353 matches
-
română. După alte câteva minute, bărbații s-au ridicat de la masă și, într-o ordine perfectă, probabil prestabilită, au ieșit printr-o ușă lăturalnică. Am privit în jos: nu mai rămăsese nimeni. „Hai s-o-ntindem de-aici, că se-mpute treaba!“, m-a zorit Mihnea. „Nu înainte de-a vizita și celălalt etaj.“, l-am anunțat, tot în șoaptă. Pereții aveau urechi, cărțile microfoane. Atât Unioniștii, cât și Academicienii, lucrau cu mercenari, deghizați în tinerei cumsecade: cercetători, ajutoare de bibliotecari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
14, 9-15 aprilie 2008). Dacă N2 este un nume propriu de persoană, adjectivul calificativ și adjectivele deictice însoțesc automat elementul din prima poziție: Oare dobitocul ăsta bețivan de Voronin a auzit de Pactul Ribbentrop Molotov? Un nemerinic comunist jigodia asta împuțită de Voronin (www.ziare.com, 2007) Dacă până și fripturistul ăla mitocan de Arhire a ajuns director, înseamnă că chiar orice prost poate ajunge să conducă acel post. Important e doar unde linge (www. old.ieseanul.ro/forum, 2007) Dragul
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
din nou răspunderea pentru toate nelegiuirile prevăzute de acuzare. Buharin își admite responsabilitatea generală, dar neagă că ar fi încercat să-l asasineze pe Lenin în 1918. Ceilalți mărturisesc tot. Procurorul, Andrei Vîșinski, se dezlănțuie, numindu-i pe acuzați „grămadă împuțită de scursori omenești”, „reptile blestemate”. La 13 martie, optsprezece acuzați din douăzeci și unu sunt condamnați la moarte și executați. Totuși, cele trei Mari Procese nu trebuie să mascheze punerea în scenă, la ordinul lui Stalin, a mai multor zeci de procese
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
se ieftini, a se impregna, a se imuniza, a se infecta, a se inflama, a se intensifica, a se intoxica, a se îmbăta, a se îmbâcsi, a se îmbiba, a se îmbolnăvi, a se îmbunătăți, a se împrospăta, a se împuți, a se înăcri, a se înălbi, a se înăspri, a se încălzi, a se închega, a se închista, a se încinge, a se încorda, a se încovoia, a se încreți, a se încurca, a se îndesi, a se îndoi, a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
România, condițiile de viață se îmbunătățesc tranz.: Guvernul român îmbunătățește condițiile de viață part. îmbunătățit, -ă nom. îmbunătățire, îmbunătățitul A SE ÎMPROSPĂTA Aerul se împrospătează noaptea tranz.: Ion împrospătează aerul din cameră part. împrospătat, -ă nom. împrospătarea, împrospătatul A SE ÎMPUȚI Peștele de la cap se împute tranz.: Voiculescu împute atmosfera part. împuțit, ă nom. împuțirea, împuțitul A SE ÎNĂCRI Laptele se înăcrește la căldură tranz.: Gospodinele înăcresc borșul part. înăcrit, -ă nom. înăcrirea, înăcritul A SE ÎNĂLBI Iarna, pielea se înălbește
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
îmbunătățesc tranz.: Guvernul român îmbunătățește condițiile de viață part. îmbunătățit, -ă nom. îmbunătățire, îmbunătățitul A SE ÎMPROSPĂTA Aerul se împrospătează noaptea tranz.: Ion împrospătează aerul din cameră part. împrospătat, -ă nom. împrospătarea, împrospătatul A SE ÎMPUȚI Peștele de la cap se împute tranz.: Voiculescu împute atmosfera part. împuțit, ă nom. împuțirea, împuțitul A SE ÎNĂCRI Laptele se înăcrește la căldură tranz.: Gospodinele înăcresc borșul part. înăcrit, -ă nom. înăcrirea, înăcritul A SE ÎNĂLBI Iarna, pielea se înălbește tranz.: Ion își înălbește pielea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
român îmbunătățește condițiile de viață part. îmbunătățit, -ă nom. îmbunătățire, îmbunătățitul A SE ÎMPROSPĂTA Aerul se împrospătează noaptea tranz.: Ion împrospătează aerul din cameră part. împrospătat, -ă nom. împrospătarea, împrospătatul A SE ÎMPUȚI Peștele de la cap se împute tranz.: Voiculescu împute atmosfera part. împuțit, ă nom. împuțirea, împuțitul A SE ÎNĂCRI Laptele se înăcrește la căldură tranz.: Gospodinele înăcresc borșul part. înăcrit, -ă nom. înăcrirea, înăcritul A SE ÎNĂLBI Iarna, pielea se înălbește tranz.: Ion își înălbește pielea cu creme part
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de viață part. îmbunătățit, -ă nom. îmbunătățire, îmbunătățitul A SE ÎMPROSPĂTA Aerul se împrospătează noaptea tranz.: Ion împrospătează aerul din cameră part. împrospătat, -ă nom. împrospătarea, împrospătatul A SE ÎMPUȚI Peștele de la cap se împute tranz.: Voiculescu împute atmosfera part. împuțit, ă nom. împuțirea, împuțitul A SE ÎNĂCRI Laptele se înăcrește la căldură tranz.: Gospodinele înăcresc borșul part. înăcrit, -ă nom. înăcrirea, înăcritul A SE ÎNĂLBI Iarna, pielea se înălbește tranz.: Ion își înălbește pielea cu creme part. înălbit, -ă nom.
