933 matches
-
reactivi, electro și isotopi"; "epifiza, glanda pineală, păru ușor modificată, congestionată și infinitezimal crescută"; "se găsi că inima își schimbase nu numai aspectul, forma și greutatea, ci și arhitectura histologică. Era mai grea, mai roșie, mai globuloasă, mai puțin musculoasă, înțesată cu fibre nervoase și ganglioni autonomi"; N2, care reflectă practica propriu-zisă a medicului Voiculescu, complicatele probleme ale lobocoagulării fiind încadrate mediului obișnuit al reprezentărilor ținând de cele obișnuite ale doctorului curant; este vorba de diagnostice, instrumentar etc.: "La început, operația
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
și a imensului public, exprimându-și dorința să putem cât de curând serba Unirea tuturor celor care vorbim dulcea și frumoasa limbă românească"156. Toate relatările despre eveniment notau participarea intensă a locuitorilor, impresionați de spectacolul oferit: "străzile erau literalmente înțesate de lume [...] entuziasmul școlarilor electrizase până și pe heteroclita populațiune din a doua capitală a Țărei"157; "în fața mulțimii [aflate în Piața Unirii] [...], cu un entuziasm de nedescris, elevii școalelor au cântat diferite cântece naționale și au jucat Hora Unirei
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
mit mesianic."345 Avem apoi mitul bunului sălbatic în Tarzan 346, creația lui Edgar Rice Borroughs, care a căpătat alură mitică și a inspirat o suită de alți astfel de nobili barbari, precum Conan sau Kull și întregul univers heroic-fantasy, înțesat de mituri. Observăm mitul paradisului pierdut în refuzul maturizării lui Peter Pan, creația lui James Matthew Barrie, care însă a dispărut în spatele eroului său, pătruns în mentalul colectiv ca un puternic simbol al copilăriei veșnice, dar triste.347 Mesianismul, eroii
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
de armată. Convorbirile telefonice - cu alte localități din țară sau din străinătate - în care se relata ceva despre revolta brașovenilor erau întrerupte. Corespondența era verificată (cea expediată din Brașov, în mod special). Unitățile militare au fost alertate, întreprinderile au fost înțesate cu delatori și securiști. Secțiile din IABv de unde izbucnise revolta erau supravegheate zi și noapte de activiști. La Universitatea brașoveană, după acțiunea studenților de la Horticultură, a fost declarată starea excepțională; căminele erau pichetate în permanență, pentru a se evita alte
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Aluziile la Iliada și Odiseea, Ares și Afrodita, la cînt și la "murmurul de glorie și de hexametri" sunt tot atîtea evidențieri ale rolului poetului, în sens antic. De altfel este scris la începutul acestui prim text că: În tîrguri înțesate de lume ori la piciorul unui munte cu piscuri nevăzute, unde s-ar fi putut prea bine să-și aibă satirii sălaș, ascultase întortocheate istorii, pe care le primise întocmai cum primea și realitatea, fără a cerceta dacă-s adevărate
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
manual de istorie alcătuit de el s-a predat vreo cincisprezece ani în Transilvania și Banat. Poeziile lui M., răspândite în periodice, au, majoritatea, subiecte istorice, glorificând pe strămoși, militând pentru emancipare națională. Sunt scrise însă într-o limbă greoaie, înțesată de latinisme. Câteva încercări în proză, fade evocări istorice, și piesa de inspirație folclorică Pețitorii (1905) - semnată A. L. Ipan - sunt tot atâtea eșecuri literare. Folclorul a constituit pentru M. în primul rând un domeniu ce îi oferea argumente pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288026_a_289355]
-
artiști. Sunt aici aprecieri asupra operei lui Ienăchiță Văcărescu, Iancu Văcărescu, V. Alecsandri, D. Bolintineanu, Grigore Alexandrescu, precum și comentarii despre pictura lui Theodor Aman și Nicolae Grigorescu. Într-o manieră predominant asociativă, adeseori prolixă, și într-un limbaj vag, învechit, înțesat de construcții gramaticale greoaie, discursul e descriptiv, cu incursiuni în artele plastice, zonă în care autorul manifestă nu numai gust și o gândire nuanțată, dar și dezinvoltură. Sensibilitatea criticului reacționează mai ales la colorit, el vede plastic, încercând să facă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289004_a_290333]
-
care-și configurează și mărturisește punctul de vedere pornind de la o carte despre care scrie. FLORIN MIHĂILESCU În anii ’65-’70 l-am avut profesor pe Ion Vlad la teoria literaturii. Cursurile sale, atunci cu siguranță cele mai pasionante, erau înțesate cu informații de prima mână. Pentru cel care voia într-adevăr să se inițieze, profesorul impunea modelul unei fervori intelectuale autentice, cu exigențe nu lipsite de o anumită cruzime, dar care, în fond, constituiau semnele unui nou mod de receptare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290599_a_291928]
