430 matches
-
a privi cu atenție la toate aceste gulere albe. J.C.Chandor urmărește atent toate aceste fizionomii, expresivitatea concentrată în nunanță a cuiva antrenat să-și blocheze emoțiile, să-și sublimeze voracitatea în gesturi calculate, în lovituri eficiente, privirile de animal încolțit al celui obișnuit să încolțească. Remarcabil este jocul psihologic pe care-l face John Tuld care cu sânge rece testează nervii fiecărui actor în parte pregătind marele hocus-pocus care va arunca în aer nu doar compania, nu doar pe clienții
Firma și blazonul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5044_a_6369]
-
moartă era direcția României literare. Ivașcu se mefia de el. În anii 70-80, își făcuse cercul lui de prieteni politici, Zaharia Stancu și Mircea Grigorescu, cât au trăit, și George Macovescu, până la sfârșit. Cu ei se consulta de câte ori se simțea încolțit. Toți fuseseră oameni de stânga, poate, mai puțin Grigorescu, fostul redactor-șef la „Timpul” lui Grigore Gafencu, în suplimentul literar al căruia l-a debutat pe Marin Preda. Macovescu și Ivașcu fuseseră, ei, comuniști. Dacă însă Ivașcu n-a avut
Câteva precizări cu privire la George Ivașcu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5012_a_6337]
-
sănătate vizionate în sala de cinema, ore de gătit, pe scurt, învățarea serioasă a unui nou mod de viață”, a spus Andreea Marin pentru Radarmedia. În plus, vedeta a învățat să înlocuiască mâncarea nesănătoasă cu un suc de grâu verde încolțit - licoare bogată în antioxidanți.
Andreea Marin și-a dezvăluit secretul. Cum își menține tinerețea by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/58110_a_59435]
-
Ceva m-a neliniștit de cum am citit titlul cronicii: Corespondență necorespunzătoare - și asta deoarece corespondența aparținea marelui clasic - și nu îngrijitorului de ediție. Drept este, însă, că titlurile scurte sunt mai percutante... Așa deci și prin urmare, cum zice școlarul încolțit, în chiar cel de al doilea paragraf al cronicii - amănunțită, de altfel - citesc: Apariția acestui volum de scrisori caragialiene, în anul 2004, la Editura pentru Literatură Națională, în colecția ŤOpere ale literaturii româneť, cam pleonastice titulaturi..." și nu realizez ce
Polifem, cărțarul by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11862_a_13187]
-
cu-ai săi vîslași ce marea o brăzdează, nebănuite chipuri se schițează ale-unui zeu temut numit Proteu. Cioban de turme care pasc pe mare, împodobit cu darul profeției, în taină-și ține harul dibăciei urzind năuc oracole bizare. De oameni încolțit, se preschimba în vîlvătaie,-n leu înfricoșat ori în copac umbros pe mal surpat, în undă care-n unde se-afunda. De egiptean Proteu nu te speria, tu, care-atîtea chipuri poți lua. Altă versiune a lui Proteu Rătăcitor pe plaje
Jorge Louis BORGES by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/10335_a_11660]
-
de toropeală, îngerii își trag sufletul pe ruguri. Zeii au ațipit. Gol. Cerul cât o silabă. Pustiu sau nici atât. Rar de tot: câte o pală de vânt trimisă de cineva, ca un suspin al nu se știe cui, de moarte încolțit. Totul se amestecă, se învolbură departe de bine, departe de rău. Aer irespirabil. Aici se trăiește ca și când se moare. Fugi. Ascunde-te. Lumea Ta, Doamne? O junglă care îți taie respirația. Sau nici atât. Joc divin Dreptatea s-a împărțit de
Poezie by Aura Christi () [Corola-journal/Imaginative/4602_a_5927]
-
dânșii. Nu era pentru întâia oară când avea de-a face cu astfel de oaspeți. Activiștii primăriei țineau „la cald” cazul gospodarului ; era un caz „copt” care curândcurând trebuia să pice cu cererea la G.A.C. Echipa mai stăruia când, încolțit, țăranului îi căzură privirile pe Neculai. Obida lui se revărsă asupra agitatorului. - Și tu, măi, mazacule ? Te-ai ajuns acu ? Nu mai vii la poarta mea să-ți dau ceapă ?... Îmi vrei pământul ? Ai să-l muncești tu ? Arată-ți
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
ei, "sunt periculoși pentru că, fiind răniți, atacă omul cu furie" (Aurel Varlam). "Pantera, a cărei viclenie, agilitate și cruzime - după aprecierea lui Mihai Tican Rumano - nu sînt întrecute de niciuna dintre feline, atacă fulgerător și, cînd e la rîndu-i atacată, încolțită, se apără cu înverșunare, pînă la ultima scînteie de viață. Salturile ei, uneori uluitoare, pot surprinde chiar pe vînătorul cel mai vigilent, iar răcnetele puternice și ascuțite pe care le scoate cînd atacă îngrozesc de cele mai multe ori chiar fiare mai
