643 matches
-
dimensiuni fundamentale: foamea, frica, bătaia, frigul. Înlăuntrul lui, condamnatul își construiește un univers compensatoriu: divinul, prezent, dătător de speranță, martor al suferinței, și gardianul, conotat negativ, sursa privațiunilor. La mijloc eul, suferind, abandonat."65 Printre temele frecvent întîlnite apare motivul încarcerării, condamnarea nedreaptă: "Pentr-un portofel furat/ șapte ani m-au condamnat/ șapte ani și-o zi în plus/ să n-am dreptul la recurs"66. Sentimentul nevinovăției este asociat cu imaginea păsării închise în colivie și a lanțurilor ruginite, care
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Popescu Ion, 27 ani, condamnat pentru viol la 5 ani închisoare". În acest fel, fapta i se lipește obligatoriu de identitate, chiar și atunci cînd pedeapsa este contestată în justiție și individul este arestat preventiv. Ceea ce surprinde în procedurile de încarcerare este că preventivii, deci cei prezumtivi nevinovați, sînt deținuții cei mai prost tratați. Ei suportă cea mai brutală formă de încarcerare, primesc hainele, păturile și saltelele cele mai murdare, mai rupte și mai grosolane, sînt pedepsiți cu cea mai mare
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
chiar și atunci cînd pedeapsa este contestată în justiție și individul este arestat preventiv. Ceea ce surprinde în procedurile de încarcerare este că preventivii, deci cei prezumtivi nevinovați, sînt deținuții cei mai prost tratați. Ei suportă cea mai brutală formă de încarcerare, primesc hainele, păturile și saltelele cele mai murdare, mai rupte și mai grosolane, sînt pedepsiți cu cea mai mare severitate pentru cele mai mărunte gesturi, nefiindu-le menționate interdicția și pedepsele alocate, sînt tunși în formele cele mai umilitoare, desfigurîndu-li-se
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și Australia au confirmat că rata sinuciderii este semnificativ mai mare în rîndul deținuților decît în rîndul populației libere. Suicidul este constatat mai ales la bărbați, la tineri, celibatari, arestați preventiv sau condamnați la pedepse mari, la puțin timp de la încarcerare, cu predilecție în ziua de sîmbătă, alegînd spînzurătoarea ca metodă favorită, iar ca locație spitalul sau izolatorul. Într-o lucrare cunoscută, Sorin M. Rădulescu îl citează pe Jack Douglas (The Social Meanings of Suicide, Princeton University Press, 1967), care spunea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
suicidare pot avea și semnificația culpabilizării (blamării) altora pentru autosuprimarea vieții, servind, astfel, ca mijloc de răzbunare"112. Ponderea crescută a sinuciderilor în închisori este pusă de specialiști în corelație cu noua semnificație pe care corporalitatea subiectului o dobîndește o dată cu încarcerarea. Fiind obiectul preocupărilor altor persoane (supraveghetori, medici, ofițeri, psihologi etc.), "corpul dobîndește valoare nu doar pentru sine (ca mijloc de comunicare) ci și pentru ceilalți, care sînt obligați să se ocupe de el, aceiași care îl supun frustrărilor (privațiunilor). Devenind
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sinucidere sînt mult mai numeroase și apar, de regulă, pe fondul alcoolismului, farmacodependenței sau tulburărilor de personalitate, care induc stări depresive, iar modalitățile de intervenție pentru descărcarea tensiunilor sînt reduse într-un mediu închis. Evadarea ca formă de protest împotriva încarcerării este soluția care bîntuie mintea fiecărui deținut, dar care este abandonată imediat, datorită conștientizării faptului că va fi prins imediat și va suporta o serie de consecințe neplăcute: pierderea unor drepturi, suplimentarea pedepsei etc. Deoarece sancțiunile se abat nu numai
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
supravegheate; pregătirea pentru eliberare: căutarea unui loc de muncă, a unei locuințe; calitatea și eficiența programelor reeducative și culturale f. alți indicatori privind serviciile: politica administrației naționale; sistemele de control; perceperea eficienței de către public. Populația Numărul de deținuți și rata încarcerării La jumătatea anului 2005 erau privați de libertate în închisorile românești 38.805 indivizi. De-a lungul anilor postdecembriști, populația penitenciară a variat între 38.805 și 52.047 de persoane. Chiar dacă aceste variații sînt mari, fiind vizibilă în ultimii
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
între 38.805 și 52.047 de persoane. Chiar dacă aceste variații sînt mari, fiind vizibilă în ultimii ani o descreștere a numărului de indivizi arestați, aceste cifre situează România într-un model justițiar sovietic sau, mai corect, postcomunist. Rata de încarcerare de peste 200 de deținuți la 100.000 de locuitori plasează România în plutonul țărilor cu cele mai severe sisteme juridice, pluton condus de Federația Rusă și Ucraina și urmat de Estonia, Letonia, Moldova, Lituania și Polonia, cu o severitate ceva
