12,656 matches
-
întreabă și ne întreabă autorul. Există specialiști în etică, având competență etică, dar care nu au competența și autoritate morală, deoarece acestea din urmă nu se dobândesc prin lectură. Etica este considerată o “știință” oarecum paradoxală, deoarece vizează mai mult înțelepciunea decât știința propriu-zisă. Ea stă sub misterul destinului deoarece surprizele, răsturnările de situație, victoria improbabilului, sunt fenomene conștiente. Sunt puse în discuție și analizate în continuare alte aspecte precum simțul etic și simțul comun, irelevanța morală a omului ireproșabil și
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
a adevăratului sfătuitor. Un bun sfătuitor nu are convingeri normative; el se adaptează interlocutorului, are talentul de a alege tonul, teza și argumentul pentru a pătrunde în intimitatea celuilalt. Primul excurs își propune să dezbată cele două noțiuni: talent și înțelepciune. Talentul care nu este orientat spre înțelepciune nu este talent adevărat, iar înțelepciunea care nu știe să farmece și să convingă, nu este nici ea înțelepciune adevărată. Al doilea excurs, Sensul culturii in lumea contemporana, este textul unei conferințe ținută
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
are convingeri normative; el se adaptează interlocutorului, are talentul de a alege tonul, teza și argumentul pentru a pătrunde în intimitatea celuilalt. Primul excurs își propune să dezbată cele două noțiuni: talent și înțelepciune. Talentul care nu este orientat spre înțelepciune nu este talent adevărat, iar înțelepciunea care nu știe să farmece și să convingă, nu este nici ea înțelepciune adevărată. Al doilea excurs, Sensul culturii in lumea contemporana, este textul unei conferințe ținută de Andrei Pleșu în anul 1982, la
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
interlocutorului, are talentul de a alege tonul, teza și argumentul pentru a pătrunde în intimitatea celuilalt. Primul excurs își propune să dezbată cele două noțiuni: talent și înțelepciune. Talentul care nu este orientat spre înțelepciune nu este talent adevărat, iar înțelepciunea care nu știe să farmece și să convingă, nu este nici ea înțelepciune adevărată. Al doilea excurs, Sensul culturii in lumea contemporana, este textul unei conferințe ținută de Andrei Pleșu în anul 1982, la Lugoj - Timiș. Este pusă problema culturii
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
în intimitatea celuilalt. Primul excurs își propune să dezbată cele două noțiuni: talent și înțelepciune. Talentul care nu este orientat spre înțelepciune nu este talent adevărat, iar înțelepciunea care nu știe să farmece și să convingă, nu este nici ea înțelepciune adevărată. Al doilea excurs, Sensul culturii in lumea contemporana, este textul unei conferințe ținută de Andrei Pleșu în anul 1982, la Lugoj - Timiș. Este pusă problema culturii și a sensului culturii în lumea contemporană. Încearcă să definească evoluția culturii, să
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
Toate Articolele Autorului 70- Curajul este grație sub presiune. Ernest Hemingway - Marile dureri sunt mute. Nicolae Iorga - În toate timpurile mai puțini au fost aceia care și-au învins dorințele decât aceia care au biruit oștiri dușmane. Marcus Tullius Cicero - Înțelepciunea învinge curajul. proverb arab - Decât să trăim în genunchi, mai bine murim în picioare! Tacit - Ori să taci ori să spui lucruri care prețuiesc mai mult decît tăcerea. Mai degrabă aruncați la întîmplare o piatră decît un cuvînt de prisos
CITATE MEMORABILE (70) de ION UNTARU în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Citate_memorabile_70_ion_untaru_1388215277.html [Corola-blog/BlogPost/353355_a_354684]
-
zguduiseră Attica în aproape o mie de ani. Ajuns în 1175 la biserica din fostul templu al zeiței întemeietoare, el avea să constate că actualii locuitori aproape nu mai înțelegeau limba oficială a Imperiului de Răsărit. O, tu, Atenă, maica înțelepciunii, izvor de har în piatră și cuvânt, în Maraton încă-ți mai sunt străbunii ce nu au dat nici apă, nici pământ! Ne-am adunat smeriți la Parthenon de unde clar istoria se vede și vă aduc aminte de Solon, de
