3,048 matches
-
insistăm. Dacă mostrele hermeneutice de mai sus n-au convins asupra unui răspuns favorabil, la întrebarea: „Are MIRCEA DINUTZ astfel de calități (n. mea:„intuiție și putere de sinteză ideatică” credibile, „serenitate olimpiană și inteligență apollinică a actului critic”), precum înaintașii săi celebri, întru Spiritul Critic Românesc ? etc. -atunci n-are cum un biet recenzent să facă mai mult decât autorul-„demiurgul”! Și, totuși, rămâne o ultimă întrebare (posibil de pus, în acest spațiu editorial restrâns): pe când deschiderea maximă a aripilor
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Scriitori_vranceni_de_ieri_si_de_azi_mircea_dinutz.html [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
suflu nou, într-o ridicare a revistei și a cititorilor la un alt nivel. Pe toate continentele Terrei, urmașii lui Pompeiu, Țițeica, Moisil, Myller, Popoviciu, duc cu ei învățătura și dedicația către știință, așa cum le-au moștenit de la iluștrii lor înaintași”, mi-a spus prof. dr. Constantin Corduneanu. Va urma) Referință Bibliografică: Visul American al unui ilustru matematician român / Simona Botezan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 662, Anul II, 23 octombrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Simona Botezan : Toate
VISUL AMERICAN AL UNUI ILUSTRU MATEMATICIAN ROMÂN de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Visul_american_al_unui_ilustru_matematic_simona_botezan_1350995552.html [Corola-blog/BlogPost/346518_a_347847]
-
tiraget Spargagases, dar mama acesteia regina tirageta Tomiris, l-a prins pe Darius și l-a jupuit de viu (ceva normal pentru niște mari posesori de turme, le aveau cu jupuitul pieilor pentru nevoile casei).Sunt multe de spus despre înaintașii noștrii (sigur suntem urmașii lor, sunt prea multe dovezile!). Uitați-vă la monumentul de la Adamclisi. Da este un monument român realizat însă peste un monument mult mai vechi (poate cu milenii!). Metopele monumentului nu sunt române, sunt mult mai vechi
VLAD ŢEPEŞ A AJUNS ÎN PAGINILE ZIARULUI PRAVDA by http://uzp.org.ro/vlad-tepes-a-ajuns-in-paginile-ziarului-pravda/ [Corola-blog/BlogPost/93255_a_94547]
-
dea curaj ostașilor, lupta în fruntea lor. În fața atâtor inamici foarte bine pregătiți, câștigători de lupte și de teritorii, a nu ți se fi înmuiat picioarele era deja o performanță. Însă ei luptau (deseori) cu zece o dată. La situația acestor înaintași vajnici m-am tot gândit în pelerinajul meu estival. Am mai spus-o cunoscuților: turcii sunt mai prietenoși decât grecii, de exemplu, dar nu simți în Turcia siguranța din Grecia, unde turistul cu adevărat este suveran. Acum trei ani, mi
Despre puterea exemplului*, de Dan Ionescu by http://revistaderecenzii.ro/despre-puterea-exemplului-de-dan-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/339352_a_340681]
-
dintre cele mai importante în tabla de valori a omenirii. Societatea noastră, audiovizualul, nu reușeste să aducă în fața publicului larg modele demne pe care tinerii sa le urmeze. Din nepăsare, din neștiință sau din calcul mercantil, aceștia uită că avem înaintași dar și contemporani iluștrii în toate domeniile, la care ne putem raporta. Este necesar să impunem în conștiința publică valorile românești, care aduc contribuții dintre cele mai importante în tabla de valori a omenirii. Societatea noastră, audiovizualul, nu reușeste să
PREZENTE ACADEMICE ROMANESTI LA HARVARD de LIA LUNGU, NEW YORK, SUA în ediţia nr. 49 din 18 februarie 2011 by http://confluente.ro/Prezente_academice_romanesti_la_harvard.html [Corola-blog/BlogPost/345123_a_346452]
-
dintre cele mai importante în tabla de valori a omenirii. Societatea noastră, audiovizualul, nu reușeste să aducă în fața publicului larg modele demne pe care tinerii sa le urmeze. Din nepăsare, din neștiință sau din calcul mercantil, aceștia uită că avem înaintași dar și contemporani iluștrii în toate domeniile, la care ne putem raporta. La sfârșit de ianuarie, la Harvard, lumea academică românească s-a etalat printr-un grup de tineri profesori universitari de la Universitatea Spiru Haret din București. Conferințele de la Harvard
PREZENTE ACADEMICE ROMANESTI LA HARVARD de LIA LUNGU, NEW YORK, SUA în ediţia nr. 49 din 18 februarie 2011 by http://confluente.ro/Prezente_academice_romanesti_la_harvard.html [Corola-blog/BlogPost/345123_a_346452]
