2,188 matches
-
tic-tacuri ale pendulei. Ea a ridicat o mână și și-a dat peste cap părul care-i căzuse pe frunte. — Tu ai o mulțime de vise, așa-i? l-a Întrebat ea. Sau poate n-a fost totul decât În Închipuirea lui. Apoi s-a aplecat și și-a sprijinit capul pe umărul lui. Nu se putea spune dacă mai plângea. L-a Împins Încetișor până când a ajuns să fie complet Întins pe pat, iar el n-a avut cum să
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
unde mă așteptau ai mei având impresia că valurile tot mai dese ale nopții vor să mă acopere. Nu știu cum, nici când, m-am trezit în fața nopții în timp ce prin văzduh, pe aripi diafane de întunecime, mai pluteau încă nălucirile plăsmuite de închipuirea unei minți de copil. Alina-Diana Zamfir, clasa a VII-a A De vorbă cu toamna Într-o zi de toamnă, mi-a intrat pe fereastră o frunză pe care era scrisă o invitație în parc a Toamnei. După ce am citit
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
aburii, tivite de jur împrejur cu o dâră azurie. Întreaga vale este scăldată într-o lumină trandafirie care anunță o zi la fel de frumoasă ca și cea din ajun. Cum să nu se mire cineva, cum să nu i se aprindă închipuirea! Într-o clipă, steaua magică sosi. Printr-o atingere m-am trezit departe de lumea munților, deși parcă mai respiram încă aerul ozonat al acestora. Adina Ciomaga, clasa a V-a C Pe drumuri de munte Excursiile, drumețiile sunt un
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
care i-o jucaseră. Nu contează, intră, te rog. Îi arătă un fotoliu În care să se așeze, socotind că e mai bine așa decât să trăiască de una singură dezamăgirea unei Întâlniri ratate. Chiar dacă totul nu era decât o Închipuire. Se gândea că spirala scării de piatră ducea de bună seamă În pod și de acolo În cer unde era loc destul pentru un dans, două chiar, Înainte de cupa de șampanie a Anului Nou de care Îi mai despărțeau o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
pe pământ, În aer, În apă. Întrebat de tovarășa ce vede În urmă, a zis: nimic. Nimicul ăsta era doar nimic, și nu un nimic care ascundea ceva: era chiar Nimicul. Înzestrarea lui era În privința asta mai presus de orice Închipuire. Moștenire de familie cu care s-ar fi putut mândri dacă nu i-ar fi pus viața În pericol. Ce vezi În urmă? l-a Întrebat Încă o dată tovarășa. Nimic, a zis el. Repetată până la vomă, această Întrebare a avut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
lumina aprinsă. Când a Început să citească și să ia ore de vioară, mai mult forțat de Marta, la domnul Neselovski, a scăpat de ticul ăsta cu uitatul Înapoi. Tot ce Îl urmărea, până atunci, cu adevărat sau doar În Închipuire, s-a mutat În cărți și partituri. Datorită lor putea privi Înapoi fără a mai Întoarce capul. Ajungea să se oprească asupra unei pagini pentru ca aceasta să se transforme Într-o lentilă de telescop prin care timpuri și locuri Îndepărtate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
această stare. Uneori, pierderea de memorie poate fi... Doctorița Randle descrise un cerc vag cu mâna. — ... mai generală, dar asta se întâmplă foarte rar. O singură recidivă a uneia dintre aceste amnezii este foarte, foarte neobișnuită. — Iar unsprezece depășesc orice închipuire. — Da. Lucrurile de genul ăsta sunt rareori clare, albe sau negre, Eric, dar chiar și așa, trebuie să-ți spun că... Se chinui să caute cuvintele potrivite, apoi renunță. — Înțeleg, am spus, frământând șervețelul. Randle păru să cadă pe gânduri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
m-a făcut să revin la propriile mele imagini. Iarăși am intrat în relație proastă cu televizorul. N-o să mai spun amintirea mea, ci versiunea mea. Uneori îmi vine în minte mai mult decît o amintire. Poetic spus, amintirea unei închipuiri. Puteam să jur că lui Lucian Foișor îi apăruse, în "Crochiul" săptămînal, în loc de domul din Milano, domnul din Milano. Nu, nu s-a întîmplat așa, mă Dana. Imaginația ta de ficționară a stabilit-o. Questa coda non e di questo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
să-i milostivească și să-i echilibreze sufletul chinuit de spasmele dorinței, să-i deturneze fanteziile nimfomane, să-i dilueze zbaterile chemărilor sexuale, să-i răcorească clocotul nestăvilit al sângelui ce-i vuia în vene, Mitică Petrache, râcâiau în pântece închipuirile falice ale celor ce o fertilizaseră, Mitică Petrache, scrâșnea seceta pântecului ei neînsămânțat de Mitică Petrache! De aici (ah, Revoluția!), Mioara Alimentară, timp de patru ani, trei săptămâni și două zile își începu, punct cu punct, să-și construiască planul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