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
va aborda. Apărător al conduitei oneste În relația generală om-mediu, nu pot rămâne pasiv Într’o fațetă particulară a aceleiași dreptăți. De mai bine de o lună, niște „păsări“ care lasă În urmă o duhoare scârboasă, precum harpiile mitologiei grecești, Împuțesc cu găinațul lor ucigaș pământul unui popor mândru și onest, care a „Îndrăznit“ să și-l apere În fața unei invazii deliberate, făptuită În numele unei dreptăți mai mult decât Îndoielnice. De fapt, În fața intereselor unor oameni fără căpătâi și dumnezeu de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ori avioane... Și doape de cur o să facem dac-o fi nevoie. Se prăpădește Laur de râs. Îi merge la inimă gluma asta deșteaptă a stăpânului. — O să primim comandă, bre, când or să dea ăștia decret să nu se mai Împută aeru’. Hă-hă-hă-hă... O să scoatem un ban grămadă pe doape de cur. — S-au aglomerat comenzile la tuburi, aia e, mai spuse moș Victor Înainte să plece și să ne lase de capul nostru În hangarul ăla. La o jumătate de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
că-s vremuri grele și nu se știe de azi pe mâine cine pe unde scapă, facem grilaje și tuburi și camioane, da’ de mâine Încolo nu se știe dacă n-o să facem doape să le poarte lumea ca să nu Împută aeru’, și iar era bine că iar râdeam, de râs să fim și-n hohote să ne perpelim, astea erau vremurile pentru toți și până și pentru moșu’ cu buzunarele lui pline cu bani, acolo-i ținea, e cel mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
așa până la ziuă, fără să-l scăpăm din ochi. Numai de nu ne-ar lua somnul. Dacă nu cumva tocmai asta așteaptă călăul ăsta de om ca s-o șteargă. Fuma țigară de la țigară și turna la drojdie d-aia Împuțită În el. Îi e sete, Îl arde pe beregată mai ceva ca pe Andrei, ori că de supărat ce e. A dat gata trei jumătăți, numai de când am venit noi. S-o fi lămurit de-acuma, și nici nu prea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
a apărut la 10 martie 1840 și a fost interzisă la 23 august, același an (revista a fost interzisă de cenzură, întrucât într-un articol, "M. A. Demidoff în Banat, Valachia și Moldova", era citat proverbul "Peștele de la cap se împute", aluzie la domnitorul Mihail Sturdza). Se pare că s-a revenit asupra suspendării, dar redactorul a înțeles că a continua publicarea revistei nu mai era oportun. În 1899, se va scoate a doua ediție cu caractere latine. Nu vom insista
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
meargă „cum îi sucala”, unul mai hâtru îi zice: Nu-i nevoie, Gogule, de firmă cu „Pește” și așa pute de departe și lumea știe. La guvernare „de firmă”, mai dihai ca la firma lui Gogu, peștele de la cap se împute. Bine, bine, vor zice unii, treaba asta se întâmplă, pentru că e împinsă de la spate, ca să se strice. Chiar așa este. Nu s-ar fi stricat dacă domnul Boc ar fi făcut așa cum a promis și dacă s-ar fi luat
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
era în cameră). La baie nu se scotea în acea perioadă, dar măcar o dată pe săptămână, ne rezervam o cană de apă cu care ne spălam fața și locurile imperios necesare ale organismului. Cămașa lui, ca și indispensabili lui, erau împuțite și putrede, ca și tot corpul lui, și toată lumea stătea la distanță de el, ca de un lepros; iar el nu acceptase din partea noastră nici cea mai mică apropiere pentru vreo propunere sau ajutor. Când să revină la locul lui
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
feresc de a încerca „să scriu frumos“, ar însemna să ratez acțiunea în care m-am lansat. Pe lângă faptul că m-aș face de râs. Ah, binecuvântată mare nordică, mare adevărată, cu valuri curate și generoase, nu ca ciorba aia împuțită de Mediterana. Se spune că s-ar găsi și foci pe aici, dar eu până acum nu am văzut vreuna. Desigur, nu-i nevoie să fac o distincție între „Memorii“, „Jurnal“ sau „Jurnal filozofic“. Pot foarte bine să-ți vorbesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
folosirii conjuncturilor favorabile. Până nu vom gândi cu propriul cap și nu vom merge la urnă în cunoștință de cauză, România nu va avea cap. Dar unul bine „tratat”, ca să nu se altereze, știut fiind că peștele de la cap se-mpute! (revista Plumb, februarie, 2014) 143 Legal, deci... moral? „Iată întrebarea!” - a zis nemuritorul Gambetta... sau Hamlet? 19 februarie. Un tânăr reporter îl întreabă pe președintele țării (din nou, după două săptămâni) dacă „este moral” ca fiica sa, notar, să facă