Epistolă către Odobescu (VII) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7978_a_9303]
-
și să le facă muieri: coaja tânără mirosea a vlagă de bărbat. Sub cerul sfîr-tecat de crengile goale, ele însele sfârtecate de un dor negru și ciudat, tânjind cu ochii languroși, își lăsau amprenta degetelor de la picioare pe iarba abia încolțită, picurată cu movul și galbenul cu-pelor mărunte, mirosind mai degrabă respingător. Într-un loc, crângul se rărea, copăceii se smochiniseră ca niște mănunchiuri de nuiele cafenii, iar brândușele nu mai luminau culorile lor obișnuite, ci erau negre ca smoala, o
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
care-l iubise, cristalului îi dăduse un ciot negricios ca o măsea putredă, și pe care stăpâna îl smulsese cu cleștele, înciudată, așa cum își smulsese din suflet și amintirea lui Deșire. Noaptea, după ce-i punea înainte o farfurioară cu grâu încolțit și o banană prăjită, Melanie scufunda cristalul în paharul cu apă în care-și ținea și proteza. În fantasmele ei, obiectul hidos în formă de U, dintr-o substanță ceroasă și roză ca voma, cu sârmulițe și dinți egali, inumani
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
de silueta ei înfășurată complet în cearceaf ca o mumie, apoi întoarcerea-n patul meu dm camera de la stradă, automată, fără nici un gând... Și trezirea cu totul debusolată, mersul la baie, micile gesturi absurde, tremurul din tot corpul, de animal încolțit... De zeci de ori avea să se repete totul, aproape identic, până azi (da, aproape până azi), timp de paisprezece ani. Și de fiecare dată după aceea, uneori și câte o săptămână, am lăsat totul baltă, scufun-dîndu-mă cu totul în
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
minutele, sunt chestionate, comparate și analizate. Devin tot mai insistente cererile privind o explicație. Ea cade în capcana pusă de propriile-i invenții anterioare. Povestea ei începe să se contrazică. Golurile din minciunile ei încep să iasă la iveală. E încolțită. Fața i se înroșește, venele de la gât i se zbat, vineții. Pare îngrozită și se întoarce spre Kang Sheng, implorând din priviri ajutorul lui. La semnal, actorul maestru pătrunde în scenă. Biroul Central de Securitate a investigat deja chestiunea, începe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
am dormit. Îmi aduc aminte de tinerețe. Prima clipă când ne-am văzut. Încă mă uluiește. Momentul de magie pură. Fericirea. Felul în care eu și el stăteam în fața peșterii din Yenan, incapabili să ne despărțim. Acum sunt un câine încolțit și bătut. Mușc ca să scap. Ironia e că personajul meu refuză să renunțe la idealism. Personajul meu încearcă să-mi salveze sufletul. Mă îndeamnă să trăiesc, să supraviețuiesc și să creez lumină în iad. De fiecare dată când mă așez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
mine și treci peste faza asta. Imediat. În clipa în care cuvintele îi ieșiră pe gură, știu că aveau s-o coste un regres de câteva săptămâni. Iar privirea pe care el i-o aruncase era ca a unei fiare încolțite. Părea pe punctul de a o ataca. Citise articolele - la pacienții cu Capgras, incidența comportamentului violent era mult peste medie. Ca să demonstreze că tatăl lui e robot, un tânăr suferind de Capgras din Midlands, Anglia, îl spintecase pe bătrân ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
femeie? — Ah! Mark se uită pieziș la Weber, refuzând să se predea. Ai remarcat. Da, a copiat detaliile aproape până la capăt. Tocmai asta mă bagă în sperieți. Îți amintești ceva despre accident? Capul lui Mark se răsuci într-un semicerc, încolțit. —Domnu’ psihiatru, hai să ne relaxăm și să ne revenim un minut, bine? Sigur. De-acord cu tine. Weber se lăsă pe spate și-și împreună mâinile la ceafă. Mark îl privi, cu gura deschisă. Treptat, falca i se înăspri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
faci să vomit, spune el, în sfârșit uman. Un nod de spaime. Ce înseamnă Barbara pentru el? Își imaginează o explicație veche, tainică, ceva la care ea n-are acces. Dar cealaltă spaimă e și mai mare. Cu o expresie încolțită, se retrage spre ușa apartamentului. El îi vede deruta și ezită. —Să nu-mi spui că nu știi... Cât de multe crezi că poți ascunde? — Nu ascund... M-a sunat, Karin. Prima dată când ne-am întâlnit cu ea, vocea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
