1,037 matches
-
din romanul Pe muchie de cuțit și din prefața la volumul Versuri de Tudor Arghezi). Amenințat și În viața de familie, Blaga acceptă până la urmă să colaboreze În 1960 la Contemporanul 14. Manipularea efigiilor pune În evidență o cursă a Înarmării simbolice prin care elita politică consolidată tinde să pună capăt represiunilor și să Își aproprieze valorile culturale printr-un program mult mai eficient de „valorificare a moștenirii culturale”. Cu toate acestea, teroarea persistă Încă o bucată de vreme 15, până la
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
curat; deviat; deplină; director; disciplină; documente; dorință; dornică; drept; în echipă; emoții; evoluție; a face ce îți place; facultate; fără; fericire; fizică; folos; în folosul comunității; fraier; frumos; furnică; grădini; din greu; groaznic; independentă; inginer; intelectuală; istovitoare; istovitor; Italia; împlinire; înarmare; închisoare; încredere; învață; învățare; joc; jos; jug; L.T.; laică; leneveală; licență; loc; lucrează; de lucru; mare; maro; masivă; meserie; migăloasă; mină; minunată; mîine; mîncare; motivant; munca; muncă; navetă; o necesitate; nevoi; nevoie; nobilime; normă; nu; oameni; obligatorie; obligații; oboseala; ocupat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Această dispută scoate la iveală reale divergențe între francezi și germani, primii fiind adepții grevei generale insurecționale în caz de război (Vaillant, Jaurès), în timp ce germanii susțin o orientare mai moderată, insistînd asupra necesității de a se opune oricărei politici de înarmare (Bebel), refuzînd însă orice formă de dezertare care, după cum spun ei, aduce cu sine represiunea guvernului împotriva Partidului și incapacitatea acestuia de a interveni într-un moment crucial. O a treia moțiune, apărînd prin vocea lui Gustave Hervé un antimilitarism
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
acum nici măcar discutată, ci doar aprobată. Socialiștii francezi sînt cei care împing mai departe practica acestei colaborări de clasă, bineînțeles cu nuanțe diferite de la persoană la persoană, locul de frunte revenindu-i lui Albert Thomas, viitor ministru al Industriei și Înarmării. În Germania, ca și în Austria, guvernele refuză să acorde socialiștilor vreo responsabilitate. În Marea Britanie, va trebui să vină mai 1915 pentru ca Arthur Henderson să intre în guvernul liberal Asquith. Rezistența la acest cataclism ideologic și politic este foarte slabă
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
continuă pe toată perioada războiului, succesul implantării sale în întreaga Franță reprezintă tot atîtea semne care ilustrează progresul reformismului sindical în acești patru ani. Această orientare sindicală este întărită de o realitate economică de bază: cerută de nevoile războiului în ceea ce privește înarmarea, mobilizarea industrială transformă pe conducătorii sindicali în "purtători de cuvînt ai unei grupări (care) a devenit vitală pentru reușita vieții națiunii". Plecînd de la această situație de forță majoră, este posibil ca aceștia să obțină avantaje substanțiale pentru o fracțiune, cel
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
și dezarmarea, este discutat și adoptat în Congresul de la Bruxelles din 1928. După ce a amintit că dezarmarea generală nu este posibilă decît în cadrul unui sistem socialist, el propune un anumit număr de măsuri imediate: reducerea serviciului militar, diminuarea cheltuielilor de înarmare, controlul internațional. Dar nici o propunere precisă care să permită atingerea acestor prime rezultate nu este avansată. Poate mai interesante sînt tentativele de elaborare a unei ordini economice internaționale, întreprinse la puțin timp de către ISM în legătură cu Federația sindicală internațională: acest sistem
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Realizând această condiție, achizițiile făcute de elevi recompensează prin ele însele, ceea ce înseamnă că activitatea de învățare le oferă satisfacții, devine plăcută interesantă pentru ei. Asimilarea activă a cunoștințelor de către elevi în școală se asigură, pe de o parte, prin înarmarea lor cu metode și procedee de învățare, cu diferite tehnici de muncă intelectuală și de cercetare științifică și pe de altă parte, prin dezvoltarea la elevi a capacităților intelectuale, a operațiilor mentale, a inteligenței și a creativității gândirii lor. Stăpânind
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
URSS: tratatul germano-polonez anunță sfîrșitul politicii germane a lui Stalin, care va căuta de acum înainte securitatea colectivă și alianța franceză. Acesta vizează deci consolidarea acestei democrații burgheze, și sprijină chiar, vom vedea acest lucru cu Laval, politica sa de înarmare. Alții îl consideră pe Stalin sceptic în fața oricărei evoluții a socialiștilor, dar lăsînd evenimentele să se producă de la sine, el păstrează cîte un as în mînecă. Aldo Agosti estimează că IC dispunea încă la vremea respectivă (ne situăm înaintea marilor
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
