920 matches
-
într-un alt paradis, cu totul și cu totul necunoscut. E un țipăt din teama de neființă, din teama de necunoscut, E totul un țipăt. CRENGI Printre crengi străbate o furnică, făptură mică ... și mult prea multe crengi; crengi drepte, încâlcite, arcuite, din ce în ce mai dese, mai răzvrătite, mai nemulțumite, că ea, o furnică, o ființă-atât de mică a îndrăznit să-ncerce să caute calea de-a gusta lumina. Pe calea scorțuroasă aluneca furnica, împiedicându-se în umbre de crengi, dar colțul
UMBRE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368047_a_369376]
-
purgatorii. Eu sînt pribeag ca un strigoi Ce scuipă lumea cu blesteme, Ca un nebun cu pumnii goi Și tidva plină de poeme. ----------------------------------------------- Publicată în „PREPOEM”, an II, seria II, nr. 19 din iunie 1941 METAMORFOZE Acest drumeag de lespezi încâlciți Îmi rupe carnea goală și trufașă Pe urmele a mii de neofiți Și cu azur durerea mă înfașă. Nestăvilit’nainte mă îndemn Urcat pe uriașe crepuscule, E lumea ca o amforă de lemn Și fluer în sărăciile-i pătule. Hei
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
datate Rugându-vă să binevoiți a dispune înscrierea acestei firme în registrele acestul Onor. Trib. Primiți vă rog asigurarea mea prea distinsei mele considerațiuni. Semnează Caragiale. Fac mențiunea că numai semnătura îi aparține lui Caragiale, restul scrisului cu această limbă încâlcită, cu cerneală violetă, redactată neglijent, este pesemne a vreunui grefier semianalfabet. Succesul inteprinderii este încurajator. Gazetari, scriitori, actori își stabilesc acum locul aici la o halbă de bere și la lungi șuiete despre viața literară și politică din București și
BERARUL CARAGIALE(162 DE ANI DE LA NAŞTERE) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353824_a_355153]
-
noastră a apărut un mare vrăjitor, Udor! Era atât de puternic, încât nimic nu se putea opune vrăjilor sale. În curând, am decoperit că din locul acesta au dispărut animalele și florile, iar copacii au prins să crească amenințători și încâlciți, rupându-ne de restul lumii. Atunci, am hotărât să alegem pe una dintre noi care să meargă la el să-i ceară socoteală. Pădurea Neumblată a fost mereu casa noastră. Fiecare piatră, fiecare izvor și fiecare trunchi poartă semnul nostru
PĂDUREA NEUMBLATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352981_a_354310]
-
Avea o privire rea, cu ochii mici, îngustați, când se uita la mine... - Și părul, cum avea părul? - Cred că nu era tuns proaspăt ori... sigur, era nepieptănat... E oacheș bine de tot și are puțină chelie. Negru. Negru și încâlcit, murdar,... lung până la gât... și mirosea urât. De fapt duhnea a coniac, că din ăsta a băut mereu... - Înalt, scund... ? - Cu o idee mai înalt ca mine... Dar mai gros, mătăhălos.... Așa ca un urs... dar, nu mai vreau să
EPISODUL 5, CAP. II, ALERTĂ GENERALĂ, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352989_a_354318]
-
repetă cuvântul madam urmat prima dată de numele de familie și a doua oară de numele și prenumele lui: „madam Popescu, madam Lefter Popescu.” El devine însă comic prin greșelile de limbaj care apar alături de neologisme, dovedind o minte greoaie, încâlcită, o lipsă totală de cultură. Abaterea de la normă se observă la nivel sintactic. În descrierea soției sale este inserată o informație despre „case”, încât nu mai știm dacă enunțul „care are o aluniță cu păr deasupra sprâncenii din stânga și se
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
locul meu este și pe scenă, în diferite ipostaze: dansez, cânt, citesc din creațiile mele personale...Vraja de spectator se rupea parcă ...dintr-o dată și mă trezeam pe scenă! Pierdută printre pașii nesiguri, uitam să respir, mă-ncurcam în cabluri încâlcite...Nu mă supăram, zâmbeam. Știam că spectatorul asta aștepta de la mine, să zâmbesc! Nu mă costa nimic, dar câte nu puteam câștiga cu zâmbetul! Simțeam imediat bucuria oamenilor. Îmi plăcea să cred că și ei simțeau căldura sufletului meu. Toți
