2,835 matches
-
ușor încruntate... Părul - cât se vedea de sub borurile întinse ale pălăriei - înspicat, la fel ca și mustața frumos croită deasupra buzelor pline... Sub cămașa albă de in i se ghicea fiecare mușchi, iar chimirul lat, ghintuit cu ținte lucitoare, îi încingea mijlocul zvelt... Ca un făcut însă, Hliboceanu nu a aruncat măcar o privire către geamul bucătăriei... Un oftat neașteptat i-a cutremura Măriuței sânii bine struniți sub faldurii iei, văzându-l pe Hliboceanu trăgându și pălăria pe o sprânceană și
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
vă dau răspunsul imediat ce... spuse Napoleon - căruia, după ce dăduse pe gât stacana de ceai, prostata reîncepuse să-i transmită semnale S.O.S. -, ridicându-se În picioare În dorința de-a se Îndrepta spre toaletă. Din nefericire, uitase că era Încins cu sabia, iar mânerul acesteia se propti În tăblia mesei, răsturnându-i lui Sigmund Freud ciorba direct În poală. The Sig contemplă calm harta udă de pe nădragi, care se extindea rapid, ca imperiul francez pe la 1809. În cantina Purgatoriului nu
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
de limbi, Întrebând, răspunzând, rățoindu-se, dând verdicte, milogindu-se, exprimând temeri. Doi brokeri, pe care sfârșitul Îi găsise În exercițiul funcțiunii, tranzacționau Încă pachete de acțiuni ale unor companii care Între timp Încetaseră și ele să existe. Câțiva tineri Încinseseră un meci de fotbal. Mai spre vest, un concert rock era În faza probelor de sunet. Niște cheflii chiuiau de mama focului, crezându-se Încă la carnavalul de unde sfârșitul lumii Îi smulsese fără menajamente. Un terorist Învățăcel, care nu apucase
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
să se fâstâcească, tăind calea unui taxi, pentru a se auzi câteva claxoane, iar el să coboare printre automobile, unde nu mai părea o entitate superioară, ci un simplu pieton, apoi cele câteva palme trântite peste caroseria unui Volvo au Încins din nou motoarele, iar orice nădejde de ordine s-a stins când cârligul unei automacarale l-a culcat la pământ, de data asta definitiv, cu creierii depuși pe parbrizul unui autobuz, scenă care a stârnit În rândul nostru, al celor
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
departe erau zilele adolescenței, În care tânjeam Îndelung și fără de speranță după nepoata vecinilor, colega de bancă sau profesoara de chimie! După mai bine de jumătate de secol, VirtualEve mi le arunca, iată, pe toate În brațe, docile sau răzvrătite, Încinse cu șorț de bucătărie sau Încătușate de tăblia patului, cu codițe ridicate feciorelnic ori cu părul curgând cascade pe umeri, Încotoșmănate În blănuri de tapir sau goale ca niște naiade, scăldate În arome fine ori, dimpotrivă, Învăluite În parfumul aspru
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
dea la o parte. Mașina a tresărit ca un taur pișcat de o albină, năpustindu-se Într-un parapet. — Mulțumesc, a spus el, revenind la volan. Unde eram? — Ăla-i zice că nu-i dă nici un ban. — Așa. Spiritele se Încing și cei doi Încep să se certe. Colac peste pupăză, ce credeți că vede tipul meu În hol, pe-o măsuță? Telefonul pierdut al nevesti-sii. Cățeaua Îl Înșela. Turbat de furie, sare la bătaie, dar ăl’lalt scoate un pistol
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
auzit mai întâi două explozii surde, păreau subterane în interiorul grupului. Pământul s-a cutremurat, a urmat o explozie puternică de abur și după aceea explozia reactorului cu emisie orbitoare de flăcări (și lumină n.n.) și cu foc de artificii bucăți încinse de combustibil și de grafit. Zburau în toate părțile răsucinduse în aer bucăți de beton armat și de grinzi de oțel. Pescarii au încasat 400 de remi fiecare, iar către dimineață i-a apucat o vomă continuă și s-au
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. NBC Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93203]
-
ultimele rezerve de hrană și apă. Ziua, temperaturile se ridicau la peste o sută de grade Farenheit. Degeaba ne ascundeam noi În carlingă, iar unii Își săpaseră gropi În nisip, sperînd că vor da de răcoare. La amiază, nisipul se Încingea atît de tare, Încît ardea ca jăratecul. Noaptea, În schimb, Înghețam de frig. Nu are nici un rost să explic ascultătorilor noștri În detaliu toate chinurile la care am fost supuși, timp de cinci zile. Scopul acestei evocări este cu totul
