20,476 matches
-
Singură concesie onoranta ce i s-a făcut a fost să prezideze congresul P.N.T. din decembrie 1991 și, apoi, pe la 15 septembrie 1995, regretatul Corneliu Coposu a anunțat, la o conferință de presă, că lui Emil Ghilezan i se va încredință funcțiunea de președinte de onoare al P.N.T. Dar, aceasta, fără ca Ghilezan să fi fost consultat mai înainte și fără a fi anunțat imediat de această învestitură care nu era decît o simplă funcțiune decorativă. Cînd a fost înștiințat peste două
Emil Ghilezan se destănuie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17909_a_19234]
-
una dintre nepoatele lui Maniu. Cu titlul că cere bani în numele lui Maniu, Boilă îi făcea tot felul de neplăceri Președintelui; astfel s-a spus că era amestecat în afacerea Skoda, dar totul era din cauza lui Boilă". Maniu i-a încredințat, în timpul războiului, cîteva misiuni de încredere lui Ghilezan, trimitîndu-l, la Geneva, pentru convorbiri cu Grigore Gafencu, una, la Bratislava, pentru a convorbi cu Milan Hodza și, la Budapesta, pentru o convorbire cu contele Bethlen. Dar, pentru că a venit vorba de
Emil Ghilezan se destănuie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17909_a_19234]
-
Ileana Corbea Ileana Corbea: În interviurile pe care le-ați acordat, în confesiunile pe care le-ați încredințat tiparului, lăsați să plutească un aer de ușoară ambiguitate și nu puțină poezie peste etapa începuturilor dvs. literare. Și totuși există un mediu literar și artistic în care se formează un tînăr scriitor. Pavel Chihaia: Trebuie să recunosc că începuturile
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
aceasta, am avut o nefericită inițiativă, cu urmări pe care trebuie de asemenea să vi le relatez. În mod ciudat, contravenind obiceiurilor dintre client și prostituată, cînd, de obicei, îți păstrezi veșmintele, poate cu intenția de a nu i te încredința cu totul, m-am grăbit să-mi scot pînă și cămașa ca și cum aș fi intenționat să rămîn cu necunoscuta noaptea întreagă. Sau poate nu mi-am dat seama de natura relațiilor dintre mine și ea, și ceea ce se cuvenea, mai
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
Dumitriu era un interlocutor care gîndea și se exprima limpede. Traversam peluzele înverzite și discutam despre eforturile comuniștilor de a robi societatea românească, în primul rînd intelectualii - ceea ce s-a întîmplat nu după multă vreme. Și atunci Petru mi-a încredințat un gînd al său (nu voi uita privirea lui ațintită către viitorul sumbru care ne aștepta pe toți), că în societatea care urma să apară nu vor mai fi decît stăpîni și sclavi. Deci vor fi cei care vor conduce
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
apocalipsa lesbiană) și Ileana Mălăncioiu, printr-una romantic-naturalistă, avîndu-și rădăcinile împlîntate în vizionarismul exaltant, idealizator-satiric al veacurilor al XVIII-lea și al XIX-lea (Blake, Poe, Baudelaire, Eminescu). În prim-planul versurilor Ilenei Mălăncioiu se află moartea, care, după cum ne încredința marchizul de Sade, are o înrîurire puternică asupra simțurilor. E un excitant, un afrodiziac. Rostindu-se în chip tradițional-ceremonios, poeta înregistrează moartea în chip stilizat, de ritual, ascunzîndu-i, pînă la un punct, miza reală: "La șapte ani se dezgorapă morții
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
de la spectacol, încercînd să o păstrezi, ca și pe Robinson-ul din tine. Evoluțiile actoricești ale lui Alexandru Georgescu (Robinson) și Ovidiu Moldovan (Vineri) sînt, într-un fel, surprinzătoare. După mai bine de zece ani, lui Ovidiu Moldovan i s-a încredințat un rol de primă linie. A simțit vibrațiile acestui personaj și a rezonat cu el. Alexandru Georgescu alternează forța intempestivă a unui marinar rătăcit în pustiu cu spiritul ludic salvator, modelator al situațiilor. O zi din viața lui Robinson Crusoe
Despre singurătate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17249_a_18574]
-
să-l impună, mulțumindu-se, deocamdată, cu cronici prin Echinox, Vatra, Familia. Și, în martie același an 1981: "Scrisoarea d-tale m-a emoționat mai mult decît îți închipui, fiindcă și eu cunosc situațiile la care te referi. Să te încredințez - din nou - că eu cred în steaua dumitale (literară)? Te ajută cu ceva? Acum vreo 12-14 ani, cînd mi se refuzau toate calitățile, una mi se recunoștea, totuși: că am avut miros bun la tineri... E prematur să te azvîrli
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
Barbu Cioculescu Scriitorul ce-și încredința, cu un deceniu în urmă, memoriile tiparului, era preot, fiu de preot. Datele dicționarului 1) ne informează că exilantul, hirotonisit preot al bisericii ortodoxe în anul 1963, devenise Mare Protopresbiteros al Patriarhatului Ecumenic din Constantinopol și Econom Stavrofor al Bisericii
