câștigă alegerile că și pe vremea împușcatului se găsea măcar unu care să voteze contra. Acum sunt jum-jum adică o medie (vom vedea cu ce se mâncă și asta). O mai fi și altă fericire? Bineînțeles. Între Dumnezeu și natură, undeva pe la mijlocul căii. Ce-o fi însă
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347774_a_349103]
-
lemn direct valorificabil ca materie primă. Chiar așa să fie oare? Mănoasele noastre holde nu pot hrănii nici măcar țăranii car îl lucrează? Sigur că da. CAP-urile vechiului regim au dovedit-o. D-aia au dat faliment lamentabil. Pe vremea împușcatului tot pământul țării era al tuturor. Al întregului popor. Pământul era gestionat de primari, muncitori „culți” de la oraș, care veneau să îndrume țăranul cum să respire căci altceva nu știau nici ei. Țăranii munceau pământul pe care cândva îl aveau
NANA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347789_a_349118]
-
Aiurea!” am mai apucat să aud. Ajunsesem. Ningea. Prin aer pluteau fulgi mici de zăpada de parcă baba Dochia își lepăda furoul de pe ea. După mai bine de douăzeci de ani, lumea părea la fel de mohorâtă, abătută și cenușie ca pe vremea împușcatului. Cu privirile în pământ, atentă să nu alunece pe zăpada înghețată, o băbuță adusă de spate, cu o sacoșă într-o mână, sprijinindu-se într-un băț, se îndrepta, vâslind din brațe, către alimentara din apropiere. Aș fi dorit ca
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]
-
ar fi o „tâmpenie” Au dreptate sunt ce cred că ar fi! Astăzi mica întreprindere, fie ea și agricolă de subzistență, nu mai are viitor. Proprietatea ta este a ta nu spune nimeni că ar fi a tuturor, ca pe timpul împușcatului. Dacă este a tuturor profităm toți de ea. Doar nu este furt dac-mi iau partea mea din ce este a tuturor. Într-adevăr în acel caz nu este furt dacă și numai dacă toți ne luăm egal, sau proporțional
AL TĂU, AL TUTUROR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347825_a_349154]
-
obținutear fi o „tâmpenie” Au dreptate sunt ce cred că ar fi!Astăzi mica întreprindere, fie ea și agricolă de subzistență, nu mai are viitor. Proprietatea ta este a ta nu spune nimeni că ar fi a tuturor, ca pe timpul împușcatului. Dacă este a tuturor profităm toți de ea. Doar nu este furt dac-mi iau partea mea din ce este a tuturor. Într-adevăr în acel caz nu este furt dacă și numai dacă toți ne luăm egal, sau proporțional
AL TĂU, AL TUTUROR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347825_a_349154]
-
alese să conlucreze cu Dumnezeu atât la continuarea vieții cât și la ocrotirea naturii). Lupta devine din ce în ce mai crâncenă. Confruntarea care are loc pe câmpul de luptă este pe viață și pe moarte. Soldații cad înțepați de sulițe sau baionete, cad împușcați... Cad oameni și cai de-a valma, se aud strigăte de luptă conjugate cu cele de durere și nechezatul cailor. E groaznic ! E inimaginabil ! E absurd ! În depărtare, flăcări uriașe se îndreaptă spre cer. Ard fermele, hanurile în care fusese
WATERLOO de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348719_a_350048]
-
pom crescut în țara lor, la primul semnal de deschidere a sezonului de vânătoare, năvălesc în România înarmați până în dinți, transportând lăzi cu arme și gloanțe cât mai mortale, cu care realizează performanțe cinegetice de neimaginat adică, sute de mistreți împușcați zilnic, cerbi, ciute sute ori mii de gâște, rațe sălbatice, fazani și alte viețuitoare cu excepția miilor de iepuri prinși în plase pe care îi cumpără pentru a-și popula propriile terenuri și unde-i căsăpesc de îndată. Păi, când mai
CINEGETICA de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376888_a_378217]
-
costumul popular realizate de arhitecta Alexandrina Ardelea, președinta Fundației cu același nume, membră a Cluburilor UNESCO din România, reprezentanții Partidelor socialiste, foști diplomați, foști activiști care au pus umărul la realizările mărețe ale socialismului în România, și un nepot al Împușcatului Ceaușescu (executat după cum se știe, prin împușcare). După cuvântul de deschidere rostit de Petre Ignatencu și doamna profesoară Camelia Rădulescu, directoarea liceului, a urmat prezentarea datelor biografice ale lui Ghevara ( de către doamna Emilia Ignatencu vicepreședinta Asociației ) au rostit alocuțiuni ambasadorii
DESPRE CHE GHEVARA, MEDICINA REVOLUȚIONARĂ ȘI POEZIE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378052_a_379381]
-
ați făcut dușman! De tăișul lăcomiei, nici pădurea n-a scăpat! Să simțim palma prostiei, fără aer ne-ați lăsat! Ați dat pe nimica toată, la stăini interesați, bogăția adunată de românii buni, confrați!" Iar noi ispășim pedeapsă pentru EROI împușcați! Tragem soartă nemiloasă, c-au murit nevinovați! EROII plecați în cete, comemorăm ca pe șfinți și-i rugăm ca să ne ierte nesocotința din minți! Înțeleaptă e povață ce-n conștiințe răzbate: Omul, din greșeli învață!" Dar din moarte nu poate