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pentru corupția ridicată și pentru implicarea justiției în afaceri politice dubioase. Prin comparație cu acest model punitiv de sorginte totalitară, la celălalt pol se situează Islanda, Cipru, Lichtenstein, Slovenia, Croația, Norvegia, Finlanda, Danemarca, Irlanda, Malta și Elveția cu rate de încarcerare situate între 38 și 70 de deținuți la 100.000 de locuitori, de 3-6 ori mai scăzute decît România. În general, marile state vest-europene (Franța, Germania, Italia, Marea Britanie) au rate medii de detenție situate la aproximativ 100 de arestați la
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
unei țări, reușind să-l impună în analizele Comisiei Europene încă de la primele anchete anuale efectuate. Inflația carcerală (termen ce desemnează creșterea numărului de deținuți al unei țări) reflectă lipsa de respect a autorităților față de banul public (dat fiind că încarcerarea este o operație costisitoare, cu efecte preponderent negative), dar mai ales puterea arbitrară a unui stat întoarsă agresiv împotriva propriilor cetățeni, sever sancționați pentru delicte minore. Conform analizelor Comisiei Europene, România ar trebui să aibă în 2007 un număr de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în acord cu standardele europene. Scăderea numărului de deținuți din ultimii ani se datorează în cea mai mare măsură presiunilor organizațiilor europene și neguvernamentale și aproape deloc scăderii actelor infracționale sau clemenței justiției și a autorităților statului. Rata ridicată de încarcerare nu se datorează faptului că românii respectă mai puțin legile decît cetățenii statelor vest-europene, ci absenței sistemelor alternative de pedeapsă. Ea suprasolicită atît sistemul penitenciar, cît și pe cel al justiției penale, amenințînd în același timp stabilitatea societății civile. Ea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
discriminare juridică în favoarea femeilor. De pildă, Helen Allen 160 demonstra că femeile care comit acte de violență au mai mari șanse decît bărbații să fie declarate bolnave mintal și să fie dejudiciarizate, fiind mai degrabă supuse unui tratament psihiatric decît încarcerării. De asemenea, predomină rata femeilor străine condamnate sau aparținînd unor minorități considerate inferioare (sau născute în țări sărace). În general, violența feminină era considerată un răspuns direct la relațiile de prost tratament la care au fost supuse. Stereotipurile tradiționale, care
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
vedere, repartizarea infracțiunilor pe sexe este un indicator important al civilizației carcerale, deoarece impune tratarea diferită și estimarea periculozității sociale. Problema criminalității feminine a început să-i preocupe în mod deosebit pe specialiștii în penologie, deoarece femeile au, la data încarcerării, cel puțin un copil minor dependent de ele, iar creșterea copiilor departe de mamele lor sau în mediul închisorilor creează traume suplimentare. Datele statistice arată că cele mai numeroase infracțiuni făcute de femei au fost îndreptate împotriva unor persoane aproapiate
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
autorități din stat (președinție, parlament, prim-ministru, ministru de justiție), ci în urma intervenției reprezentanților Comisiei Europene, nu înainte de a primi o condamnare mai mare decît perioada petrecută în arest, pentru ca statul să nu fie nevoit să-i plătească daune pentru încarcerarea îndelungată. Și sînt cunoscute, în aceeași măsură, condițiile degradante în care sînt cazați arestații preventivi și cei condamnați în primă instanță, fără hotărîre definitivă. Aceștia suportă cea mai mare rată a supraaglomerării, închiși în celule cu zeci de colocatari (spre deosebire de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cazul este definitivat ar rezolva problema supraaglomerării și ar fi în concordanță cu multe din principiile de bază ale omeniei și decenței. O modificare a legii după modelul american ar suplimenta fondurile la bugetul justiției și ar reduce cheltuielile cu încarcerarea. Pe de altă parte, crearea unor case de arest preventiv în fiecare județ, după modelul anglo-saxon, care să nu amintească de condițiile inumane din beciurile poliției sau din închisori, ar fi în spiritul comunitar european. Iar reducerea duratei arestului preventiv
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
58%, Moldova 57%, Letonia 53%, Bulgaria 53%, Estonia 52%, Ungaria 50%. Spre deosebire de acestea, în țările vestice media hoțiilor și a tîlhăriilor pedepsite cu închisoarea este undeva la 20-25%, în condițiile în care aceste țări au și o rată mică de încarcerare. Există deci un pattern juridic socialist-comunist care domină sistemele penale est-europene în măsuri variate, în ciuda declarațiilor pro-reformiste ale guvernanților lor. Cu cît atașamentul la acest model comunist este mai puternic, cu atît sînt mai numeroase laudele la adresa virtuților lui și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
prezentat la Board of Prison Commissioners din Anglia și Țara Galilor stabilea cîteva aspecte 174 care au fost confirmate de numeroase cercetări făcute de atunci și pînă în zilele noastre. Astfel, riscul de sinucidere este mai mare în primele săptămîni ale încarcerării, mai mare la deținuții aflați în arest preventiv, la arestații pentru crime, delicte sexuale și la cei condamnați la pedepse îndelungate. Sinucigașii au frecvent antecedente psihiatrice, iar riscul sinuciderii crește la acei deținuți care au mai încercat să-și ia