ești un damnat, pentru tine Brăila înseamnă trecut. În rest și tu și orașul sunteți morți. Abisurile mele sunt populate. Arhitectura orașului o pot modifica după voie în fiecare abis al aceluiași spațiu. Lumile ce le populează sunt creații ale închipuirii mele și ca un demiurg le oferă oamenilor, oricât pot să ducă, bine și rău. După bogăția sau sărăcia sufletească a fiecăruia. Dacă Universul meu interior, cu reguli și legi, cu pedepse negociabile, este o invenție proprie, nu cumva și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
am un pol înghețat, în raport cu el, opusul său trebuie să fie cald. E logic mamă, dar poți inversa Polii. S-au inversat Mioara, dinainte de nașterea ta. Tot ce ai văzut tu, a fost mamă care ai fost tu cândva în închipuirea unei alte minți. Ai fost o Mioară închipuită, cu o mamă într-o celulă închipuită. Dar ai învățat că omul e propriul său pușcăriaș. El își creează o celulă pe care o îngrădește cu o inventivitate care-l uimește și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
gunoierii blocurile triste cu geamurile zvârcolite de lumina albastră a televizoarelor, bună seara, răspundeau vaporos tufele întunecate de tuia tunse perie, pline de praf, în care se-ascundeau gărgăunii tinerilor din fața laptopuri-lor, cu nimic încurajați de informații, mai prejos decât închipuirile hălăduind prin noapte pe alei, la rendez-vous cu captatorii acestor mizerii umane, gunoierii; bună seara strigau ei veseli, nebuni de veseli, nopții străbătute de partitura în Si violet a visurilor inutile, necreatoare, îmbibate de dorințe și având în vizor doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
întors spre mine, eram un Valentin Gustav supravegheat. Pe gaura cheii, de către părinți, pe fereastră, de cer, în cameră, de scriitorii de pe coperți. Învățam fără să-mi intre nimic în cap, înspăimântat ca un șoarece veșnic pândit. Mi-am luat închipuirea în brațe și-am stăpânit-o într-un lung sărut. Nu mai eram singur. Frumoasa Închipuită tremura spre dezintegrare. Am tras-o de păr sălbatic, topind-o în brațele mele. Pereții s-au diluat, privirile au dispărut în nepăsarea mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
mea. Obsesia Închipuitei tindea spre materializarea ei. Fir cu fir, celulă cu celulă, bucată cu bucată, frumusețe pusă una lângă alta. Cel mai șarlatan adulter, înșelarea propriei mele rațiuni. Și pentru că Any Palade era seacă și urâtă, i-am suprapus închipuirea. Și ce zână se făcu! Ce stea! Feminină 100%, de calitatea indestructibilă a iubirii nemuritoare. Cu asemenea haină merita să mă laud la braț cu ea prin lume. Nășteam invidii și gelozii. Divulgam ciudatul, inefabilul îl scoteam din obscurantism în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
te privești, nu exiști decât energetic. Mănânci ca-n vis, slăbești văzând cu ochii, bei totul ca și când ai fi o carafă fără fund, nimic nu te îmbie, totul e degeaba fără EA. Când ești cu EA, ANY PALADE îmbrăcată în închipuire, machiată cu culorile faraonice, emană a personaj de legendă. Totul e pentru că EA există sau EA este lumea. Toamna urâtă e primăvară veselă. Frunzele ude, vântul tăios de Bărăgan e boare de înviere a naturii, morbidul explodează eflorescent. Îmi luam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
machiată cu culorile faraonice, emană a personaj de legendă. Totul e pentru că EA există sau EA este lumea. Toamna urâtă e primăvară veselă. Frunzele ude, vântul tăios de Bărăgan e boare de înviere a naturii, morbidul explodează eflorescent. Îmi luam Închipuirea cu mine în pat ca să fac dragoste cu ea fără ca Any Palade să știe... EA cea adevărată, se scaldă în mirosul de mâncare, iar a doua zi, înspăimântat de gospodina din fața mea, chemam închipuirea de acasă. Care întârzia să vină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
naturii, morbidul explodează eflorescent. Îmi luam Închipuirea cu mine în pat ca să fac dragoste cu ea fără ca Any Palade să știe... EA cea adevărată, se scaldă în mirosul de mâncare, iar a doua zi, înspăimântat de gospodina din fața mea, chemam închipuirea de acasă. Care întârzia să vină, eu plictisindu-mă îngrozitor de bătrân, deprimat de toamnă și chipul ei de mașteră a copiilor deja zămisliți. Deja. Blestemam pe Dumnezeu care nu avea nicio vină că deveneam zi de zi mai diform. Odată ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