CUVÂNTAREA LUI MIHAIL CHONIATES CĂTRE ATENIENI de ION MIHAIU în ediţia nr. 1938 din 21 aprilie 2016 by http://confluente.ro/ion_mihaiu_1461251995.html [Corola-blog/BlogPost/354510_a_355839]
-
unul și același lucru: „studiul reflexiv a ceea ce este bun sau rău în această parte a conduitei umane de care omul este, mai mult sau mai puțin, responsabil în mod personal”. Filozofii antici aveau opere care constituiau adevărate izvoare de înțelepciune. Socrate spunea că „Suprema înțelepciune este a distinge binele de rău”. Cunoașterea căilor virtuții la Socrate și la alți filozofi antici a fost posibilă prin iubirea de înțelepciune ( philein - a iubi, sophia - înțelepciune) și lumina avută în sufletele lor. Toți
BINELE ŞI RĂUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 by http://confluente.ro/_binele_si_raul_vavila_popovici_1331319604.html [Corola-blog/BlogPost/354773_a_356102]
-
reflexiv a ceea ce este bun sau rău în această parte a conduitei umane de care omul este, mai mult sau mai puțin, responsabil în mod personal”. Filozofii antici aveau opere care constituiau adevărate izvoare de înțelepciune. Socrate spunea că „Suprema înțelepciune este a distinge binele de rău”. Cunoașterea căilor virtuții la Socrate și la alți filozofi antici a fost posibilă prin iubirea de înțelepciune ( philein - a iubi, sophia - înțelepciune) și lumina avută în sufletele lor. Toți au avut ceva „extraordinar, romantic
BINELE ŞI RĂUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 by http://confluente.ro/_binele_si_raul_vavila_popovici_1331319604.html [Corola-blog/BlogPost/354773_a_356102]
-
în mod personal”. Filozofii antici aveau opere care constituiau adevărate izvoare de înțelepciune. Socrate spunea că „Suprema înțelepciune este a distinge binele de rău”. Cunoașterea căilor virtuții la Socrate și la alți filozofi antici a fost posibilă prin iubirea de înțelepciune ( philein - a iubi, sophia - înțelepciune) și lumina avută în sufletele lor. Toți au avut ceva „extraordinar, romantic, quijotesc, nebunesc ... ”, toți au fost preocupați de soarta omenirii, fiindcă neliniștea majoră a spiritului îl scoate pe om din mediocritate și îl înalță
BINELE ŞI RĂUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 by http://confluente.ro/_binele_si_raul_vavila_popovici_1331319604.html [Corola-blog/BlogPost/354773_a_356102]
-
aveau opere care constituiau adevărate izvoare de înțelepciune. Socrate spunea că „Suprema înțelepciune este a distinge binele de rău”. Cunoașterea căilor virtuții la Socrate și la alți filozofi antici a fost posibilă prin iubirea de înțelepciune ( philein - a iubi, sophia - înțelepciune) și lumina avută în sufletele lor. Toți au avut ceva „extraordinar, romantic, quijotesc, nebunesc ... ”, toți au fost preocupați de soarta omenirii, fiindcă neliniștea majoră a spiritului îl scoate pe om din mediocritate și îl înalță. Morala creștină are câteva puncte
BINELE ŞI RĂUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 by http://confluente.ro/_binele_si_raul_vavila_popovici_1331319604.html [Corola-blog/BlogPost/354773_a_356102]
-
Era perioada când începutul fiecărei ore și lecții, al fiecărui curs sau activități socotite festive - și festivismul nu lipsea de loc, era chiar “provocat” să se producă și socotit o adevărată manie a sistemului - începea cu osanale aduse lui Stalin, “înțelepciunii” conducătorilor sovietici, a poporului sovietic alcătuit din “supraoameni” prin educație și autoeducație. Ne băgau “modelul” pe gât, fie că voiam sau nu. Pentru a ne verifică dacă ne încadrăm sau ținem la acest tipic, “musafiri” aproape zilnic veneau și se
DUPĂ RĂZBOI, ÎN TIMPUL BOMBARDAMENTULUI IDEOLOGIC !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Dupa_razboi_in_timpul_bombardamentului_ideologic_.html [Corola-blog/BlogPost/360865_a_362194]
-
