974 matches
-
de drept comun au cărat baloții înjurând toți porcii printre dinți și pe cei care-i puseseră la această muncă. Apoi am spălat, am văruit și am șters cu gaz dușumelele, ușile și ferestrele. Am primit pături vechi, roase și împuțite, apoi ne-am despăducheat, conform indicației primului, tot restul zilei, căci păduchii depuseseră atâtea ouă (lindini) încât toate cusăturile interioare ale hainelor noastre luceau. Noaptea ne-am putut totuși odihni. Dimineața ne-am aliniat și am dat raportul, conform instrucțiunilor
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
deșertată pe coridor într-un hârdău mai mare care, când se umplea, era dus afară și răsturnat într-o gură de canal. Celularul era îmbâcsit de miros pestilențial. Deși se deschideau ferestrele luminatoarelor ore în șir, până la amiază respirai aerul împuțit și infectat. Metoda o introdusese căpitanul magistrat Aurel Munteanu, comandantul militar al Penitenciarului principal Aiud. Antonescu militarizase toate instituțiile, pe lângă directorii civili pusese conducători militari, de obicei magistrați, care să știe să acopere, să eludeze sau chiar să calce „legal
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Dumnezeu. Carnea care te ținea spânzurat în abatorul diavolesc al poftelor și plăcerilor instinctuale ai pus-o pe altarul jertfei, să ardă, să se purifice în focul răbdării, al postului dur, acceptat, al mâncării lipsite de gust, uneori amară, alteori împuțită și iată că trăiești. Nu trăiești cu pâine, „ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu”, care ți se face „hrană, și acoperământ, și purtare de grijă”. Prin acest Cuvânt, pe care-l dumici pentru prima oară, cu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
parcurs? Nu! Nu vom renunța! Oricât am risipi energia spirituală, atât vom fi: cât vom aduna în noi energiile dumnezeiești. Se vede un mal. E departe, dar se vede. Tot ce mă desparte e această apă stătută, ca o mlaștină împuțită prin care trebuie să trec. Nu există cale pe ocolite, nici pod făcut de altul pentru mine. Fiecare trece cum poate! Cum știe! De dincolo, brațe de lumină te cheamă. Îndrăznește! Împotriva îndoielii, a deznădejdiei! Dă din mâini, din picioare
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de un metru pătrat, oblonită și cu ferestrele bătute în cuie. Eram înghesuiți 600 față de capacitatea ei de cel mult 100 de oameni. La fiecare 20-30 minute oamenii se prăbușeau în leșin, sufocați din pricina lipsei de oxigen și de aerul împuțit, pestilențial, vâscos. Cum intrai, fața, mâinile și toate de pe tine se impregnau cu o umezeală împuțită. Pentru această hiperpopulată încăpere, cele trei tinete, de 100 de litri fiecare, dispuse pe traseul-interval dintre cele două rânduri de priciuri etajate, erau insuficiente
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ei de cel mult 100 de oameni. La fiecare 20-30 minute oamenii se prăbușeau în leșin, sufocați din pricina lipsei de oxigen și de aerul împuțit, pestilențial, vâscos. Cum intrai, fața, mâinile și toate de pe tine se impregnau cu o umezeală împuțită. Pentru această hiperpopulată încăpere, cele trei tinete, de 100 de litri fiecare, dispuse pe traseul-interval dintre cele două rânduri de priciuri etajate, erau insuficiente. Fiind golite o singură dată pe zi, se umpleau și deversau, constituind o sursă continuă de
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Ciuberele cu mâncare fierbinte se așezau în fața ușii; încolonați, deținuții treceau cu gamelele să primească polonicul cu terci dimineața, cu arpacaș la amiază și huruială de soia seara. Aburul fierbinte se împrăștia în cameră ca o ceață deasă, caldă și împuțită, respirația devenea și mai grea; dacă din întâmplare o muscă intra pe fereastră, aventura ei dura numai câteva clipe. După vreo lună de zile pe Străchinaru l-au dus la Canal iar pe mine m-au mutat în camera 6
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
la Rozin. Și pe dumneata!, privind la Litman. Dând din cap, când afirmativ, când îndoielnic, i-a privit pe toți. Mă cheamă Ciacâru. Francezii mă apelau Ciacarique, zise emfatic. Măi porcule, nu ți-e rușine, să-ți fie, de jidan împuțit! Când ai fost în Franța, măi mincinosule?, l-a apostrofat Rozin, sculat în capul oaselor. Scena era de admirat. Ciacâru, ca și cum ofensele erau adresate altuia, a replicat: Domnilor, vă rog să nu-i dați atenție. Eu am fost ziarist, am
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