Tinerețile romancierului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17302_a_18627]
-
moarte, contra cronometru: "Tulbură hârtia/ cu sudori de sânge,/ patima, pustia,/ până nu se stânge!". Fidel valorilor sale ce nu țin de tulbureala profană și de vremelnicie, Ion Horea nu pregetă să facă din enigma morții o obsesie a scrisului, încredințând povara atotputerniciei divine. Încă sensibil la miracolul naturii, regretând ruptura artistului de perena ofrandă germinativă, poetul nu se cruță într-un epitaf autoironic exhaustiv: "Ca un nebun/ mă-nvârt în cerc/ și-n tot ce spun/ încerc, încerc// Și-n
Via crucis by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17319_a_18644]
-
mierea și pîinea și cartofii și pastele făinoase și untul și grăsimile și sarea și sărățelele, și tot ce poate face bucuria alimentară a omului normal"... Pentru mine, Sergiu Huzum rămîne mai ales povestitorul unei secvențe pe care mi-a încredințat-o într-un interviu: o mamă bătrînă, de 80 de ani, profesoară de istorie, nepoata lui Kogălniceanu, tîrîndu-se în genunchi, în fața colonelului de securitate din Focșani, ca să primească un pașaport, să poată merge să-și vadă fiul, în Franța... Deși
Cîteva cuvinte despre Sergiu Huzum by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17378_a_18703]
-
întrerupt, puțin înainte ca ei să mă ocolească." Natura este, pentru viitorul apostol al iubirii de oameni, locul unor epifanii, ce-i dezvăluie, în învălmășeala senzațiilor, lipsa de însemnătate a obsesiilor sale: "Asemenea priveliști uluitoare mă tulbură întotdeauna nespus. Misiunile încredințate de Sinedriu și chiar dorința mea de a sluji dreptatea mi se par, dintr-odată, neînsemnate". Îndoiala îi este întreținută de Rabi Abiatar, el însuși rabin și om al Legii, autor al unor misterioase tăceri, mestecând în permanență o plantă
Un nou Saul by Simona Drăgan () [Corola-journal/Journalistic/17410_a_18735]
-
Z. Ornea Constantin Rădulescu (mai tîrziu adăugîndu-și particula Motru) a făcut parte din gruparea de studenți pe care Titu Maiorescu, redevenit profesor, la București, în 1884, și i-a selectat pentru a le încredința conducerea Convorbirilor literare și a junimismului în genere. Ceilalți aleși au fost S. Mehedinți, P. P. Negulescu, M. Dragomirescu, I.Al. Rădulescu (devenit apoi și Pogoneanu) etc. Tînărul Const. Rădulescu (încă nedevenit și Motru) și-a dat, firește cu T.
O ediție curioasă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17411_a_18736]
-
să imaginăm eventualitatea unei rocade ipotetice, ar fi fost capabil să atingă, măcar în treacăt, tensiunea ideatica și penetrația cristalizata în formulele cu lungă bătaie din Domină bonă, din Istoria că știința inefabila și sinteză epica? Le concepea și le încredință hîrtiei cînd nici nu cunoscuse acel "mezzo del cammin" cuvenit bărbaților. Era în plină vigoare intelectuală, înzestrat și, parțial, înarmat să se confrunte, de la egal la egal, cu un Ortega y Gasset, poate chiar cu un Curtius (Parisul acestuia păstrează
Un centenar oarecum prematur by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17912_a_19237]
-
de Ion Cristoiu, publicînd în Cotidianul de luni, 3 mai, un articol din chenarul de pe prima pagină în care semnează deținătorii de rubrici fixe. Modalitatea prin care patronul își declară dezacordul față de direcția pe care persoana căreia i s-a încredințat ziarul o urmează e pe cît de insolita pe atît de, să-i zicem, la vedere. Nu i se poate reproșa lui Ion Rațiu că l-a lovit pe la spate pe Ion Cristoiu - gazetărește, patronul s-a folosit de rubrică
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17926_a_19251]
-
că în acest ziar numai de echidistanta nu poate fi vorba). Ion Cristoiu face proces de intenție omonimului sau, atribuindu-i acestuia ceea ce n-a scris, printr-o interpretare a articolului semnat de Ion Rațiu. La ora cînd Cronicarul își încredințează însemnările tiparului, acest insolit conflict de la Cotidianul e în desfășurare. Dar cum nu e prima oară cînd Ion Cristoiu intra în conflict cu proprietarii publicațiilor unde a fost redactor-șef, elementul comun al tuturor acestor conflicte e că, la un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17926_a_19251]
-
pentru cunoașterea epocii e lumea mediilor frecventate de autor. Și nu neglijez a relata, mai întîi, cum se cuvine, întîlnirile cu Blaga și sentimentele încercate, atunci, de marele poet și filosof. Prin 1954-1955 Blaga era măgulit că i s-a încredințat traducerea Faust, semn că autoritățile comuniste îl iau în seamă, acordîndu-i atenție ("totuși au nevoie de mine", spunea el satisfăcut). În mai 1955 poetul era foarte mulțumit pentru că pe traducerea lui Faust i se plătise foarte mult, aproape exorbitant. Mărturisirea