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
din ce În ce mai largi, adică tot un fel de spirală, iar uneori se oprea nehotărîtă și privea cînd Într-o parte, cînd În alta, cu ochii bulbucați, de parcă ar fi fost hăituită. Trupul ei robust devenise greoi, respira grăbit și sacadat, se Încinsese, iar sudoarea Îi curgea șiroaie pe la subsuori, nu atît de căldură, cît de spaimă. Copilul nu se zărea nicăieri. Crezînd că alergarea haotică a Marychkăi făcea parte din rețeta acumulării energetice, sau poate din cu totul alte motive, unul din
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
ținea mîinile căuș, ca să-și dea pe față și să-și clătească obrajii, văzu umbra celuilalt lîngă a lui. Nu mai avea cînd să se Întoarcă. MÎinile Îi Încremeniră, lăsînd apa să se strecoare printre degete, iar ceafa i se Încinse brusc și, odată cu ea, pielea Întreagă a corpului, după care fierbințeala pătrunse către stomac și intestine, arzînd totul În cale. Țeava armei Îl apăsa ușor Între coaste, aproape gîdilîndu-l. — Nu te Întoarce, spuse celălalt. Cine ești, pe cine cauți? Ghemuit
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
cum, pînă să fi luat o decizie? Zbîîîîrrrrr, Delfinașule, în cîteva clipe n-o să mai alegi nimic din mașinuța ta, decît un morman de piese distruse, lăsați-mă-n pace că știu eu ce fac, și ce dacă s-au încins toate, suveica, transportorul, apucătorul, axul camelor, m-am săturat să tot aștept. Ai luat-o de tot razna, Delfinașule, nu te mai poți stăpîni, îi atrage Angelina atenția, pregătindu-se să calce pe dos un material proaspăt umezit. Marș acasă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
un nimeni, Roja, se gîndește iar încotro s-o apuce, dacă ar fi mai bine să se lase călăuzit de instinct sau să se dea bătut de pe-acum. Așa v-au fraierit de la bun început, simte Gulie cum se încinge atmosfera, începe să țipe și el din toate puterile, îi face semn dintr-o privire lui Tîrnăcop, ia verifică-l tu pe șmecherul ăsta de Timișoara, și Tîrnăcop parcă ar fi simțit dinainte ce avea să urmeze, nu așteapă nici o
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
zic că nu mai are nici un rost să ncercați, dom’ Roja, spune Tîrnăcop dîndu-i o mînă de ajutor Bătrînului să-și găsească un colțișor mai confortabil la capătul mesei, e mai bine așa? îl întreabă. Pun pariu că s-au încins toate liniile alea blestemate de cînd le tot formați, spune Gulie, eu zic să vă lăsați păgubaș, e pierdere de vreme. Nu faceți altceva decît să vă mîncați nervii, adaugă Dendé, nu mai bine luați și dumneavoastră un loc la
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
al nudismului, În timp ce muncitorii de pe șantier erau Înclinați mai degrabă spre discuții despre naționalism, judecând după invectivele lor. În ultimele două luni cele două tabere fuseseră angajate Într-o dispută care, cu cât trecea vara, cu atât părea să se Încingă mai tare. Cât despre Siegfried Vogelsang, acesta era un sergent pensionat cu viziuni clare despre legislație și vicii, dar cu un control defectuos asupra propriilor fluide corporale. — Am făcut, desigur, ceea ce mă rugase domnul Vogelsang, Încercând s-o țin pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
ca un șeic dement, din imperiul somnului. De obicei adorm greu dacă o rază de lumină câtuși de subțire se strecoară pe sub ușă. Dar, evident, de data asta soarele nu m-a deranjat deloc. Și nici faptul că apartamentul era Încins ca o saună și că fiecare părticică a corpului mă durea, chiar și cele care până acum mi s-au părut inexistente. După ce m-am Întors de la toaleta pe care, Întâmplător, o Împart cu sergentul Vogelsang, m-am opărit cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
cinci ani. Cred că mi-era chiar teamă să nu fiu lichidat în cazul în care aș fi zărit-o întorcându-se de la școală în zbor și intrând pe fereastra de la dormitor sau întrupându-se din văzduh, mădular după mădular, încinsă cu șorțul de bucătărie. Desigur, când îmi cerea să-i povestesc cum a fost la grădiniță, îmi dădeam toată silința. Nu aveam pretenția că înțeleg toate implicațiile omniprezenței ei, dar mi se părea indiscutabil faptul că asta are de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
