2,449 matches
-
tradițională și normele (Kamano, 1999). Sau, așa cum îl definește Bădescu, citându-l pe Weber, "tradiționalismul reprezintă acel etos contrastant cu etica achizitivă" (Bădescu, 2002: 538). Alți autori (Horowitz, 1992, apud Kamano) consideră că există 3 aspecte ale tradiționalismului: * Comportament de înapoiere manifestat prin comunicare slabă și parohialism * Menținerea religiozității * Identificare culturală intensă cu limba, cu pământul aflat în proprietate, cu anumite atitudini legate de sex, rasă și etnie. Inedit aici este acest ultim aspect al identității culturale, știut fiind că alți
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
modernizării și au infirmat, în același timp, o serie de presupoziții legate de aceasta. Astfel, modernizarea nu se realizează în mod linear, așa cum a susținut una din abordările la modă (Rostow, Lenski), căile de dezvoltare fiind multiple, și putând exista înapoieri sau întoarceri la stadii anterioare de dezvoltare; societățile nu devin mai raționale, mai secularizate, pe măsură ce se industrializează (credințele și practicile religioase persistă în ciuda industrializării și modernizării intense); schimbarea culturală produsă prin modernizare nu înseamnă neapărat americanizarea societății (de fapt Statele Unite
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
marea proprietate scade de la 47,7% la 10,4%. Din păcate reforma nu reușește să rezolve problema fărâmițării excesive a terenului agricol, marea majoritate a exploatațiilor (aproximativ 68%) fiind mici și mijlocii în anul 1930. În plus, se înregistrează o înapoiere tehnică datorată mijloacelor financiare precare și lipsa dotărilor (Neagu, Stanciu, 1996: 40) Toate acestea au determinat sărăcia sătenilor, acumularea de datorii de miliarde de către aceștia și descurajarea proprietății mijlocii (Larionescu, 1992) În 1945, o nouă Reformă agrară expropriază toate proprietățile
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
41,2% din populația ocupată în agricultură (Anuarul Statistic al României, 2000) * Scăderea ponderii muncii salariate în rural, de la 55,6% în 1990 la 32,7% în 1997, ceea ce este un indicator al industrializării scăzute a agriculturii, și deci a înapoierii economice în mediul rural. Ilie Bădescu vorbește aici despre o revenire la relațiile muncă semifeudale. * Scăderea structurilor de producție din agricultură (Bădescu, 1999: 4-5) Katherine Verdery spune că restituirea pământului după Legea 18 "a creat o creștere a tensiunii în
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
să promoveze progresul economic și social, precum și un nivel ridicat al ratei de ocupare, pentru a atinge o dezvoltare echilibrată și durabilă”. Articolul 158 adaugă: „concret, Comunitatea Țintește reducerea disparităților dintre gradele de dezvoltare a diferitelor regiuni și nivelul de Înapoiere din cele mai defavorizate regiuni sau insule, inclusiv din zonele rurale”. La nivel european, strategia de dezvoltare pentru următorii zece ani, Europa 2020, are ca piloni centrali: creșterea inteligentă, dezvoltarea durabilă și incluziunea socială. În paradigma dezvoltării durabile și a
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
Pentru a poziționa mai clar propriul argument, am să Încep prin a defini aceste noțiuni. În definirea modernizării și modernismului, prefer să mă distanțez de ceea ce multe alte analize ale perioadei presupun că ar formula antiteza explicită a acestor noțiuni: Înapoierea și tradiționalismul. O parte din literatura care a tratat istoria politică și economică a secolului al XIX-lea a considerat că modernizarea implică progres 28. Ca cercetător, pun sub semnul Întrebării asocierea necondiționată dintre modernitate și progres și Îmi propun
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
dintre elite și mase. Au fost reexaminate atât credințele religioase, cât și valorile laice. Numeroși intelectuali contestau valorile seculare occidentale ce păreau să se extindă tot mai mult În sfera publică urbană. O altă parte a intelighenției părea surprinsă de Înapoierea țărănimii, care câștigase dreptul de vot În 1918, dar căreia Îi lipseau total educația politică și orice noțiuni despre drepturile și obligațiile cetățenilor unui stat modern 27. Populația rurală cu drept de vot rămânea În continuare mult mai atașată de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
vaccinare Împotriva epidemiilor ce făceau Încă ravagii În zonele rurale, deși În alte regiuni erau prevenite cu success sau fuseseră chiar eradicate 2. Felix considera că deficiențele din sistemul de Îngrijire a sănătății din România reprezentau o cauză importantă a Înapoierii economice și făcea apel către autorități să trateze cu responsabilitate problema asistenței medicale, pentru că afecta direct viitorul forței de muncă, sub aspectul integrității biologice. După ce răscoala țăranilor din 1907 a expus unele dintre aspectele cele mai grave ale malnutriției și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
toate nivelurile apare constant denunțul „genocidului” perpetuat împotriva claselor mai slabe de către cultura hedonistă exprimată de noua putere. Multe dintre valorile apărate de mișcările progresiste și de partidele de stânga reprezintă, pentru Pasolini, semne de pericol, de înfrângere și de înapoiere. În ultimul său interviu, Pasolini spune: „Nu vă amăgiți. Voi sunteți, cu școala, cu televiziunea, cu docilitatea ziarelor voastre, voi sunteți marii conservatori ai acestei cumplite orânduiri, bazate pe ideea de a poseda și de a distruge. Ferice de voi
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