-
pătimit ei ca să ia mângăiere cei întristați, s-au sacrificat ei ca să trăiască ceilalți. Bunul Dumnezeu să-l odihnească cu sfinții pe Părintele Ioanichie Bălan - cel care a ajuns, în urmă cu nouă ani, alături de marii săi îndrumători, slujitori și înaintași, iar pentru rugăciunile lui să ne miluiască și să ne mântuiască și pe noi toți. Amin Eu personal, mă simt foarte împlinit și onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă de a-l întâlni și (de
In Memoriam: Preacuviosul Părinte Arhim. Ioanichie Bălan by http://uzp.org.ro/in-memoriam-preacuviosul-parinte-arhim-ioanichie-balan/ [Corola-blog/BlogPost/92387_a_93679]
-
și (de) a-l cunoaște pe Părintele Arhimandrit Ioanichie Bălan - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre monahale românești, autentice și mărturisitoare din aceste răzvrătite vremuri, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
In Memoriam: Preacuviosul Părinte Arhim. Ioanichie Bălan by http://uzp.org.ro/in-memoriam-preacuviosul-parinte-arhim-ioanichie-balan/ [Corola-blog/BlogPost/92387_a_93679]
-
varianta ei deplină, este cultivată cu metodă. Elogiul lecturii poate fi înțeles în cronicile la cărțile analizate, dragostea de cărturari, dascăli și învățământ o simțim în articolele scrise despre acestea. Emil Istocescu are mereu grijă să-și împartă admirația față de înaintași, de contemporani, față de literatură între respectul civilizat și pasiune. Scrisul său, formă superioară de analist, are echilibrul și strălucirea unui ingenios bine temperat. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Emil Istocescu Publicistică literară și social-culturală / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN
EMIL ISTOCESCU PUBLICISTICĂ LITERARĂ ŞI SOCIAL-CULTURALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/Emil_istocescu_publicistica_literara_si_social_culturala_.html [Corola-blog/BlogPost/366915_a_368244]
-
și nu numai, am petrecut Vineri - 03 August anul 2007, în Catedrala Patriarhală din București - acolo (de) unde și-a desfășurat activitatea pastoral - misionară și culturală, și unde vor aștepta osemintele sale pământești până la obșteasca înviere - alături de alți trei mari înaintași, Patriarhi ai României - pe unul dintre cei mai mari cărturari, teologi, ierarhi și ctitori de cuget, spiritualitate și simțire românească al veacului nostru, cu o largă deschidere și recunoaștere internațională! ... Spicuind doar fragmente și frânturi din impresiile și sentimentele de
CINCI ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A PREAFERICITULUI PĂRINTE TEOCTIST ARĂPAŞU – PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE (1915 – 2007)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_cinci_ani_de_la_trecerea_la_stelian_gombos_1337589476.html [Corola-blog/BlogPost/346971_a_348300]
-
ce luminează și va lumina foarte mult timp (și) de acum încolo, deși probabil sunt și dintr-aceia care ar dori să se stingă ori să fie stins!... Prin urmare, nădăjduiesc că vom ști pe mai departe, să ne cinstim înaintașii așa cum se cuvine, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Și totuși, suntem încredințați de faptul că ce este nobil rămâne
CINCI ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A PREAFERICITULUI PĂRINTE TEOCTIST ARĂPAŞU – PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE (1915 – 2007)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_cinci_ani_de_la_trecerea_la_stelian_gombos_1337589476.html [Corola-blog/BlogPost/346971_a_348300]
-
fumegânde încă ale Apusenilor, vom reține, încă odată, faptul că Episcopul Roman Ciorogariu se naște în localitatea arădeană Pecica, la 6 decembrie 1852. Tatăl său, Dimitrie, se trăgea dintr-o familie de moți din satul Ociu, de lângă Brad, a cărei înaintași au fost dezrădăcinați și strămutați după Revoluția lui Horia de la anul 1784 în Câmpia Aradului, (februarie 1785). Dinspre bunică, Romulus-Nicolae Ciorogariu, (după numele său de botez) era un descendent al familiei Nicoară din Gyula (Ungaria de azi). După absolvirea cursurilor
OPTZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ (1852 – 1936)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1453460223.html [Corola-blog/BlogPost/354485_a_355814]