clipă îmi acopăr înnebunit capul de frică, să nu explodeze în cioburi, să nu mă împroaște cu scântei - dezastrul, vezi bine, mă obsedează la tot pasul. Pe urmă, fără cel mai mic zgomot, mă cațăr pe calorifer și șterg guguloiul încins cu o bucată de hârtie igienică. Supun unui examen atent perdeaua de la duș, cada, gresia, cele patru periuțe de dinți - Doamne ferește! - și, taman în clipa când dau să deschid ușa, convins că am șters toate urmele, inima-mi stă-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
am și-un soț în ea“. Ce dracu’ își face cu mâna lui prostul ăsta! idiotul ăsta! băiețelul ăsta lunecos! obsedatul ăsta sexual! Pur și simplu nu e-n stare - nu vrea - să-și controleze focul puțulicii, febra ce-i încinge creierii, dorința mistuitoare de a explora noul, neîmblânzitul, nemaipomenitul și, dacă vă închipuiți una ca asta, nemaivisatul. Când vine vorba de pizdă, trăiește într-o stare ce nici nu s-a calmat, nici nu s-a mai rafinat într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
apăi, hai s-o fac! Până la capăt! Ca lumea! Și fără să vomit! Doar nu mai ești un puțoi de licean! Doar nu mai ești țâncul din New Jersey! Când a ieșit din baie și a văzut că hora se-ncinsese deja, Maimuța n-a dat pe-afară de bucurie. S-a așezat pe marginea patului, cu trăsăturile ei mici mai micșorate ca oricând și, declinând invitația de a participa la acțiune, ne-a privit tăcută până ce eu am ajuns la orgasm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
noapte din zona portului. Clienții, îmi explică ea, sunt în marea lor majoritate docheri. Docheri evrei? Da. Pufnesc în râs și ea mă întreabă ce mi se pare așa de nostim. Mă excită silueta ei minionă, voluptoasă, cu mijlocul ferm încins de centura lată, kaki. Dar ce fătucă hotărâtă, stăpână pe sine și lipsită de simțul umorului! Nici nu știu dacă mi-ar îngădui să comand și pentru ea, chiar dacă i-aș vorbi limba. Ce preferi, mă întreabă ea după ce amândoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
pentru unul familiarizat cu sărăcimea din Belgrad și hrana pe care o mânca aceasta: — Da. Era bolnav când l-am cunoscut. Cancer la stomac. — Cancer? — Dureri. — Da, da, În burtă. El era. Îl apucau noaptea și atunci fața i se Încingea foarte tare. Mama obișnuia să se așadă lângă el cu o cârpă, ca să-l șteargă de sudoare. Ce chestie că Înălțimea voastră l-a cunoscut! Să deschid cumva fereastra, să putem vorbi mai bine? Cuțitașul lui Grünlich făcea cranț, cranț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
dar stau la rînd. Ia mai taci! îi aruncă șoferul o privire trecînd pe lîngă el. Ești obraznic pufnește bărbatul în haină de blană. Prost crescut vociferează o femeie. Dacă eram eu bărbat, îl luam de umăr și... Discuția se încinge. Bărbatul în haină de blană ajunge la ghișeu, își ia biletul, îl pune în portmoneu și, cu actele în mînă, printre care caută o bancnotă de 25, se oprește la chioșcul cu ziare, să aleagă ceva de citit. Ar vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
un bădăran, sugerîndu-i prietenei sale, în final, că ușa e deschisă. O femeie nu poate fi dată afară chiar așa și-ncă într-o piesă la Televiziune. Mustața semeață i-a căzut secretarului literar peste gură, pleoștită, ca spuma laptelui încins peste buza oalei; fetița cu aer de frișcă bătută proaspăt a vrut să zică ceva în apărarea personajului, care i-a plăcut, dar a înghițit în sec, privindu-și mama, în timp ce Mihai, lovit zdravăn, a mai găsit totuși o fărîmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Ptiu, ce cap! se precipită femeia, deschizînd ușa magaziei trebuia să fi dat saltele ast' noapte, să stea pasagerii... Credeți c-o să reziste acoperișul? Sigur încuviințează arhitectul, mereu cu ochii pe sus. Au pus grinzi solide, bine încastrate. Dacă se încing mai tare lăzile astea, arată el or să ia foc. Depărtați-le de sobă. Sultana mai rămîne un timp, după ce pleacă arhitectul, și privește lung spre lăzile așezate la rînd, ca un pat, apoi iese încet, mușcîndu-și buza de jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
tonul calm cu care i se dau replicile, Vlad se reașază: Ieri, cînd i-am telefonat, mi-a zis vreo două de m-a lecuit. Mihai rămîne prăbușit pe bancă, răstignit, brațele întinzîndu-i-se larg pe lîngă calorifer; simte cum se încinge la spate, dar îi place; se lasă pradă începuturilor de gînduri, privește aiurea, surîde nimănui și-abia într-un tîrziu, cînd Vlad s-a cufundat și el în tăcere, murmură: Amîndoi facem noviciat în ale vieții. Și eu, sincer să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]