CÂND REFLECTOARELE SE APRIND ŞI CORTINA SE RIDICĂ... de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352616_a_353945]
-
desprinde“ «de oglinda înlănțuirii inimilor»; de brumar fiind, «cu toată agitația din jur», este cuprinsă de «un sentiment de seninătate» și își invită iubitul „să-l trăiască o vreme“, «poate o viață», căci «îndelungată a fost furtuna, spulberătoare de afecte încâlcite»; de undrea fiind, pătrunde «într-un univers azuriu, nemărginit», cu «întinderi de pietriș vălurit» pe care Ea și El se plimbă «în hainele Raiului», pentru că «sub privirea stelelor, doar iubiților li se îngăduie visarea pe omătul întins al iernii»; de
EMISFERELE ANDROGINULUI, BISTURIUL ZEUS-CHIRURGULUI ŞI „CÂNTAREA CÂNTĂRILOR” de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353586_a_354915]
-
câțiva lei... Se sting repede, dar apar alții că dracu a făcut pui mulți...Am ajuns vremuri de năpastă... Și-a luat Dumnezeu mâna de pe noi... Toate gândurile astea, nu mai sunt limpezi în mintea sa care e o nebuloasă încâlcită ce nu mai pricepe cam nimic! Dar Dănuț le are undeva în suflet. Le știe. Le-a adunat de pe... stradă și le poartă-n inimă. Și îl dor. Toate gândurile astea, îi spun că faptele astea, care le-au adus
PROZĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354621_a_355950]
-
Ramuri” a unei recenzii a subsemnatului, despre cartea cu pricina, am aflat de la Ilarie Hinoveanu, că domnia sa fusese editorul cărții, iar în această calitate, împreună cu Dan Ion Vlad ca redactor, au „periat” textul manuscrisului „care era îngrozitor de vărzuit, amalgamat, agramat, încâlcit” În felul acesta s-a încercat stingerea dramei unui om chinuit de convingerea că este un scriitor respins pe nedrept de edituri, „mitraliindu-le” ani în șir cu reclamații de la Hrușciov până la ONU, înscenându-le procese, fiind susținut cu avalanșe
DUMITRU PANAITESCU-PERPESSICIUS-MANUSCRIS EPISTOLAR INEDIT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357066_a_358395]
-
delicios.” Abia atunci am realizat că așa și părea. Mă uitam în direcția lui, dar jur că nu-l vedeam...mă uitam “prin el”. Mă gândeam la problemele mele...de viață, financiare, de relaționare...într-un amalgam de ițe greu încâlcite... Și de-atunci, tot vorbim...la nevoie sau așa, de plăcerea conversației. Am închis calculatorul și-am pregătit rapid masa...pentru două persoane: farfurii de felul II, de aperitiv, tacâmuri...câte două furculițe și câte două cuțite, pentru fiecare...pahar
O “FAMILIE” MODERNĂ! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357301_a_358630]
-
Există cuvinte care cuprind alte sute. Mai este și sentimentul că nu exiști. Sânii tăi îmi acoperă fața. Între ei voi plânge și mă voi bucura. Să pornim de la sfârșit spre început. Acolo și atunci nu mai există. Timpul devine încâlcit, ne vom limpezi privind unul în ochii celuilalt. Suntem veniți cu arca lui Noe. Un papagal, o glumă colorată, avataruri. Orice balanță - aroganță. O despărțire fără despărțiri. Ce aș putea să-ți mai spun? Tăcere, restul sunt vorbe. BORIS MARIAN
ASCEZA de BORIS MEHR în ediţia nr. 489 din 03 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358580_a_359909]
-
cei ce imi măsoară, greșeli au mult mai multe De-aceea viața asta începe să mă doară. Să-mi ierți Mărite Doamne greșelile-nmulțite Poate-am iubit prea tare viață sau poate pâinea, Ce Tu mi-ai daruit-o atunci când, visele-ncâlcite Îmi dăruiau speranța că nu purtăm eu toată vină. La mijloc de viață eu capul mi-am plecat Credeam că doar așa voi mulțumi pleiada, Ce-a vrut ca să lovească dar n-au mai apucat Căci eu cât m-am