în special mari puteri) care nu au fost dispuse să investească bani pentru aceasta). O altă realizare petrecută în timpul celui de-al doilea mandat al lui Nicolae Titulescu a fost angajamentul statelor membre ale Ligii Națiunilor de a întrerupe cursa înarmărilor până la Conferința dezarmării fixată pentru data de 2 februarie 1932. Un alt obiectiv atins de Titulescu a fost extinderea unificării dreptului fluvial și a regulilor pentru circulație pe drumurile rutiere, pentru luminarea coastelor maritime și uniformizarea balisajului. În categoria acțiunilor
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
drept infracțiune, în propriile lor legislații, propaganda de război. În timpul președenției lui Nicolae Titulescu, Adunarea Generală a Ligii Națiunilor a adoptat proiectul de convenție pentru aplicarea mijloacelor de evitare a războiului ca și rezoluția cu privire la instituirea unui armistițiu în cursa înarmărilor, ambele documente deschizând calea pentru reunirea Conferinței generale a dezarmării. Procesul dezarmării era înțeles de Nicolae Titulescu ca o “absolută necesitate a păcii”. La 2 februarie 1932 se deschideau la Geneva, sub președinția lui Arthur Henderson (Marea Britanie) lucrările Conferinței diplomatice
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
care se desfășura în Statele Unite ale Americii și nu urmărea asigurarea securității europene fiind izvorât din concepția președintelui Statelor Unite ale Americii asupra necesității realizării unui echilibru al puterilor mondiale prin revizuirea unora dintre clauzele Tratatului de la Versailles ce puneau piedici în calea înarmării Germaniei. “Planul Hoover” a fost întâmpinat cu nemulțumire de delegațiile Franței și Angliei. În noua situație creată de prezentarea “Planului Hoover”, conferința se găsea în fața a două propuneri: cea americană, care viza în ultimă instanță, reducerea efectivelor lăsând libertatea asupra
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
dispozițiilor și sancțiunile; 6. Lucrările viitoare ale conferinței prin care se stabilea procedura de convocare a Conferinței generale. În ultima parte a rezoluției, conferința recomanda guvernelor reînnoirea pentru o perioadă de patru luni, începând de la 1 noiembrie 1932, a armistițiului înarmărilor prevăzut în rezoluția Adunării Ligii Națiunilor din 29 septembrie 1931 12. Lucrările conferinței au intrat în mari dificultăți începând cu luna septembrie 1932, când Germania printr-o notă adresată Franței a formulat pretenția de a obține egalitate de tratament cu
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
Națiunilor din 29 septembrie 1931 12. Lucrările conferinței au intrat în mari dificultăți începând cu luna septembrie 1932, când Germania printr-o notă adresată Franței a formulat pretenția de a obține egalitate de tratament cu celelalte state în materie de înarmări. La 31 august 1932, ministrul afacerilor externe al Germaniei, Neurath, a remis ambasadorului francez la Berlin o notă prin care arăta că în vederea obținerii regimului egalității de tratament, Germania va trece la sporirea efectivelor și a armamentelor sale prin: modificarea
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
fi violent în formă și intransigent asupra fondului și în acest caz nu ar rămâne conferința decât să constate eșecul datorat Germaniei” . La 14 octombrie 1933, Germania hitleristă temându se că un control internațional ar fi arătat adevăratul nivel al înarmărilor sale, s-a retras din cadrul Conferinței dezarmării. La 21 octombrie 1933 Germania a părăsit și Liga Națiunilor Marea Britanie, Franța, Italia și Germania 20. În esență era vorba de a reconstitui un “directorat” al marilor puteri în politica europeană. Cei patru
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
și Liga Națiunilor Marea Britanie, Franța, Italia și Germania 20. În esență era vorba de a reconstitui un “directorat” al marilor puteri în politica europeană. Cei patru aveau dreptul să revizuiască tratatele și să acorde egalitate în drepturi în materie de înarmări Germaniei și țărilor învinse în primul război mondial. Propunerea lui Mussolini a fost criticată de puterile mici, Belgia, Polonia și țările Micii Înțelegeri. “Pactul celor patru” va fi semnat la 15 iulie 1933 dar nu va fi niciodată ratificat. Titulescu
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
Cercetând mai departe Documentele, acestea descriu desfășurarea luptei românilor pentru cucerirea neatârnării. Documentele arată că prin efectuarea mobilizării armatei de operațiuni i s-au adăugat unitățile de ordine și de pază ale graniței, garda orășenească precum și recruții anului 1877, pentru înarmare s-au folosit cei 914 mii de lei ai desființatei dări către Poartă; înarmarea a fost de asemenea, larg sprijinită de popor. Punerea rapidă a armatei pe picior de război ilustra hotărârea nestrămutată a României de a obține independența prin
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
că prin efectuarea mobilizării armatei de operațiuni i s-au adăugat unitățile de ordine și de pază ale graniței, garda orășenească precum și recruții anului 1877, pentru înarmare s-au folosit cei 914 mii de lei ai desființatei dări către Poartă; înarmarea a fost de asemenea, larg sprijinită de popor. Punerea rapidă a armatei pe picior de război ilustra hotărârea nestrămutată a României de a obține independența prin participarea directă și efectivă la înfrângerea Imperiului Otoman. Ea propusese Rusiei cooperarea militară încă