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
folosirii conjuncturilor favorabile. Până nu vom gândi cu propriul cap și nu vom merge la urnă în cunoștință de cauză, România nu va avea cap. Dar unul bine „tratat”, ca să nu se altereze, știut fiind că peștele de la cap se-mpute! (revista Plumb, februarie, 2014) 143 Legal, deci... moral? „Iată întrebarea!” - a zis nemuritorul Gambetta... sau Hamlet? 19 februarie. Un tânăr reporter îl întreabă pe președintele țării (din nou, după două săptămâni) dacă „este moral” ca fiica sa, notar, să facă
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
reparații capitale e nevoie! Aceste cabluri ce le am drept nervi Nu-s bine izolate, curentează Pe la unghere dacă nu le-observi. Șunci lâncede, brânzeturi violente, Miresme ce de impudoare le incrimini, Oh, un bufet întreg de sentimente S-a împuțit neconsumat de nimeni. Seara mânia-mi intră pân’la stea. Și-n timp ce spirturi ustură s-o spele, Ce chelfăneli grozave de motani Se-ncing pe-acoperișurile mele!!! VERBA WOLANd Arta buchinismului și moartea unei librării Ruxandra CESEREANU Îmi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
încercarea de a obține libertatea de a continua cu success o traiectorie atrăgătoare deja lansată, ci respingerea unei direcții păguboase. Revoluția română trebuie să fie văzută drept o declarație emfatică a unor posibilități, nu a unor realizări. De la cap se împute peștele, spune proverbul, dar, în acest caz, întregul corp s-a dovedit a fi afectat. Vechiul regim devenise o formă fără fond, dar distrugerea a ceea ce era vechi nu a dus automat la închegarea unei structuri noi. Acest process necesită
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
Philipon și cu Louis-Philippe, aluziile strecurate în presă, deși de altă natură, erau pedepsite la fel. Cenzura impusă de regimul de autoritate al domnitorului Mihail Sturdza dusese la suprimarea mai multor reviste. O banală zicală populară, „Peștele de la cap se-mpute“, folosită de Mihail Kogălniceanu într-un articol în care vorbea despre „depărtarea boierimii de tot ce e român, de tot ce e național“, a dus la oprirea de la publicare pentru totdeauna a revistei „Dacia literară“. Autocraticul Mihail Sturdza văzu o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
în tot felul de locuri numele lui Cristos, care tocmai a venit, pentru a domni; întrucît, precum înainte toate porțile cetăților sînt deschise, și care nici una nu este închisă”. Și dăi și luptă, și dăi și luptă să nu se-împută! Dar rău de tot s-a împuțit făcătura voastră sataniștilor! În Aduersus Iudeos, același plăsmuitor minte spunînd că sarmații, geții și sciții erau creștinați, chiar dacă tot el îi spurcă vîrtos ca mari iubitori de Mitra, practicînd o ...erezie creștină! La
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Cristos, care tocmai a venit, pentru a domni; întrucît, precum înainte toate porțile cetăților sînt deschise, și care nici una nu este închisă”. Și dăi și luptă, și dăi și luptă să nu se-împută! Dar rău de tot s-a împuțit făcătura voastră sataniștilor! În Aduersus Iudeos, același plăsmuitor minte spunînd că sarmații, geții și sciții erau creștinați, chiar dacă tot el îi spurcă vîrtos ca mari iubitori de Mitra, practicînd o ...erezie creștină! La fel zice și Eusebiu în Historia eclesiastica
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
a încetat să ceară să fiu chemată la căpătâiul lui. "De ce nu i-au spus că nu ești aici?" Unii voiau să mă cheme, și pe urmă alții... "Ca să te mai demoralizeze oleacă, și-a scos vulpea de la naftalină. A împuțit casa, trebuie să deschidem ferestrele, să scoatem mirosul ăsta de cioclu." Mi-a lăsat caietul lui cu desene... "Ar fi trebuit să-i spun: Doamnă, fiica mea nu vrea să vadă pe nimeni de la sanatoriu, pe dumneata mai puțin ca
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
bosiacii ăștia. Păcat că n-au putut fi prinși vii, ca să verse tot ce aveau în burtă. La restaurantul gării, unde s-a dus seara, locotenentul dădu peste câțiva camarazi, care jucau cărți vorbind și râzând foarte tare. Fumul țigărilor împuțea aerul. Unul, care nu era în mână, se oferi să-i cedeze locul, dar îl refuză. Grigore îi aduse o țuică și o felie de pâine prăjită cu icre negre, pe care o mâncă sprijinindu-se de tejghea, și se
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]