-
lui Danton. Sunt evocate debutul (luminat prin informații prețioase), anii războiului, activitatea de director de gazete, se urmărește cronologic devenirea operei lui Camil Petrescu, până la ultimele scrieri. Vorbele de duh, discuțiile celor doi prieteni, în realitate monologuri ale scriitorului evocat, înțesate de exprimări memorabile și pline de miez, sunt, de asemenea, înregistrate cu scrupulozitate și devotament. Nu este de mirare dacă unul dintre criticii de renume, care au primit favorabil cartea la data apariției, a caracterizat-o drept o mărturie peste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287595_a_288924]
-
de-a doua categorie, este suficient să priviți fotografia lui Bin Laden, față de care expresia facială a politicienilor occidentali. De-aș fi avut la vreme asemenea lecții de viață, aș fi evitat să petrec un sfert de veac în medii înțesate de "femmes savantes" iar la vârsta de douăzeci de ani aș fi fost suspicios față de zâmbetul lui Luca Pițu. Din (ne)fericire pentru relațiile noastre, nu eram la curent cu paginile Documentelor antume ale "grupului de la Iași" remani(er)ate
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
strigându-se pe nume, cu glasuri încrezătoare. Se înghesuie cu toții în jurul lui Suze și al lui Tarquin, sărutându-i, îmbrățișându-i și strângându-le mâinile, și eu mă îndepărtez puțin, întrebându-mă pe unde o fi Luke. Curtea bisericii e înțesată de oameni, și nu mă pot opri să nu mă holbez la unele dintre rudele lui Suze. Bunica ei iese din biserică foarte încet, cu un aer regal și un baston în mână, și e urmată de un tânăr foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
la etajul șase, aud zarvă de petrecere și, undeva în fundal, muzică de pian. La ușă e coadă și aștept politicoasă în urma unui cuplu în vârstă, cu haine de blană asortate. Văd din hol apartamentul, luminat discret, și deja destul de înțesat de oameni. Sinceră să fiu, nu m-am prea înnebunit niciodată după apartamentul lui Elinor. E tot pe bleu, cu canapele de mătase și perdele grele, iar pe pereți sunt atârnate cele mai inexpresive tablouri din lume. Nu-mi vine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
care a căutat-o pe Becky. E îndrăgostită de Luke, auzi! Nu mai rezist. Trebuie neapărat să mă văd cu Suze. Doisprezece Am stabilit cu Suze să ne întâlnim în Sloane Square, să bem un ceai. Când ajung, locul e înțesat de turiști și nu reușesc să o zăresc. Apoi mulțimea se împrăștie și o văd stând la fântână, cu soarele în părul blond și cel mai umflat pântec imaginabil. În clipa în care o văd, sunt gata să mă reped
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Cumulus (munte, în latinește), având dimensiunile unui munte; ei se formează și se dizolvă în intervale de ordinul zecilor de minute. În zona latitudinilor medii, vortexurile de dimensiuni continentale cresc și se descompun în perioade de câteva zile. Ele sunt înțesate cu straturi dense de nori, care dau naștere la precipitații (ploaie, zăpadă și, local, grindină) și sunt asociate cu zone extinse de presiune atmosferică scăzută la suprafață. Denumirea tehnică a acestor depresiuni este de cicloni extratropicali, diferiți de ciclonii tropicali
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
Q 26, 6, 2302, Gramsci, parlando dello "Stato carabiniere", cioè dello "Stato minimo" liberista, scriverà anche che "la società civile [...] è anch'essa "Stato", anzi è lo Stato stesso". Come va letta questa sovrapposizione di Stato e società civile, comunque înțesa? Ritengo che non sarebbe corretto far derivare da questo o dă altri passi una totale identità - nel pensiero gramsciano - tra società economică e società politică, come tra società civile e società politică: îl linguaggio gramsciano ha qui ceduto a una
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
Stato strictu sensu, dello Stato ottocentesco, șu cui și era appuntata l'attenzione di Marx. Di qui discende l'importanza decisivă che Gramsci assegna agli intellettuali, con un nesso intellettuali-Stato che vive anche di suggestioni hegeliane. La "Società civile" è înțesa come insieme di "organizzazioni così dette private". Torna qui una espressione simile a quella di Q 12, 1, 1518 ("organismi volgarmente detti "privați"") e che è possibile trovare în vari luoghi dei Quaderni. L'uso delle virgolette (ad esempio în
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
Stato ha e domanda îl consenso, mă anche "educa" questo consenso con le associazioni politiche e sindacali, che però sono organismi privați, lasciati all'iniziativa privată della classe dirigente"9. Per Gramsci "società civile" non è né la "struttura" marxianamente înțesa, né l'hegeliano "sistema dei bisogni", quanto piuttosto l'insieme delle associazioni sindacali, politiche, culturali, generalmente dette "private" per contraddistinguerle dalla sfera "pubblica" dello Stato. Îl marxismo dialettico di Gramsci, lo abbiamo già visto, impedisce però tale distinzione netta, "organică