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
25 ani rezultatele unuia din cele mai ample studii privind sinuciderile în închisori 175. Ei demonstrau că două treimi din sinucigași își iau viața în perioada de detenție preventivă: "Arestații preventiv sînt supuși unui șoc psihologic în primele momente ale încarcerării, anxietatea crescînd în apropierea deciziei judiciare". Printre condamnați, 82% se sinucid în primele 2 luni de la aflarea verdictului. Rata sinuciderii scade o dată cu înaintarea în vîrstă, "persoanele de 16 ani tind să se sinucidă de 6 ori mai des decît cei
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
modelele alternative menționate mai sus nu reprezintă un panaceu, este cert că acceptarea tuturor pe piața administrării pedepsei va crea o competiție benefică pentru societate și pentru deținuți, va degreva bugetul statului de unele cheltuieli, va sparge monopolul condițiilor de încarcerare și va impune standarde de civilizație mult superioare celor existente în condițiile de monopol. Gradul de ocupare instituțională În ultimii ani a fost vizibilă o schimbare a parcului penitenciar. Confruntat cu supraaglomerarea (definită ca o neglijență criminală), statul a fost
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
unui stat social continental... în care Europa polițienească și penitenciară va pierde teren."189 Inflația carcerală care a dominat Europa și în special țările foste comuniste în ultimele decenii ale secolului XX s-a datorat unei creșteri irezistibile a duratei încarcerării, unei limitări a eliberărilor condiționate, unei absențe a alternativelor de pedeapsă și unui abandon al căutărilor lor, în ideea că o pedepsă, o dată pronunțată, trebuie executată în totalitatea sa, în ciuda consecințelor negative și a costurilor ridicate, pentru a nu știrbi
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
totalitatea sa, în ciuda consecințelor negative și a costurilor ridicate, pentru a nu știrbi autoritatea unei puteri și așa serios slăbite și contestate. Existența de ani îndelungați a unei supraaglomerări, cum e cazul închisorii din Bacău, care are o rată de încarcerare de aproape 300%, dar și a celor de la Galați, Jilava, Baia Mare, Mărgineni, Tîrgu Jiu, Codlea, Vaslui, Ploiești, Satu Mare, Slobozia, Tîrgu Mureș (cu rate de încarcerare de 130-175%), este nu doar consecința unei politici penale represive așa cum menționează APADOR-CH și Comitetul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
îndelungați a unei supraaglomerări, cum e cazul închisorii din Bacău, care are o rată de încarcerare de aproape 300%, dar și a celor de la Galați, Jilava, Baia Mare, Mărgineni, Tîrgu Jiu, Codlea, Vaslui, Ploiești, Satu Mare, Slobozia, Tîrgu Mureș (cu rate de încarcerare de 130-175%), este nu doar consecința unei politici penale represive așa cum menționează APADOR-CH și Comitetul pentru Prevenirea Torturii ci și a unei neglijențe manageriale. Este greu de acceptat că un comandant care primește sute de euro lunar pentru fiecare arestat
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
au acumulat numeroase handicapuri nu numai sociale și culturale, dar și medicale și psihiatrice. Alcoolismul și toxicomania sînt specifice inadaptaților social, iar bolile venerice și hepatice provin din absența igienei și a educației. Cele mai multe persoane au probleme somatice la momentul încarcerării mult mai grave decît cele constatate la populația liberă. Bolile dermatologice, digestive, cardio-vasculare, pulmonare, dentare, psihice, sexuale căpătate în libertate se agravează în închisoare. Studiul dr. D. Gonin 212 atribuie această "derivă sanitară" mediului carceral: "Toate simțurile se atrofiază. Stomacul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
etc. De aceea munca este deseori privită ca o formă de sclavie, preferată doar pentru că nu există alternativă. Sclavia ca recompensă este o formă de barbarie asemănătoare celei feudale, în care deținuții preferau să tragă la galere, la vîsle în locul încarcerării. În al șaselea rînd, reținerea a trei sferturi din bani de către penitenciar este o formă legalizată de furt, banii nefiind utilizați pentru îmbunătățirea condițiilor de detenție, ci pentru modernizarea clădirilor administrației, schimbarea uniformelor cadrelor etc. Iar sfertul ce le revine
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cu închisoarea. Pușcăria și-a păstrat în tot acest timp și rolul de loc al supliciilor și de așteptare a unui verdict cu efecte corporale (bătăi, torturări, omorîri), dar în același timp detenția a devenit pedeapsă prin ea însăși. Durata încarcerării a crescut, pedeapsa cu închisoarea devenind una din pedepsele blînde de care beneficiau doar puțini condamnați. Corpul a continuat să fie principala țintă a represiunii penale, fiind expus pe străzile și ulițele orașelor și satelor, mutilat, dezmembrat, amputat, spînzurat, purtînd
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]