de acasă. Care întârzia să vină, eu plictisindu-mă îngrozitor de bătrân, deprimat de toamnă și chipul ei de mașteră a copiilor deja zămisliți. Deja. Blestemam pe Dumnezeu care nu avea nicio vină că deveneam zi de zi mai diform. Odată ce închipuirea îmbrăca manechinul de gips șters și țeapăn, Any, devenea, din Libarcă, Muză. Zeificarea ei în versuri era masturbarea mea. Împopoțonarea ei în rime n-o făcea mai mult decât eleva ce aștepta violul la orizont. Și care avea să vină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
devenită zadarnică într-o alta, cognoscibilă, care trebuia integrată, schimbând datele problemei. Așa aveam să devin mai îndrăcit pe viață, mai dornic de a învinge, mai puternic și când înfloreau zorii mă întorceam din camera zeiței spre chilia în care Închipuirea era plecată de acasă. Any Palade era a doua zi privită de profesori și elevi cu alți ochi. Își păstrase haina poeziei, devenind ea însăși Poezie. La lecții, hipnotiza pe profesori, eu, golul suprem, o priveam fascinat și bâlbâielile mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
nu vedeam cum Chirilă și Halipa deveneau, odată intrați în apă după plase, pești uriași. Nu vedeam decât chipul iubitei, în loc să observ în oglindă chipul mutilat de dragoste. Dar, dacă a fost vreodată, nimic nu se compară cu limpezimea vederii închipuirii ideale a iubirii. Universul nu se reducea decât la Any Palade. Școala era un pretext de a mă întâlni cu Any Palade. Frații Chirilă și Halipa, bețivii Năsuc și Samaliot, țăranii din Tufești, Stoian și Teodor, pictorul Hugo Mărăcineanu, poetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
loc în decembrie ’89 (n.a.). — E culmea, dom’ Roja, dar să știți că la un moment dat și eu am simțit că de undeva din mulțime cineva își avea ochii ațintiți asupra mea. Cînd vacarmul a început să întreacă orice închipuire, dinspre Victoriei s-a apropiat și al treilea grup, cel condus de Monte Cristo, care dădea și el piept cu cordoanele de ordine. — De unde mă binoclam eu, se vedea totul foarte limpede, completează Dendé, în direcția ambelor bulevarde. Dat dracului
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Fa adormito, cască ochii pe unde pășești și fii atentă să nu scăpi copchilu’ că-ți smulg tăt păru’! Acolo sus, copilul, ba se simțea expus tuturor atacurilor păsărilor cu dinți, care se repezeau vijelioase din cerul nopții, luând În Închipuirea sa cele mai ciudate forme și dotări, ba legănat de moș Ene, la marginea firescului, Întinzând mâna spre cerul luminos și prinzând, cu gingășie și delicatețe, două steluțe strălucitoare, așezându-le, cu iubire dureroasă, În părul mamei sale. Apoi, legănat
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
la apus un arc de cerc, rotindu-se implacabil pe firmament În jurul Pământului, așa cum mai toți pământenii cred, În pofida adevărului cosmic, iar băiatul Înainta prin Începutul său de viață, trăind la cele mai Înalte dimensiuni noutățile și, Între realitate și Închipuire, realiza diferențele survenite. Nu mai era Lunca Siretului, Cățăleștii, Balta Peletuci, peștii, racii, florile și iarba din curtea și grădina Ochenoaiei, dar ceea ce nu putea crede cu adevărat era absența Doriței, Zâniței, Didiței, a Mamaiei și mai ales cea a
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
prin negre spații, către neștiute lumi - / Peste timpul scurs coboară a uitării pleoape grele, / Măsurând cu nemurirea ale anilor cununi. Să pătrundă rostul vieții, omu-i îngrădit din fire / Doar de sticla nălucirii prea-adesea are parte, / Lepădând nimicniciei stârvuri mari de-nchipuire, / În această amăgire îndreptată către moarte.“ (Scrisoare deschisă) Absolvent al Facultății de Electronică, după cum reiese dintr-o prezentare de pe ultima copertă, Costin Grigoraș refuză, în mod curios, să utilizeze calculatorul și scrie cu pana. Gastrita lui Emil Cioran Mihaela Nicoleta
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
convins că la acest capitol vom rămîne pe locul întîi cîteva secole de acum înainte. Îmi reproșam că locuiesc în orașul care găzduiește genii de-a valma cu monștri care, de obicei, bîntie doar în vis. Zilele astea însă orice închipuire a unei idioate minți bolnave, a fost depășită. Fiul lovește mama, cu toată forța, în plină figură, cu ciocanul. Privirea rugătoare a celei care l-a alăptat la sîn nu produce efecte. Cel ocrotit, hrănit, iubit cu dragostea unei mame
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]