REMEMBER 1989 -ÎN MEMORIAM, EROII REVOLUȚIEI- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376696_a_378025]
-
ziua de azi. Din contra, denigrarea revoluționarilor s-a făcut pe toate căile posibile. Rareori, mass media a analizat situația revoluționarilor în mod punctual. Toți am fost băgați în aceeași oală. Mai mult suntem vinovați că ne-am lăsat atunci împușcați. Am fi fost, azi, eroi! Pios omagiu, parastase, slujbe de pomenire, coroane... Da, și la Piatra-Neamț a fost Revoluție! Să fim mândri de acest lucru! Mai ales cei care nu au dat cinstea pe rușine în anii care au urmat
TABLETA DE WEEKEND (94): O INVITAŢIE ŞI TREI RĂSPUNSURI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376695_a_378024]
-
Aici a fost întradevăr un hotar între viață și moarte. “Hei, tu, a strigat un ofițer rus la mine, unde-ai fost după masă?” “Să culeg stuleți de porumb pentru cal, domnule ofițer!” “Tu trădător, tu vândut inamicului, hoțule, tu împușcat!” Nu știu ce-a mai strigat la mine că mă pierdusem și nu mai auzeam nimic. Cu mine rușii mai bănuiseră doi localnici unguri, doi cumnați cu gospodăriile vecine, și pe o femeie, o țigancă unguroaică, cred, găsită beată la
INGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374723_a_376052]
-
să se folosească de arme împotriva țăranilor. Vechi soldați, țăranii folosesc tactica regimentului și se desfășoară în trăgători. Sînt chemați la arme 156.000 de soldați. Se ignoră cifra exactă a morților de partea țărănească: guvernul anunță 1.000 de împușcați, alte estimări se ridică la 10.000, la 20.000. Ofițerii care comandă detașamentele de trupe aflate în campanie au primit un ordin scris de la ministrul de Război care le impunea să îngroape imediat corpurile țăranilor căzuți sub gloanțe. După
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
lumea în post. Pare de neînlocuit (cunoașteți maladia, nu?). A absolvit, se spune, o facultate de istorie, dar, cum ața nu l-a tras spre catedră, și-a găsit culcuș la Peleșul acaparat de cei doi drăguți monștri, între timp împușcați. Speriat, sînt sigur, de gloanțele care zburătăceau printre turnurile castelului în decembrie '89, și-a revenit repede, ca mulți alți congeneri, iar azi continuă să-și primească, jovial, invitați speciali, ca-n vremurile bune, cînd se număra printre puținii locatari
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
zicem, pomenirea Universității din Constanța, nu? Altă pălărie. Deși... Megalomania lui Pingelică se transferase democrat partinic și sectorului universitar, revenindu-i mai fiecărui județ sarcina să înființeze o universitate (de stat, se-nțelege). Că nu toate județele reușiseră, pînă la împușcatul din decembrie '89, să pună în practică sarcina, asta-i altă chestiune (ținînd de imprevizibilul istoriei). Cei care însă s-au hărnicit, au îndeplinit integral sarcina trasată și mai unde coborai din tren, dădeai de-o universitate. Una mai prestigioasă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
condamna la pedepse diferite, aici trebuie mers la o singură pedeapsă: împușcarea. Și un număr din acei care au dat adăpost, la fel, deci, să împărtășească aceeași soartă. La cei 40 o să dăm diferite pedepse, însă o parte vor trebui împușcați, iar comunicatul în așa fel întocmit, încât să știe că cei care vor da adăpost măcar și pentru un ceas fără să fi adus la cunoștința autorităților, aceștia vor împărtăși aceeași soartă ca și bandiții. Noi nu putem să spunem
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
procuror Doctor Ragnavaldur Sicl să accentueze că, dat fiind că acuzații nici măcar n-au folosit carnea animalelor sacrificate și nici pieile, ei n-au acționat decât din dorința de a distruge. Că dacă s-ar fi hrănit cu carnea lupilor împușcați, ar avea, treacă meargă, poate, circumstanțe atenuante din pricina austerității la care este supusă temporar, desigur! întreaga populație. Dar să risipești hrana, când multă lume face foamete este de-a dreptul agravant. După ce maestrul Ludovic L. a mai citat din Borak
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
de surpriză. Dialogul celor mari a fost zile în șir: " Ia-ți rachetele înapoi. Nu sunt rachete." (In echipa noastră de la New York, ne aminteam gluma ce se povestea despre Hrușciov la vânătoarea de tigri: "După ce invitatul își cerea insistent trofeul împușcat, gazda răspundea prin repetarea unei nedumeriri: "Care tigru?""). Mai degrabă decât de realizarea parității, credeam atunci că mintea lui era preocupată de o analogie "Dacă americanii au rachete la granița mea cu Turcia, eu de ce să nu am pe ale
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]