-
vreme ei, a sugerat și militat pentru introducerea alfabetului latin, normal pentru o națiune latină. Și dacă tot am ajuns aici, e bine să o luăm și noi pe urmele lui Mihai Viteazu, a lui Mihai Eminescu și a multor înaintași clar văzători, a milioanelor de patrioți și împreună să decidem ca țara noastră să se numească DACIA. Da, întâi ar fi o dreptate istorică și un act de recunoștință față de cei ce au format un regat unit prin limbă și
DATORIA DE A CĂUTA ADEVĂRUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_datoria_de_a_corneliu_florea_1384074522.html [Corola-blog/BlogPost/347295_a_348624]
-
nu se cunoaște pe sine și nu-și cunoaște țara. Dacă le-ar cunoaște, le-ar prețui și ar căpata o încredere în viitor care, de fapt , îi lipsește.'' Cât adevăr valabil și azi conțin aceste cuvinte! De la acest faimos înaintaș, Nicolae Iorga, ni s-au păstrat ca obiective muzeistice de mare însemnătate : Casa memorială de la Botoșani, casa în care s-a născut și a petrecut primii ani ai vieții, precum și cea de la Vălenii de Munte, încărcată de atâtea semnificații istorice
ACTIVITATE INSTRUCTIV –EDUCATIVĂ EXTRAŞCOLARĂ VIZITĂ LA CASA MEMORIALĂ ,,NICOLAE IORGA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1413274960.html [Corola-blog/BlogPost/383542_a_384871]
-
s-a conferit manifestărilor comemorative și celebrative din anul 2004 o amploare fără precedent. S-au generat evenimente culturale sub genericul - 26-27 noiembrie Botoșani 2004, care au transformat orașul natal al istoricului într-o capitală culturală demnă de amintirea marelui înaintaș.'' Muzeograful mai sus-amintit reprezintă persoana de contact desemnată de instituție pe adresa de internet. Rezultatele acestei corespondențe se pot consulta în anexele lucrării de față. Muzeu memorial Nicolae Iorga de la Vălenii de Munte este considerat ca și clădire monument istoric
ACTIVITATE INSTRUCTIV –EDUCATIVĂ EXTRAŞCOLARĂ VIZITĂ LA CASA MEMORIALĂ ,,NICOLAE IORGA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1413274960.html [Corola-blog/BlogPost/383542_a_384871]
-
acum) în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita, foarte repede binefăcătorii și înaintașii noștri dar încerc, totuși, să-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele dumneavoastră va fi pronunțat cu venerație și respect pentru tot binele pe care l-ați făcut atâtor
EPISCOPUL IUSTIN SIGHETEANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Scrisoare_deschisa_episcopul_iustin_sigheteanul_.html [Corola-blog/BlogPost/366743_a_368072]
-
pasiune, cu dragoste chiar, o pledoarie pentru păstrarea neștirbită a bogatei moșteniri culturale primite, pentru respectarea valorilor românești și înălțarea, afirmarea în istorie și în universalitate prin acestea. Autorul nu deține secretul intrării sub cupola universalității, el pedalează, ca și înaintașii săi, pe ideea păstrării identității naționale, a ceea ce are unic, nerepetabil cultura română, ca parte a familiei europene. Un exemplu de devoțiune și patriotism sincer, da, patriotism, căci se impune ca această noțiune filozofică, blamată în ultimele decenii, să fie
O CARTE DE SINTEZA DESPRE CULTURA ROMANA SI RAPORTAREA LA UNIVERSALITATE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1411561883.html [Corola-blog/BlogPost/376392_a_377721]
-
ori „părintele spiritual al unui grup de teologi entuziaști”, ar fi o adevărată nedreptate. El este pentru totdeauna „părintele nostru” - „unul din vestiții părinți ai Bisericii Ortodoxe Române”. Prin urmare, nădăjduiesc că vom ști, pe mai departe, să ne cinstim înaintașii așa cum se cuvine deși în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Și totuși, sunt convins de faptul că ce este nobil rămâne
PĂRINTELE PROFESOR ŞI ACADEMICIAN DUMITRU POPESCU (1929 – 2010) – ÎMPLINIREA A CINCI ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1426055783.html [Corola-blog/BlogPost/344113_a_345442]
-
oarecare patină, aprind flashurile în rogvaiv numai pe planșeu, plafon gri lăptos din care coboară fumuri, aduc mobilă, dicționare și travel-photo să le pun să vorbească prin scrisu-mi, aleatoriu. Din primul moment corul se aude ca gramofonul stricat, uitasem că înaintașul meu într-ale schimbării, John Cage mutase între timp accentul corului antic din cor în om și instrument, luând cu el și sacul tragismului famen. Sau poate feminist. (Dânsa dixit). Fumul din plafon cade ceață pe nucleu-eu, pe recuzită, tușim