și operație, dacă e nevoie. I-aș lăsa bucuros înăuntru din nou, dacă de data asta le-ar ieși cum trebuie. Nu pot să mai trăiesc cu rahatul ăsta făcut doar pe jumătate. Închide ochii și mârâie ca un lup încolțit. —Urăsc senzația asta, că am inventat eu totul. Că sunt un dobitoc inventat cu totul. Dar un lucru știu sigur că nu l-am inventat. Își contorsionează corpul, se întinde spre noptieră și scoate afară biletul. Refuză să se dezintegreze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Alăturați-vă și acționați cu toată hotărârea Împreună cu unitățile armatei noastre! Toți cei ce pot folosi o armă - la arme! Capitalei patriei noastre Îi este dat să trăiască momente dramatice, momente care cer mobilizarea tuturor energiilor pentru a răpune fiara Încolțită, ajunsă la gradul maxim de turbare, dincolo de care nu mai este nimic. Își dau acum măsura deplină a caracterului lor de trădători, de infami ucigași, ucid unde pot oameni, dau foc clădirilor, pun explozibile, se dedau la crime incalificabile... Pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
să te muște. A râs, arătându-și un set de dinți care ar fi putut face exact cele menționate. Și nu pot fi atât de plictisitori cum e Dennis aici de față. —Daniel, a corectat tânărul, care părea de pe acum încolțit. —Daniel, Dennis, care e diferența? Nu m-aș supăra dacă mi-ai greși numele. Oricum scrii la un ziar de nimic. Mai ai ceva în sticla aia, Sam? I-am umplut paharul până la buză. L-a dat peste cap și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
și Constantin întoarseră capul mirați spre Brâncoveanu, acesta le făcu semn să iasă pe sală unde, abia șoptit, le povesti parte din cele petrecute seara și din cele ce avusese în gând să facă doamna Maria. — Domnul s-a simțit încolțit, că el trimisese solia de închinare către nemți tocmai când ei îl anunțaseră că au război cu francezii și nu-i pot fi de ajutor dacă dau turcii. Știam că Ludovic a atacat Palatinatul, spuse sec Constantin stolnicul, dar în
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
dau la tine. Păi, chiar, cum e vorba aia că și bătută, și futută, și cu banii luați... Dacă nu cumva asta i-o fi soarta de acum încolo, să stea la mâna unor nemernici care profită că te văd încolțită. Astea-s vremurile care vin, n-ai ce-i face, și când te gândești că înainte, oricine avea o slujbă și un salariu să-i ajungă și, de bine, de rău, un acoperiș deasupra capului, prin blocurile din cartierele astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
ori Velicu, fir-ar sămânța lor de bărbați, și să nu uite, când o da ochii cu nășica, să se hotărască pentru un răspuns cu bâzdâgania asta de copil, Mirelo, cică nu te silește nimeni, da’ la o adică ești încolțită. După ce se-ntorcea Mugurel de la școală, îi dădea să mănânce și-l îmbrăca bine ca să iasă afară cu sania, iar în urma lui pleca și ea cu Moș Ajunul prin cartier, cu Petrișor în brațe. Le lua la rând, după cum știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
dea de avocata aia de care i-a spus? La care Geta că nici o problemă dacă te-ai hotărât. Da, s-a hotărât, întări Mirela, dând să-și alunge îndoielile, copiii, deh, copilul, cui i-ar mai păsa când ești încolțită și ți se pare?... Oare chiar i se pare sau chiar asta e? E cu spatele la zid și n-are încotro, iar Getuța că o s-o sune ea pe avocata aia să-i spună, și bine, nășico, mulțumesc, mulțumesc pentru tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
zări mai lateral o mașină blindată a miliției, iar doi caralii Îmbrânceau agresiv un tânăr să intre În duba lor. Broboane de sudoare Îi brăzdară frunte. Dar dacă...? Respinse imediat ipoteza, Încercînd să acționeze pe alte variante. Imposibil. Ideea odată Încolțită, luă dimensiuni astronomice! Se Îndreptă aproape alergînd către Circa 6-a miliție care nu era prea departe dând buzna direct la șeful ce-l mare. Tony Pavone avu șansă. Spre deosebire de alți ofițeri de miliție pentru a reuși să stai de
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
parcă ar fi numărat clipele fiecăruia. Nu mai era bătaie de clopot, era tremur cu durere în carne, în suflet... Bătea pe ultima bucățică de drum până la locul de veci. Cimitirul, cu totul înfrunzit, avea culoarea firului de iarbă abia încolțit. O mierlă fluiera undeva în frunzar, atât de frumos și fermecător ca într-o lume de nepătruns... de neînțeles pentru noi oamenii. Clopotul bate... bate întruna, ținânad pasul cu preoții, cu carul... cu lacrimile. Carul se mișcă încet... lumea se
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]