toată regula. Îți dădeai seama în ce loc te afli numai după scaunele șubrede, zgâriate și arse de mucuri de țigară de cine știe când, înjurăturile și chiotele care umpleau fondul sonor al salonului și mirosul de tărie din aceea împuțită, care nu iese nici cu toate gea- murile deschise. — Sachi Disperatu’, domnișorule Vasile, râde Ion Pribeagu, amicul lui Mihail, întrebat despre unul dintre pseudonimele sale. Așa am semnat cel mai des ! — O, Doamne, dar publicul trebuie să vă iubească ! Ovrei
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
aproape douăzeci de artiști în total. — Mă, vă jur, era Pribeagu, încă vreo doi amici ai lui de teatru, beau și râdeau la o bere, și moșul se ridică nervos de la masă și-i strigă : Ieșiți afară de-aici, jidani împuțiți ! povestește Fernic, care se îmbătase bine de tot de atâta bucurie, văzându-se printre atâția prieteni. — Vai, nu cred, așa, în plină zi ? se miră Maria. — Dacă-ți zic ! Ce naiba ! — Și Sachi ? Dragul de el, ce i-a zis, nu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
mai ales de dureri. A fumat o țigară, privind tavanul în gol, fără să se clintească, respirând încet, simțind cum se însănătoșește și cum fiecare celulă din corp reînvie, odată ce apa o învă- luia. Era tot mai cald, iar mirosul împuțit pe care îl prinsese dispărea ușor, ușor. I-a venit să se și pișe la un moment dat și l-a durut. Un jet gros, brun și sângeriu i-a țâșnit din penis și simțea că parcă i se despică
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
servi, când terminăm noi ce avem de povestit despre dumneata, iar domnul elegant s-a ridicat de la masă, zâmbind cinic, și l-a salutat pe Cristi. Și, într-adevăr, se vedea izgonit până și din cele mai ieftine și mai împuțite crâșme, pe când cântăreți fără mari voci și cu un repertoriu sărac, dar care învățaseră lecția și se vânduseră cum puteau mai bine se umpleau de bani și de faimă. — Și tu, Gică ? Și tu ? ! — Ce vrei, nea Vasile ? Ce ? Să
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
și visurile tale despre miracole și iubirea perfectă. Nu am încredere în aranjamentul tău, bănuiesc că te amăgești și pe tine și pe Lizzie. Ba chiar încep să gândesc c-ar fi de datoria mea să-ți răstorn aranjamentul ăsta împuțit! Așa încât te rog să nu mă provoci. Și ia-ți mâna blestemată de pe mâneca mea. — Dragule, nu te lăsa pradă furiei, mă sperii îngrozitor, totdeauna m-ai speriat... — Am impresia că nu te-am speriat îndeajuns. — Ai fost întotdeauna de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Ăsta-i iadul pe pământ, Charles, iadul, nici nu-ți poți imagina. Să fii legat de cineva ale cărui surse de comunicare sunt sporcăite în ultimul hal și otrăvite. Tot ce încerci să spui e greșit sau abject. Dumnezeule, ce împuțit de ghinion am avut la femei! Întâi târfa aia de Rosina, pe urmă o prietenă ca Pam. Ai mai văzut-o pe Rosina? — Nu. — Nici eu, dar de câte ori deschid televizorul dau peste ea, asta-i ca un blestem. Cândva, cred
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
rogojină, cu cadru din lemn, să nu te vadă fiecare. Asta era toată intimitatea. Deci era un avantaj. Mâncarea cum era? Mâncarea era greu de suportat. Bază la Gherla era ciorba de murături, ciorba de varză... Dar varza era deja împuțită, stricată... Foarte rar primeam câte o zeamă în care fusese fiartă fasole... arpacaș, turtoi și o feliuță de pâine de dimineață. Cum se purtau gardienii cu dumneavoastră? Agresivitatea gardienilor era maximă. Oricare dintre ei avea dreptul chiar să te ucidă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
încăpere complet izolată, singur, vreme de aproape trei luni... Era o celulă întunecoasă, deoarece lumina venea numai de pe sală, unde exista un bec și o mică luminiță deasupra ușii... Deci am stat atâta timp pe semiîntuneric, având numai o saltea împuțită, veche și murdară și un pat... Nici de-nvelit nu aveam. După aceea am fost chemat în instanță ca martor într-un proces al unei foste cunoștințe din Vâlcea, Alexandru Voicescu. Și am spus că nu știu nimic... Apoi am fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
altă luminozitate. Frumusețea unui interpret stă în puterea lui de schimbare. Nu aș fi putut face Dulcineea ca pe Azucena! Aș fi fost o matroană penibilă, nu un filigran. — Azucena cred că vă era foarte confortabilă... — E un terțet acolo împuțit rău, dar Azucena rămâne unul dintre rolurile mele cele mai dragi. În Ulrica, unde toată lumea ciulește urechea la grave, nu aveam pretenții să fiu Madame Barbieri. Ea era contraltă. Eu le făceam cu vocalitatea mea. Doamne, ce spectacole făceam cu
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