Un jurnal tulburător by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17934_a_19259]
-
urmă, inginerul se vîrîse într-un tunel strimt, ca o conductă cu diametrul de 60-80 de cm., făcîndu-mi de acolo semn cu capul să-l urmez. Aveam de mai înainte unele semne că sufeream de claustrofobie. De data aceasta, mă încredințasem că ceva nu era în regulă, - mă sufocam la fiece efort mai mare. Și pînă atunci, - vreo trei ore bune - umblînd prin mîna, mă învățasem cu beznă, cu apăraia șiroind pe pereți, cu mirosul locurilor, mi se explicase și prietenia
Ce naste din pisică... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17992_a_19317]
-
cronică pregătită să-l bucure la apariție. Acum își propune să exprime întristarea. Ajuns la vîrsta senectuții, poetul Vlaicu Barna (născut în 1913 într-un sat din Apuseni) a socotit - înțelept - că a sosit vremea amintirilor. O zicală hazlie ne încredințează că își scriu memoriile de obicei cei ce nu mai au memorie. Zicală nu se verifică aici, memorialistul avînd, dimpotrivă, o memorie prodigioasa, reînviind, în paginile cărții recent publicate, o lume și o epocă literară. Sigur că autorul e poet
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
însuși de istorie literară a cunoscut o evoluție interesantă, nu lipsită de surprize. La început de tot, nici conceptul de literatură nu era fixat cuprinzînd deopotrivă domeniul literelor, științelor și artelor sau pe al istoriei, științei și poeziei, după cum ne încredințează un cercetător sau altul. Difuz încă, o bucată de vreme, conceptul de istorie literară pare să aibă ca obiect cînd viața intelectuală în genere, cînd cultură națională în totalitate. O precizare a lui Aron Densusianu este cu desăvîrșire izolată în
Conceptul de istorie literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18048_a_19373]
-
concluzia că oamenii care "în împregiurări că cele de atunci nu sunt în stare să-și pună frâu și-au pierdut mințile". Lumea nu mai e în stare să-și pună frâu: e în cădere liberă. În curând m-am încredințat însă că nu numai frații și surorile mele în Traian au ajuns în doaga această. Lumea întreagă-si pierduse, așa se vede, bunul simț, că nici germanii, austriacii, maghiarii și bulgarii nu erau mai cuminte decât românii. Lasă că unelteau
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
poate știți - era un lucru superb, care, din păcate, azi nu se mai poartă: cotidianele aveau, zilnic, o pagină întreaga de cultură care oglindea sub toate aspectele evenimentele literare și artistice din țară și din lume. Cînd i s-a încredințat această pagină a doua la Ultima oră, Comarnescu a chemat să-l ajute la redactarea ei trei proaspăt bacalaureați, cu ucenicia făcută la Vlăstarul, pe Noica, pe Arsavir și pe mine, dîndu-ne deplină libertate de acțiune. Să vă arăt o
Cu BARBU BREZIANU despre Momentele privilegiate ale prieteniei by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/18071_a_19396]
-
Tempora nunc tandem per te Saturnia surgunt/ Nunc surgunt artes, nunc șunt în honore poetae" ("Grație ție renasc acum ale lui Saturnus vremuri/ Artele se-naltă acum, acum sînt la mare cinste poeții"). Artiștii și gînditorii adunați în preajma Magnificului erau încredințați de ciclitatea unor epoci saturnice, prielnice eflorescentei artelor, ca și răsplătirii pe masura a geniilor. Saturn se manifestă în chip benefic asupra societății în întregul sau, determinînd-o la gratitudine față de virtutea artei. La o generozitate elevata, capabilă a-l sustrage
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
că dau dovadă de "nesimțire" și că, una peste alta, făcînd apel la înși "de țeapă lor", "penibili" și "antinaționali", MEN este vinovat de "iresponsabilitate" și "tembelism". Vocabularul combatanților e încă și mai trivial, dar decentă mă împiedica să-l încredințez tiparului încă o dată. A doua remarcă privește caracterul complet neștiințific al ostilităților, care au căpătat caracter de campanie. Trebuie spus neted că polemică e altceva decît campania. Numai cine n-a vrut nu și-a dat cu părerea, în stilul
Cui i-e frică de manualele alternative? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17509_a_18834]
-
în noul guvern de uniune națională ca ministru de stat fără portofoliu. Maniu, obidit, și-a exprimat refuzul în termeni foarte duri (ăMajestatea Voastră constituiți un guvern dictatorial, care nu este susținut decît de cîteva lichele din jurul Majestății Voastre"). Și, încredințat de rege că va desființa partidele politice, i-a răspuns ferm: ăMajestatea Voastră nu aveti dreptul să desființați partidele politice, ci dimpotrivă să guvernați prin partide politice". Dar memorialistul Z. Boilă exagerează vădit cînd consideră dictatură regală drept ao catastrofă
Amintiri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17554_a_18879]