DOAMNE,CATA NEVOIE AM DE TINE! de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358645_a_359974]
-
am citit asta. Și m-am blocat acolo, fără să îmi mai pot reaminti nici măcar un detaliu. Cu valuri de emoții invadându-mă cu febrilitate. O bucurie limpede, ca asfințitul văratec, crescând clandestin, invadând toate cotloanele memoriei. Și-un mozaic încâlcit și limpede totuși, de plajă, de gutui răvășite de somn, de intâia respirație indragostită, de rufe năpădite de soare, de pași cunoscuți scârțâind pe zăpadă. O avalanșă de imagini și de arome, străine unele de altele, chemându-se și respingându
TALISMANUL DE SAFIR de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359463_a_360792]
-
diagnostice. Ce mai contează un diagnostic? Durerea își bate joc de numele savante în care îi împachetam rădăcinile. Astăzi mi-am înfruntat răceală banală cu intenții suave de gripă. Plimband-o ofensiv printre dreptunghiuri uriașe, uneori ordonate, de arbuști, ierburi încâlcite, frunze și fagaduinti de toamnă. Sub un cer cu obraji de fum, cu parfum năucitor de sulfina, măceșe în pârg și întrebări fără coaja. Am privit fiece detaliu, fără să văd totuși nimic, sub ciocnirea miezoasa a norilor colportând zvon
NICI DESPRE MOARTE, NICI DESPRE VIATA de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359464_a_360793]
-
am citit asta. Și m-am blocat acolo, fără să îmi mai pot reaminti nici măcar un detaliu. Cu valuri de emoții invadându-mă cu febrilitate. O bucurie limpede, ca asfințitul văratec, crescând clandestin, invadând toate cotloanele memoriei. Și-un mozaic încâlcit și limpede totuși, de plajă, de gutui răvășite de somn, de întâia respirație îndrăgostită, de rufe năpădite de soare, de ... Citește mai mult N-o să pot despărți gustul copilăriei de cel al cărților. Niciodată. S-au întrepătruns insinuant, cum le
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359472_a_360801]
-
am citit asta. Și m-am blocat acolo, fără să îmi mai pot reaminti nici măcar un detaliu. Cu valuri de emoții invadându-mă cu febrilitate. O bucurie limpede, ca asfințitul văratec, crescând clandestin, invadând toate cotloanele memoriei. Și-un mozaic încâlcit și limpede totuși, de plajă, de gutui răvășite de somn, de întâia respirație îndrăgostită, de rufe năpădite de soare, de ... Abonare la articolele scrise de carmen lăiu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359472_a_360801]
-
calmeze puțin, pentru că este clar că există o anumită aversiune, o temere în piață, dar care se va tempera cu trecerea timpului și pe de altă parte se va tempera și odată cu clarificarea situației. Pentru că deocamdată situația politică este destul de încâlcită: poporul britanic a votat la referendum ieșirea din Uniunea Europeană, însă decizia finală aparține Parlamentului Marii Britanii. (Foto: Guliver/Getty Images) Dacă Parlamentul Marii Britanii decide, printr-o majoritate de voturi, că ar fi bine ca Marea Britanie să rămână în Uniunea Europeană și votează
„Ruptura dintre funcționarii de la Bruxelles și cetățenii europeni e tot mai evidentă. Britanicii n-au mai avut răbdare și oarecum bine fac” () [Corola-blog/BlogPost/338670_a_339999]
-
privat de semnificații multiple, la care și Antonio Meucci, dar și Alexander Graham Bell au contribuit încă din secolul al XIX-lea, fără să fi intuit atunci, credem, acest lucru o dată cu transformarea vocii umane în semnal electric. Căci, între gratiile încâlcitelor rețele de comunicații, diavolul plenește cu forță la orișice pas din coadă, pe când Dumnezeu, dimpreună cu greu definibila Sa creație, omul, pare a fi trimis cu intenție în câmpul arid al uitării, ca și cum locul Lui ar fi dintotdeauna acolo, printre