aceleași legi privind comoditatea în vorbire. Remarcăm alături de cuvinte și expresii arhaice în anume redări de întâmplări și realizarea unor portrete printr-un proverb: despre Ilieș Vodă, zice sugestiv Grigore Ureche : de departe era pom în florit, de deaproape, lac împuțit, iar Bogdan cel Orb, fiul lui Ștefan era: ca o matcă de albine pentru norodul său. Atunci când însă cronicarul se lasă furat de narațiune, și când acțiunea se petrece în trecut, autorul urmărește inconștient o anume cadență a povestirii, ce
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
Mihai Sturzea, lungă ghiară,/ A băgat Jidanii’n țară”, suna un fragment de satiră care circula clandestin În cadrul folclorului urban. O satiră politică interzisă de cenzură pe vremea domnitorului Sturza <endnote id="(159 ; 148, p. 69)"/>. 5. Jidan murdar, jidan Împuțit Explicația rasistă O altă prejudecată foarte puternică, răspândită În toată Europa, se referă la murdăria evreului și la mirosul urât pe care Îl degajă. Proverbele și zicalele surprind sintetic acest reflex al imaginarului colectiv : „Jidan Împuțit” sau „Jidoafcă-mpuțită” <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
5. Jidan murdar, jidan Împuțit Explicația rasistă O altă prejudecată foarte puternică, răspândită În toată Europa, se referă la murdăria evreului și la mirosul urât pe care Îl degajă. Proverbele și zicalele surprind sintetic acest reflex al imaginarului colectiv : „Jidan Împuțit” sau „Jidoafcă-mpuțită” <endnote id="(765, p. 248)"/>, „[Evreul] miroase a capră râioasă”, „Mai urât [= murdar] ca la jidani” (zicale și expresii românești ; <endnote id="3, p. 63"/>), „Pute ca un jidan” (zicală maghiară, cehă, poloneză, germană etc. ; <endnote id="cf.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
murdărit sângele, trebuie să răscumpăr păcatul sângelui”. Tatăl lui Eugčne Ionesco era un mărunt avocat oportunist, legionar sub regimul legionar, anto nescian sub regimul Antonescu, și care-l bătea pe vecinul său evreu, numindu-l - nu e de mirare - „jidan Împuțit” <endnote id="(696, pp. 128-130)"/>. Lexicul propagandei naziste era dominat de termeni care exprimau curățenia și purificarea etnică. Probabil că nu Întâmplător deportarea evreilor era numită În Germania lui Hitler prin termenul eufemistic Säuberung („igienizare”) <endnote id=" (729)"/>, iar sterilizarea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Îi scria lui Marx În 1856 că „[Lassalle] este un evreu slinos, care se ascunde sub briantină și juvaeruri sclipitoare” <endnote id="(278, p. 350)"/>. Dar adevăratul contraargument - care invalidează explicația „realistă” privind nașterea și supraviețuirea imaginii „jidanului murdar și Împuțit” - este, de fapt, vechimea acestei imagini. Ea nu a fost generată de mizeria și lipsa de igienă a majorității Ostjuden din secolele XVII-XIX, pentru simplul motiv că această imagine existase deja În Europa de Vest Încă din Antichitate și Evul Mediu timpuriu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
belșug a usturoiului și a cepei În dieta tradițională evreiască, folosirea la gătit a seului de vacă sau a grăsimii de gâscă, și nu a unturii de porc <endnote id="(739)"/>, au Întărit clișeul deja existent al „jidanului murdar și Împuțit”. „Întrucât ghetoul nu putea crește ca proporții - observă justificat Arthur Koestler -, locuințele erau Înalte și Înghesuite, iar suprapopularea permanentă ducea la condiții igienice deplorabile. Era nevoie de o mare vigoare spirituală a oamenilor care trăiau În asemenea Împrejurări pentru a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nevoie de o mare vigoare spirituală a oamenilor care trăiau În asemenea Împrejurări pentru a-și păstra demnitatea. Ceea ce nu au putut să facă toți” <endnote id="(248, p. 159)"/>. Repet, toate aceste condiții au Întărit clișeul „jidanului murdar și Împuțit”, dar nu i-au dat naștere. Dosarul problemei este mult prea gros pentru a Încerca să-l rezolv aici, dar cred că un lucru trebuie spus tranșant : la origine, nu atât „evreul real” mirosea urât, cât „evreul imaginar”. Explicația antropologică
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
opoziția senzorială dintre mireasmă și miasmă” <endnote id="(61, p. 223)"/>. Este, de exemplu, opoziția dintre fiii zeului suprem Zurvan, din religia dualistă iraniană. Dintre cei doi frați, zeul Ohrmazd este „luminos și parfumat”, iar demonul Ahriman este „Întunecat și Împuțit” (foetor Diabolicus) <endnote id="(470, p. 116 ; 348, p. 36)"/>. La fel este, la iranieni, opoziția dintre Iad (unde este „o astfel de duhoare Încât oricine o inspiră se zbate, tremură și cade”) și Rai (unde „sufletul virtuosului are senzația
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]