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
pubblico" o "privato", di "politico" o di "economico", încontra molte difficoltà. Îl termine "società civile" non compare în Q 1, 47, 56, mă îl concetto è presente, come și evince anche leggendo Q 6, 24, 703: "...società civile come è înțesa dallo Hegel e nel senso în cui è spesso adoperata în queste note..." (cioè nel senso di egemonia politică e culturale di un gruppo sociale sull'intera società, come contenuto etico dello Stato). Și può aggiungere che Hegel è anche
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
probabilmente anche alla luce dei suoi incontri con Sraffa. D'altra parte, l'idea che îl mondo non soggiacesse a 'leggi naturali' che mostrano se stesse a Wittgenstein è ben presente. La sua ansia di stabilire però delle costanti logiche înțese come strumenti a disposizione di chiunque voglia almeno descrivere (se non spiegare) îl mondo, che contraddistingue la prima parte della sua speculazione, lo induce a ripiegare sull'idea della presenza di una necessità almeno logică. "6.37 Una costrizione, secondo
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
politica ha leggi proprie, non solo diverse da quelle della morale mă del tutto indipendenti e autosufficienti rispetto a queste ultime. Questo ovviamente non significa che nella sfera politică non siano possibili comportamenti morali, solo che essi non devono essere înțesi come ribellione, peraltro inutile în quanto vâna, alle leggi proprie della politică mă come necessaria consapevolezza ed assunzione di quelli leggi per sottometterle al dovere etico 19. Appare, perciò, molto chiaro îl contesto teorico che vide sorgere la riflessione crociana
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
un vinto, mă entrambi furono, forse, perdenti, sempre che și possano definire tali due filosofi, îl cui pensiero è stato condiviso e discusso per cinquant' anni. Questa, quindi, non è una storia giustiziera, secondo un'icastica espressione proprio del Croce, înțesa ad irrogare condanne, mă neppure una storia giustificatrice che assolve tutto e tutti. Mă soltanto la ricostruzione, per quanto possibile fedele, di ciò che unì e di ciò che divise i due grandi filosofi, fatta con le loro parole, con
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
idea șu come è possibile incidere sulle decisioni politiche da parte della società civile. Secondo Calabretta, l'obiettivo delle Doparie è stimolare le emozioni positive attraverso una felice partecipazione alla vită politică. Și sottolinea, che la felicità non deve essere înțesa come bisogno racchiuso solo nella sfera personale, mă anche benessere relazionabile attraverso azioni o attività perseguendo, come fine naturale, îl vivere bene, sinonimo di "essere felice" (eudaimonia)6, în un contesto socio-politico. Di seguito al concetto di "felicità", l'autore
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
non s'intende îl sotto modello "rappresentativo-partecipativo", definito da Umberto Allegretti în: "Democrazia Partecipativa e Processi di Democratizzazione"28, în cui la partecipazione istituzionale și trasforma în assunzione di decisioni dirette da parte dei rappresentati. La democrazia partecipativa, deve essere înțesa come atto di collaborazione tra cittadini e rappresentanti, în cui le scelte o indicazioni della società civile non rappresentino vincolo, mă stimolo per un rapporto relazionale, all'interno di un sistema a democrazia rappresentativa. Appare evidente, come le doparie rispecchino
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
ruolo guida di una terza forza europea, per questo propose una nuova cooperazione intergovernativa în materie di politică estera, di strategia militare e di difesa 8. Ad un parziale indebolimento tra gli Stați Uniți e la Francia, corrispondeva una rinnovata înțesa tra quest'ultima e la Repubblica Federale Tedesca. Già precedentemente, Adenauer, dopo un incontro con îl presidente Kennedy, aveva manifestato un certo risentimento nell'amministrazione americană. Îl cancelliere sosteneva che solo la pressione dell'Europa comunitaria, în particolare la pressione
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
1991. Fossi, P., Charles De Gaulle, o la fede nello spirito, Marzorati, Milano 1973. Mauriac, F., De Gaulle, Mondadori, Milano, 1965. Rémond, R., La destra în Francia. Dalla Restaurazione alla V Repubblica (1815-1968), Mursia, Milano, 1970. 2 La dittatura parlamentare înțesa come quell'assetto istituzionale per îl quale îl potere di veto delle minoranze parlamentari, în un'Assemblea estremamente frazionata e rissosa, finiva per paralizzare le possibilità di azione dell'esecutivo, condannava i governi all'instabilità e generava una politică caotica
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]