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
I. Cuza. Turcia insista pentru separare și intervenție. Națiunea română răspundea noilor amenințări printr-o energică mișcare cu caracter de masă, menită, să consolideze statul național și să impună unirea și cucerirea independenței. La inițiativa liberalilor radicali se trecea la înarmarea rapidă, și pregătirea de luptă a poporului. În acest climat de mobilizare generală, era elaborată o nouă constituție, iar în exterior era extinsă activitatea diplomatică, conformă cu interesele românești. Cu sprijinul Franței, era adus în România și proclamat principe prin
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Cercetând mai departe Documentele, acestea descriu desfășurarea luptei românilor pentru cucerirea neatârnării. Documentele arată că prin efectuarea mobilizării armatei de operațiuni i s-au adăugat unitățile de ordine și de pază ale graniței, garda orășenească precum și recruții anului 1877, pentru înarmare s-au folosit cei 914 mii de lei ai desființatei dări către Poartă; înarmarea a fost de asemenea, larg sprijinită de popor. Punerea rapidă a armatei pe picior de război ilustra hotărârea nestrămutată a României de a obține independența prin
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
că prin efectuarea mobilizării armatei de operațiuni i s-au adăugat unitățile de ordine și de pază ale graniței, garda orășenească precum și recruții anului 1877, pentru înarmare s-au folosit cei 914 mii de lei ai desființatei dări către Poartă; înarmarea a fost de asemenea, larg sprijinită de popor. Punerea rapidă a armatei pe picior de război ilustra hotărârea nestrămutată a României de a obține independența prin participarea directă și efectivă la înfrângerea Imperiului Otoman. Ea propusese Rusiei cooperarea militară încă
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
I. Cuza. Turcia insista pentru separare și intervenție. Națiunea română răspundea noilor amenințări printr-o energică mișcare cu caracter de masă, menită, să consolideze statul național și să impună unirea și cucerirea independenței. La inițiativa liberalilor radicali se trecea la înarmarea rapidă, și pregătirea de luptă a poporului. În acest climat de mobilizare generală, era elaborată o nouă constituție, iar în exterior era extinsă activitatea diplomatică, conformă cu interesele românești. Cu sprijinul Franței, era adus în România și proclamat principe prin
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
o planificare centralizată, renaționa-lizarea principalelor sectoare industriale și financiare, o reformulare a politicilor monetare și bugetare, un control selectiv al prețurilor ș.a. Dar, așa cum avertiza F. Clairmont, "Criza capitalismului anilor '30, să nu uităm, a fost rezolvată doar prin cursa înarmărilor, apoi prin război". Este o lecție pe care domnul Putin și amicii săi trebuie să o aibă prezentă în minte atunci cînd se străduiesc să elaboreze modele de dezvoltare pentru o Rusie aflată la marginea prăpastiei. Acest avertisment sună ciudat
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
colective din secolul precedent." " Modul în care s-au dezmembrat Uniunea Sovietică și imperiul său rămîne un mister. Factorii subiectivi sunt greu de apreciat. E mai ușor să stabilim factorii obiectivi. Obiectivul de a fi o superputere mondială și cursa înarmărilor au sfîrșit prin a epuiza economia sovietică, care avea nevoie de o revigorare (...). La sfîrșitul perioadei Brejnev, decăderea internă a Uniunii Sovietice atinsese un asemenea nivel, încît nu numai puterea politică a țării dar chiar și sănătatea fizică și morală
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
ai timpului, putea declanșa al treilea război mondial. Pentru prevenirea unui astfel de război, care se pregătește conntinuu din 1945 încoace, cu mari capacități distructive împânzite pe tot globul, s-a instalat "Linia roșie" telefonică dintre Kremlin și Casa Albă. Înarmările atomice, chimice, biologico-geologice, informatice etc. continuă însă. Acum se susține că atacul-surpriză ar fi atenuat prin scuturi antirachetă de calibre diferite, instalate în Europa. După Polonia și Cehia, România-Bulgaria, Turcia și Grecia participă la crearea unui asemenea sistem, cu vulnerabilitățile
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
dezagregarea familiilor. În astfel de realități se manifestă nihilismul postbelic. Heidegger l-a suscitat și mai mult prin reflecțiile sale din Ființă și timp. Problematica nihilistă a fost extinsă atât prin concursul altor filosofi, cât și prin furibunda cursă a înarmărilor atomice în cadrul Războiului Rece dintre cele două lagăre, care semănau mari îngrijorări în sufletele oamenilor. Condițiile "filosofilor-regi", reamintite de Bloom, (12, p. 316) rămân de domeniul idealului de atins (ori de respins). În secolul al XX-lea, nici printre președinții
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]