care sunt încă o fascinație pentru mine.” (Cristina Handrabur) Impresionante lucrări realizate de artiștii plastici ce vor face obiectul prezentei rubrici vor înnobila volumul de colecție pe care ASOCIAȚIA CULTURALĂ ,,REGAL D`ART” îl va edita sub titlul ,,RECURS LA ÎNȚELEPCIUNE. MANUAL DESPRE UMANIZAREA PUSTIULUI” (maxime, cugetări, aforisme, citate celebre). Material realizat de ASOCIAȚIA CULTURALĂ ,,REGAL D`ART” Referință Bibliografică: PORTRET DE ARTIST - CRISTINA HANDRABUR / Rodica Elena Lupu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 896, Anul III, 14 iunie 2013. Drepturi
PORTRET DE ARTIST – CRISTINA HANDRABUR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 by http://confluente.ro/Portret_de_artist_cristina_rodica_elena_lupu_1371222263.html [Corola-blog/BlogPost/342163_a_343492]
-
albastre care o înlănțuiau pe prințesă. - Permiteți-mi, prințesă, să vă eliberez și să cer scuze în numele Măriei Sale care, la mânie, amarnică pedeapsă a dat chiar și fiicei sale mult iubită! - Pedeapsă nemeritată, căpitane! - Să nu-l mai supărăm, prințesă! Înțelepciunea și bunătatea lui sunt nemărginite, iar noi, cu toții, credință și supunere să-i dăm! - Văd că ești bine instruit! Îmi pare rău de tine! Spune-mi, care e pricina eliberării mele? - Regretul măritului tău tată că la mânie el te-
MĂRŢIŞOR-15 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1424077927.html [Corola-blog/BlogPost/382317_a_383646]
-
dorința mea a rămas neclintită, să-l însoțesc pe... - Cum? o întrerupse furios împăratul. Tot îmi nesocotești voința? Tot nu ți-a fost de-ajuns pedeapsa? Pedeapsa, vasăzică, gândi Mărțișor, nu “supărarea” cu care m-ați mințit. - Ce nepătrunsă este înțelepciunea ta, părinte! îi zise Primăvara. Oare de ce nu înțelegi că iubirea nu se ucide cu pedepse grele, cu viclenii sau cu minciuni deșarte? - Așa e, Majestate! interveni Zefir. Să-ndeplinim dorința prințesei noastre mult iubite și s-o însoțim în
MĂRŢIŞOR-15 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1424077927.html [Corola-blog/BlogPost/382317_a_383646]
-
-Ai dreptate! După cum am aflat unul de la altul, fiecare avem drumul nostru în căutarea unei soațe. -Cum îți este nevasta, așa îți este și cinstea casei. Trebuie să știi să ți-o alegi. S-o cunoști. Fiindcă cunoașterea vorbește.Iar înțelepciunea ascultă. -Și, ziceai că treci la noi în Ardeal? -Musai să trec! Vreau să-mi fac o familie, cu o nevasă harnică, să știe să-mi facă mămăligă și fasole frecată. -Să te duci în satul meu, Ioancău, de lângă Sebeș
ION ŞI IOAN, ÎNŢELEPŢII DE PE TRANSALPINA, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1408021362.html [Corola-blog/BlogPost/372179_a_373508]
-
Spunea trimisul-șef de la Județ, Nici să semneze nu știa citeț Și-n ochii lui purta atâta ură! În viață insul n-a citit o carte, La un concert vreodată nu s-a dus Și din fotoliul unde a ajuns Înțelepciune și destine-mparte! El nu știe ce-nseamnă Simfonia, Mai mult nici nu cunoaște cheia-sol, Tristețile îmi dau acum ocol Și-mi clocotește-n inimă mânia... Tăiați fără de milă-n carne vie, De ce în Viață s-au făcut artiști? ” Tu
CULTURA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 by http://confluente.ro/Cultura_0.html [Corola-blog/BlogPost/366729_a_368058]
-
deschisă, ca o gură spre o altă dimensiune. Am bătut ușor, cu sfiala, ca și cum m-aș fi aflat în fața unei chilii monahale. -- Bucuroși de oaspeți? întreb. -- Intra, spuse el cu voce blândă, si imi zâmbi larg. Ochii săi plini de înțelepciunea adânc și tainic păstrată a străbunilor, păreau că mă citesc că pe o carte deschisă. Citește mai mult Mi-a fost dat să cunosc încă un Om. Un Maestru care, în simplitatea să, se numește singur “doar un pălmaș”. Genial
CLARISSA EMANUELA by http://confluente.ro/articole/clarissa_emanuela/canal [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
deschisă, ca o gură spre o altă dimensiune.Am bătut ușor, cu sfiala, ca și cum m-aș fi aflat în fața unei chilii monahale.-- Bucuroși de oaspeți? întreb.-- Intra, spuse el cu voce blândă, si imi zâmbi larg. Ochii săi plini de înțelepciunea adânc și tainic păstrată a străbunilor, păreau că mă citesc că pe o carte deschisă.... XIV. DORINȚA (DE)CĂDERII, de Clarissa Emanuela , publicat în Ediția nr. 1393 din 24 octombrie 2014. Am vrut să cobor. Să mă cobor...și să
CLARISSA EMANUELA by http://confluente.ro/articole/clarissa_emanuela/canal [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