plicuri mari etichetate pentru a trimite documentele la birou prin poștă. În al doilea rând, s-ar putea rezerva În mod special o anumită perioadă de timp pentru examinarea documentelor, copierea paginilor relevante la un centru de fotocopiere apropiat și Înapoierea documentelor originale surselor de la locația respectivă. Acestea și alte detalii operaționale pot mări calitatea și eficiența Întregului proces de colectare a datelor. Întrebările de studiu În centrul atenției protocolului vor sta o serie de Întrebări esențiale ce reflectă direcția propriu-zisă
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
identificat prezența mitului popoarelor de frontieră. Naționaliștii locali au susținut că poporul român a apărat cultura latină, În fața expansiunii slave. De aici, s-a ajuns la concluzia că românii sînt o națiune superioară, cultivată, fără a se ține seama de Înapoierea provocată de cele cîteva secole În care au fost sub dominația diferitelor puteri europene. În aceste condiții, consideră autorul, românii nu au nici un motiv să considere popoarele slave vecine inferioare. Mitul istoric central al românilor a fost, În perioada interbelică
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Hanovrei În veacul al XVIII-lea (Bogdan Popa). Considerațiile Adrianei Gheorghe despre reacțiile călătorului occidental față de orașele vechii Ungarii În vremea Revoluției Franceze, bazate pe textele lui Hunter, Townson, von Born, Salaberry și lady Elizabeth Craven, remarcă o tensiune Între Înapoiere și modernizare care nu e alta decît aceea pe care o constatăm și astăzi În reportaje despre regiunea noastră. Între cercetările care aparțin altui grup se stabilește o relație Încrucișată. Avem, pe de o parte, contribuția Eleonorei Nițescu, privind raportul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
teatral. Este fiul Alexandrinei (n. Brătescu) și al lui Dumitru Malla și se trage dintr-o veche familie boierească. A învățat în București, la „Sf. Sava”. Își ia licența în drept la Toulouse (1875), iar doctoratul la Paris (1876). La înapoierea în țară este numit procuror la Tribunalul Ilfov; concomitent avea o catedră de franceză la Gimnaziul „Cantemir Vodă” din București. În 1880 se înscrie în Baroul capitalei; în 1882 era consilier județean de Argeș. În urma alegerilor din 1895 reușește să
MALLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287972_a_289301]
-
Economiștii, sau la cel al muncitorului mediu, cum dorește șziarulț Svoboda”. Dilema partidului era cum să pregătească revoluționarii care urmau să fie aproape de muncitori (eventual, ei Înșiși proveniți din medii proletare), pentru a nu fi absorbiți, contaminați și slăbiți de Înapoierea culturală a acestora din urmă. Unele dintre Îngrijorările lui Lenin proveneau din convingerea sa din acea perioadă că, În Rusia, clasa muncitoare și cea mai mare parte a elitei intelectuale erau foarte În urmă, În comparație cu aceleași categorii din Germania. În
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și dezvoltării, În condițiile În care identitatea băștinașilor meratus ca popor depindea În mare măsură de „deplasarea nestingherită”. În jargonul din domeniul dezvoltării statale și În ochii oficialităților guvernamentale, inaccesibilitatea acestei populații era un indiciu al stării ei de lamentabilă Înapoiere. Acești oameni erau descriși de către așa-zișii lor civilizatori ca fiind „Încă nearanjați”, „Încă neordonați” (belum di-ator) sau „Încă netrecuți la religie” (belum berugama), iar practicile lor agricole - ca „agricultură dezordonată” (pertanian yang tidak teratur). Cât despre meratus, ei au
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
populației, producția socială organizată de stat (prin cooperative de producție), mecanizarea și instruirea politică. Socialismul și condiția sa premergătoare - crearea de sate planificate -, erau practic ceea ce Înțelegea Mengistu prin „modern”. Justificând strămutarea masivă, el deplângea reputația Etiopiei de „simbol al Înapoierii și vale a ignoranței” și Îi Îndemna pe etiopieni „să se unească pentru a practica o agricultură care să nu mai depindă de forțele negative ale naturii”. În sfârșit, el condamna păstoritul per se, elogiind satul planificat ca mijloc de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
forme de cunoaștere sunt privite ca niște tradiții primitive și statice, niște superstiții și povești născocite de femei bătrâne. Modernismul extrem avea nevoie de acest „celălalt”, de acest „geamăn rău”, pentru a se prezenta la nivel retoric drept antidot al Înapoierii. Opoziția binară are la origine și o Îndelungată concurență Între instituțiile și persoanele din jurul fiecărei forme de cunoaștere. Instituțiile moderne de cercetare, stațiunile experimentale, producătorii de Îngrășăminte și utilaje, urbaniștii extrem-moderniști, responsabilii cu dezvoltarea lumii a treia și reprezentanții Băncii
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
scria: „Pentru masele țărănești ce nu fac parte din partid, lumina electrică este una «nenaturalăș, Însă ceea ce găsim noi că e nenatural este faptul că țăranii și muncitorii au putut trăi sute și mii de ani În așa stare de Înapoiere, sărăcie și oprimare venită din partea moșierilor și capitaliștilor... Acum, noi trebuie să Încercăm să transformăm fiecare uzină electrică pe care o construim Într-o cetate a iluminării, pe care să o folosim pentru a face masele conștiente de existența acestei
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Bibliografia bogată a acestei cărți pare să cuprindă cea mai mare parte a lucrărilor disponibile. Această interferență, se știe, nu este o răstălmăcire a doctrinelor liberalismului. J.S. Mill, al cărui statut de urmaș liberal al Iluminismului este indiscutabil, considera că Înapoierea este o justificare suficientă pentru a Încredința puteri autoritare unui modernizator. Vezi Ernest Gellner, „The Struggle to Catch Up”, Times Literary Supplement, 9 decembrie 1994, p. 14. Pentru o discuție mai amplă În aceste direcții, vezi, de asemenea, Jan P.