CADAVRUL DIN DEŞERT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340367_a_341696]
-
natură divină. Îi este mai ușor să se alăture plăcerii comune, în timp ce ar putea, dacă ar vrea, să găsească în el însuși certitudinea, în miezul ființei lui unde domnește Spiritul.” Animal simbolic și sclav cu sau fără voia lui al încâlcitelor ițe ale comunicării politicarde de tip conjunctural, omul începutului de ev XXI nu mai este interesat, pur și simplu, decât la nivel de individualitate, în a-și pune problema existenței în sine și a rostului obiectiv al acesteia. Desigur că
CADAVRUL DIN DEŞERT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340367_a_341696]
-
de lungime si registru diferit, practic și imediat, al vieții de zi cu zi. Nu, în momentul acesta nimeni nu poate garanta aceste măsuri - adică nu poate scoate de la rădăcinile lianelor din junglă tot ceea ce alimentează creșterea lor haotică și încâlcită. Cu tot respectul pentru colegii mei de grup care și-au asumat o propunere - orice propunere - pentru lansarea unui mesaj dur și intransigent de tipul ”gata, nu se mai poate!”, abținerea mea are la bază convingerea că: Trebuie să luăm
Ce se întâmplă cu reforma curriculară a ministrului Curaj? () [Corola-blog/BlogPost/338435_a_339764]
-
desprinde“ «de oglinda înlănțuirii inimilor»; de brumar fiind, «cu toată agitația din jur», este cuprinsă de «un sentiment de seninătate» și își invită iubitul „să-l trăiască o vreme“, «poate o viață», căci «îndelungată a fost furtuna, spulberătoare de afecte încâlcite»; de undrea fiind, pătrunde «într-un univers azuriu, nemărginit», cu «întinderi de pietriș vălurit» pe care Ea și El se plimbă «în hainele Raiului», pentru că «sub privirea stelelor, doar iubiților li se îngăduie visarea pe omătul întins al iernii»; de
Emisferele Androginului, bisturiul Zeus-chirurgului şi „Cântarea cântărilor“ () [Corola-blog/BlogPost/339990_a_341319]
-
desprinde“ «de oglinda înlănțuirii inimilor»; de brumar fiind, «cu toată agitația din jur», este cuprinsă de «un sentiment de seninătate» și își invită iubitul „să-l trăiască o vreme“, «poate o viață», căci «îndelungată a fost furtuna, spulberătoare de afecte încâlcite»; de undrea fiind, pătrunde «într-un univers azuriu, nemărginit», cu «întinderi de pietriș vălurit» pe care Ea și El se plimbă «în hainele Raiului», pentru că «sub privirea stelelor, doar iubiților li se îngăduie visarea pe omătul întins al iernii»; de
ION PACHIA-TATOMIRESCU: EMISFERELE ANDROGINULUI, BISTURIUL ZEUS- CHIRURGULUI ŞI „CÂNTAREA CÂNTĂRILOR” () [Corola-blog/BlogPost/339475_a_340804]
-
Orfeu a înduioșat pietrele și arborii. Dar un poet nu poate efectua o uterectomie sau lansa un vehicul dincolo de sistemul solar. Așa încât poeții sunt iubiți, dar iubiți tocmai pentru că nu pot face față aici. Ei există pentru a ilumina enormitatea încâlcitului hățiș și pentru a justifica cinismul celor care spun: «Până și eu, dacă nu aș fi fost atât de corupt, de insensibil, de slugarnic, de poltron și de hrăpăreț, n-aș putea rezista. Ce mai, ia uitați-vă la oamenii
Saul Bellow: Darul lui Humboldt, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339539_a_340868]
-
pom din grădina proprie sau unul de pe strada de lângă casă, cu un cap de sardea, cu usturoi și o ceapă. „Căpcăunul” este reprezentat de persoane mascate în demoni cu îmbrăcăminte de culoare roșie sau verde, purtând o mască cu păr încâlcit și coarne. Ritualul este un fel de exorcism. Sărbătoarea își are rădăcinile într-o legendă din care aflăm că, în vechime, un căpcăun deghizat într-un om obișnuit, a înnoptat la o bătrână. Cum el avea un ciocan magic, a
JAPONIA-FESTIVALURILE DE PRIMĂVARĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341346_a_342675]