copiii irakienilor cerșind din ochi atenție și primind, de la luptătorii noștri, fructe, ciocolată și apă de băut. Gabriel Cobasnian a fost vârful de lance al Studioului Cinematografic al Armatei, într-o perioadă când acesta era condus, cu tact, har și înțelepciune, de colonelul inginer Mircea Laslău, cel mai răbdător ofițer pe care l-a avut presa militară, în perioada postdecembristă. Un om care a știut să coaguleze o echipă orgolioasă, atipică, dar cu camarazi talentați, precum Cătălin Suzeanu, cel care a
Ecou la : Afganistan, un tărâm al contrastelor by http://uzp.org.ro/ecou-la-afganistan-un-taram-al-contrastelor/ [Corola-blog/BlogPost/93109_a_94401]
-
mitropolitul Teodosie și cu Patriarhul Ecumenic, cu toții prețuindu-l pentru alesele sale calități, intelectuale și morale. Cu toate că situația țării, aflată între cele trei mari Imperii aflate în conflict permanent (Habsburgic, Țarist și Otoman), Constantin Brâncoveanu a reușit cu tact și înțelepciune, să păstreze o vreme un climat de liniște și de prosperitate. În această perioadă, voievodul s-a dedicat realizării de lucrări cu rezonanță culturală și spirituală, în special ctitoririi unor așezăminte laice și bisericești de mare însemnătate și valoare spirituală
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Jertfa_sfintilor_martiri_bra_stelian_gombos_1390219080.html [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
ci doar aproximarea reintrării pe parcursul ignoratei identități. Întoarcerea fiului risipitor acasă nu este o întoarcere la sine. Înapoindu-te, spune V. Tonoiu, te „poți astfel aprecia pe tine și poți evalua culturile străine cu aceeași combinație de proximitate și depărtare” („Înțelepciune vs filosofie”, București, Editura Academiei, 2007, p. 9). Purtăm pretutindeni cu noi casa originară, patria și natalul. Omul este inseparabil de un natal, este inextricabil legat de inneitate și reminiscență. Natalul este ineradicabil și non-remisiv. Contactul cu o nouă cultură
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-romanul-emigrarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
mării, în valuri de corali. S-a dărâmat în liniștea nopții, sub ochi de sfinți și culmi de arginți s-au pierdut în apă, iar tot ce-a rămas s-a extins într-o singură plajă, iar aceea se numește înțelepciune. Două suflete, un înțelept și-un novice,vorbeau. Erau roșii de suferințape care-a parcurs-o timpul prin ele.Priveau de pe-o colină la valurile învolburate care continuau să înghită și să înghită bucăți din fostul imperiu. - Ce vezi
FĂRÂME DIN PALATUL DE CLEŞTARI de RALUCA SANDU în ediţia nr. 624 din 15 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Farame_din_palatul_de_clestari_raluca_sandu_1347705847.html [Corola-blog/BlogPost/343906_a_345235]
-
de un autentic spirit creștin i-a spus: ,,Dumnezeu te cheamă la un nou început, ai nevoie de Evanghelie pentruca doar puterea ei te poate salva. De asemenea poți să rupi această relație de concubinaj în care trăiești, roagate, cere înțelepciune și nu uită că Dumnezeu te iubește și a demonstrat lucrul acesta la Golgota. Deschide Biblia și citește cea mai frumoasă poveste de dragoste ce a fost scrisă vreo dată și anume iubirea lui Dumnezeu ce căuta oameni păcătoși ce
LUMEA SUFERINZILOR (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Lumea_suferinzilor_2_eugen_oniscu_1384773586.html [Corola-blog/BlogPost/368461_a_369790]
-
și bucur? Da: Bineînteles că da! Sări în sus de fericire chiar! Ia gândește-te puțin: Dacă unde dau părinții „crește” - după cum ne ziceau ei când ne mai chelfăneau! - dapăi unde dă Domnul, Ștefane: Unde dă El, acolo ÎNFLOREȘTE!... ─Ce? Înțelepciunea măi Ștefane, ...măi! Gramatica, desigur datorită legilor, ...regulilor, ...semnelor, ...analizelor sintactico-morfologice, avea o logică care te ghida puțin. Nu te lăsa „să o iei” chiar în ce parte vrei, și mi-a plăcut! Dar cu Literatura Română eu am avut
ŞI CAM CE LĂSAM ÎN URMĂ, OARE? de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Si_cam_ce_lasam_in_urma_oare_.html [Corola-blog/BlogPost/350842_a_352171]