DIN SCÂNTEILE VIEŢII (VERSURI) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/adina_dumitrescu_1478586084.html [Corola-blog/BlogPost/374051_a_375380]
-
pătimit ei ca să ia mângăiere cei întristați, s-au sacrificat ei ca să trăiască ceilalți. Bunul Dumnezeu să-l odihnească cu sfinții pe Părintele Ioanichie Bălan - cel care a ajuns, în urmă cu trei ani, alături de marii săi îndrumători, slujitori și înaintași, iar pentru rugăciunile lui să ne miluiască și să ne mântuiască și pe noi toți. Amin Eu personal, mă simt foarte împlinit și onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă de a-l întâlni și (de
PĂRINTELE IOANICHIE BĂLAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_ioanichie_balan_.html [Corola-blog/BlogPost/355867_a_357196]
-
și (de) a-l cunoaște pe Părintele Arhimandrit Ioanichie Bălan - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre monahale românești, autentice și mărturisitoare din aceste răzvrătite vremuri, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
PĂRINTELE IOANICHIE BĂLAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_ioanichie_balan_.html [Corola-blog/BlogPost/355867_a_357196]
-
asemenea efort spiritual și material pentru a da viața sacră unui spațiu care va folosi nemijlocit nu numai unui popor aflat în rugăciune, ci și unui popor chemat să-și afirme mereu identitatea, verticalitatea și măiestria, precum și fidelitatea față de năzuințele înaintașilor care doreau cu ardoare zidirea unui asemenea locaș. Comuniune a oamenilor cu Iisus Hristos și întreolaltă, legătură între generații, punte între eclesial, cultural și social, deschidere responsabilă spre istoria și spiritualitatea poporului, afirmare a identității și a permanenței creștinismului ortodox
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1463029814.html [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
îmi bate orologiul -, nu prea priveam Basarabia cu inima, ori cu acea entitate din structura ființei noastre răspunzătoare de conștiința omului în raport cu Cetatea. Întâlnirea cu profesorul Vasile Șoimaru a produs reconectarea celor două capete ale legăturii întrerupte în mine prin înaintașii mei - încă de la 1812, cu o scurtă resuturare în perioada 1918 - 1940. Ultima reînnodare, neconsacrată la nivel geopolitic, cea pe care am trăit-o direct la ceva timp după destrămarea comunismului în Europa, sistemul care a ținut Basarabia ostatică în
FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAŢĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1454320236.html [Corola-blog/BlogPost/364447_a_365776]
-
sufletul autorului (știind că această entitate din sructura poetului surclasează mentalul) și energia transferată cuvântului. Iată, ales în mod expres pentru a releva frumusețea “muzicală” în notă dramatică a versului clasic, un fragment din “Le mulțumesc de mii de ori” (înaintașilor săi direcți, cărora le idealizează trăirea): “Mi-e dor de ei și jalea îmi e mare.../ Ne-am despărțit când Cerul i-a luat/ Să-i țină sus cu-ntreaga adunare/ De cei blajini și fără de păcat.” Sau iată frumusețea
FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAŢĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1454320236.html [Corola-blog/BlogPost/364447_a_365776]
-
îi citește opera”. Mihai Eminescu ne aparține nouă, tuturor românilor. Cine îl atinge pe Eminescu, atinge fibra nației noastre. Moartea lui a însemnat renașterea noastră. Adevărata poezie începe cu el, el a fost Cristul care a descătușat lirismul din strânsorile înaintașilor, din ofurile și ahurile Conăcheștilor și Văcăreștilor, din văicărelile heliadiste, din versurile lui Bolintineanu și din poleiala versurilor lui Alecsandri. De la Eminescu încoace limba română a căpătat aripi de vultur, înălțându-se ca o imensă cetate imaginară în sufletul nostru
EMINESCU-125 DE ANI DE LA INTRAREA ÎN NEFIINŢĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1261 din 14 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1402752272.html [Corola-blog/BlogPost/365476_a_366805]