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
el pornește de la ideile corifeilor Școlii Ardelene, al căror popularizator a fost. Pledoaria patetică pentru învățătură ca temei al afirmării națiunii, încrederea în puterea științei de a risipi fanatismul religios și superstițiile îl situează pe poziții iluministe. Explicând, în Plan..., înapoierea culturală prin dezbinare și oprimare socială, ca și prin nepăsarea unor intelectuali ai vremii față de destinul scrierilor românești, G. vedea ca unică soluție răspândirea învățăturii în popor, prin carte și școală. Autoritățile ecleziastice și civile sârbe și austriece și-au
GAVRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287177_a_288506]
-
a deschis și calea mutațiilor social-istorice. În el își are sursa Revoluția Franceză, din care, în secolul al XIX-lea, s-a aprins revoluția bolșevică. Bolșevismul, în înțelegerea neomedievaliștilor, este satanism. Duhul satanic poate fi, după ei, exorcizat doar prin înapoierea la „adevărata” renaștere, care ar fi apărut chiar în Evul Mediu, fără a-l curma. După Berdeaev, aceasta s-a materializat în arta primitivilor italieni, în pictura lui Giotto, în operele lui Dante, ale Sfântului Dominic, Sfântului Francesco d’Assisi
GANDIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
concret și mai acut al cuvântului.” „Cum și până când mai poți rezista - explică același scriitor - această Întrebare-spaimă-obsesie macină și ea, din lipsă de răspuns, tot mai precarele resurse de supraviețuire ale intelectualității dintr-o țară ce Înaintează În mizerie și Înapoiere cu nepăsarea oarbă și totuși halucinant de precisă a unui somnambul.”2 În același an, N. Steinhardt Îi reamintește tânărului poet Aurel Dumitrașcu: „Nu vei rezista moral, dacă nu reziști psihic”3. Desemnând așadar nu un mod creator de existență
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și Al. Macedonski (două rondeluri, 9/1921), iar în anii următori în sumar pot fi întâlnite și alte nume foarte cunoscute: N. Iorga, cu mai multe articole despre călători străini în Țările Române și cu câteva poezii (Un îndemn, Eternitate, Înapoiere), Ion Pillat, cu o serie de rafinate poeme în proză reunite sub titlul Oglinda magică (2/1924), Al. O. Teodoreanu, cu povestirea Spovedania Iancului. G.R. publică și versuri, în general de factură tradițională, printre colaboratorii destul de constanți numărându-se George
GLORIA ROMANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287300_a_288629]
-
sub pseudonimul-anagramă G. Chaïnoi, scrierea Dernière occupation des Principautés Danubiennes par la Russie, un fel de memoriu adresat marilor puteri apusene. Unul dintre capitole referă despre literatură și tendințele sale (De la littérature et de ses tendances). După înfăptuirea Unirii și înapoierea în țară, G. continuă să aibă intervenții pe teme politice, economice, sociale în „Independința” - publicație care era sub îndrumarea lui, ca și „Opiniunea constituțională” -, în „Pressa”, „Țeranul român”, „Revista Dunării”. În 1856 îi apăruse în „Steaua Dunării” schița Idei greșite
GHICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]
-
primei tranziții pro-occidentale românești poate fi explicată mai bine ca un produs al opțiunilor politice, economice și sociale ale boierimii române din secolul al XIX-lea decât ca o acțiune a Occidentului destinată limitării modernizării agriculturii românești. În perioada interbelică, înapoierea tehnologică ce a caracterizat industria dominată de capitalul autohton poate fi parțial explicată prin „foarfecele prețurilor”, dar la fel de bine, poate fi explicată prin protecționismul excesiv al statului român, rezultat al presiunilor politice ale capitaliștilor români de a menține o rată
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]