372 matches
-
sensul eroic popular. De la cuvinte până la viziunea însăși, se face simțită tendința la enorm.”2 Creangă probează o extraordinară „forță verbală”; opera reprezintă un „adevărat ciclu rapsodic țărănesc”, „operă de Homer al țărănimii românești”; Amintirile dezvăluie cu strălucire „complexul de îndărătnicie țărănească al lui Creangă”; genialul humuleștean a avut o rară conștiință de artist ce nu i-a alterat „poporanitatea”; „Poveștile și Amintirile sunt (...Ă ale unui artist superior deopotrivă categoriei poporane ca și dealtminteri celei culte...”3; atenției critice se
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
de 10 Mai 1940. Așa cum obișnuia să spună el, literatura era pentru Iorga "oglinda sufletului națiunii". De pe vremea sămănătorismului și pînă la sfîrșitul vieții sale, literatura devenise un cîmp de bătălie important pentru el, unul esențial, pe care milita cu îndărătnicie. Orice nu se încadra în "realismul său naționalist", formînd și modelînd sufletul național românesc pe linia sămănătorismului sau orice nou "curent nesănătos" (venind din afara sau din interiorul României) care ar fi putut interveni în procesul instructiv-educativ al naționalismului cultural și
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
o amantă permanentă? O văzuse pe Rosina, e posibil să o fi văzut și pe Lizzie. Brusc mi-a venit altă idee, la fel de dureroasă și de dulceagă: „Poate că nu vrea să mă vadă tocmai din pricina regretelor ei: remușcare, gelozie, îndărătnicia închipuirilor sterile. Nu vrea să se mai gândească la ce-ar fi putut să fie“. O, Doamne, toți acești ani, întreaga noastră viață pe care am fi putut-o petrece împreună! Nu vrea... să reînceapă să mă iubească... s-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
bufteoase, adăugând și o nouă sămânță de vorbă. Oricum, culoarea rubinie se transferase parcă toată în obrajii celor doi, iar picioarele și limba prinseră un dor de lene perversă. Și totul în jur se m ișca clă tinat, chiar cu îndărătnicie, mai târziu în noapte, când Ionu ț și Mih u orbecăiau înspre camera sortită odihnei însoțitorilor. Păreau n iște lunatici împiedicați, chinuiți de luna plină. * ...Când semnele așezării de la Lespezi s-au făcut simțite vederii, caii, presimțind popasul, au pornit
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
două poziții felurite și călătoriră spre visuri. Șătrarul făcu lui Tur culeț se mn spre ei, cu ochiul stâng și cu colțul gurii încrețit disprețuitor. Artiștii pământeni puteau hăuli în voie. Îi asculta părintele Nicoară, mâncând încă și gustând cu îndărătnicie din v inul str ămoșesc. * Acest fragment de roman nu e singurul spațiu din creația sa, în care slobozește aprecieri despre vinul de Cotnari. Mihail Sadoveanu va prefața lucrarea Cotnari a Elenei Heruveanu, pe care o reproducem în întregime. PREFAȚĂ
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cultură. Dar, înainte de a pune întrebarea „Ce au făcut, atunci, intelectualii?” să ne gândim că în țara asta, în cei mai cumpliți ani pe care ne-a fost dat să-i trăim, au existat și oameni care au făcut cu îndărătnicie - și chiar cu eroism - cultură, și că, poate, acesta nu a fost cel mai rău dintre rele. Fiindcă, oricât ar putea să pară că lucrurile ar sta altfel, în cele din urmă, atunci când cultură nu este, nimic nu este, iar
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
vă uitați din când în când cu nostalgie pe sumarele ei. Ați fi putut constata cu ușurință că, în aceste vremuri în care se alunecă atât de ușor când în pornografia propriu-zisă, când în cea politică, noi am continuat, cu îndărătnicie, tradiția culturală a acestei reviste care nu poate fi neglijată. După cum probabil știți, cândva, un mare cărturar și patriot s-a prezentat cu exemplare din Viața Românească în fața națiunilor reunite în Conferința de la Paris spre a sensibiliza astfel lumea în favoarea
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
convinși ai ordinii de drept. Faptul că un om politic trebuie să-și asume anumite riscuri și să nu-și apere scaunul doar cu forțele de represiune îl recunoaște chiar și președintele Iliescu, care până acum a refuzat cu o îndărătnicie de neconceput dialogul. Numai liderul național al Frontului Salvării Naționale a crezut că este mai demn să se salveze fugind pe ușa din dos. Spun toate astea ca un om care, dacă ar fi depins de el, ar fi vrut
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
lui este asigurată de critica literară care, în continuare, încearcă să ajungă la codul unei poezii de o uimitoare, oximoronică diversitate în monotonie; și, nu mai puțin, de către discipoli fideli care au creat și au întreținut în jurul artistului o mitologie. [...] Îndărătnicia lui Cezar Ivănescu, turbulența sa, felul oblu în care se năpustea asupra impostorilor și carieriștilor sunt legendare: poetul era, în viața diurnă, un luptător cu pumnii pentru adevăr, încercând și reușind să-i pună la locul lor pe dătătorii din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
adresa de față, apoi rog ca să mi se trimată, odată cu ea, și pe amploiantul ce au scris-o, ca să mi-o citească.“ (Frământări literare cu schimbarea alfabetului, în Ioan Neculce, 1923, p. 233) Moldovean mehenghi și caustic, de o delicioasă îndărătnicie, personajul pare desprins dintr-un „cânticel“ de Alecsandri. I-ar fi stat bine lângă Nae Postuleanu, „paraponisitul“ din 1866, care-și „recomenda meritele pe altarul patriei spre a fi integrat în vreun cerbiciu public“ și-și semna petiția „umilit și
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
gura; că eu care te-am făcut mitropolit, eu te desmitropolesc” Îi zice părintelui Teofan. E hotărât „să popească și el pre mulți”. Sfârșitul lui Vodă Lăpușneanul e și el sub semnul cruzimii pe care a cultivat-o cu o Îndărătnicie ieșită din comun. „Acest fel fu sfârșitul lui Alexandru Lăpușneanul, care lăsă o pată de sânge În istoria Moldovei”, gratulat cu apelativul „nenorocitul domn”. Izvorul de inspirație al nuvelei este „Letopisețul țării Moldovei” de Grigore Ureche. Răspunsul dat de Lăpușneanul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ca să cumpere de mâncare pentru Întreaga familie, cu condiția ca Moromete s-o treacă și pe ea În calitate de proprietar al casei, dar bărbatul ei a tot amânat hotărârea, iar faptul a adâncit permanent conflictul dintre cei doi soți, dus cu Îndărătnicie până la despărțire. Plecând de la acest episod informativ despre familia Moromete, se poate trece la incipitul (expozitiunea) propriu zis, cel al Întoarcerii de la câmp a tuturor membrilor familiei, În urma terminării săpatului porumbului, constituit ca prim moment al a acțiunii, al subiectului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
apăsată, se precizează Încetul cu Încetul, se canalizează. Ea se explică În momentul istoric În care șase decenii de-a rândul a trăit autorul, cu indignare față de ceea ce a fost nedrept, contra prejudecăților inerente, comode și conservatoare care păstrau cu Îndărătnicie ceea ce era absurd, ceea ce sfida logica, dreptatea, adevărul. Revoltatul devine apostol și profet”. (1) O asemene dispoziție specifică poeziei lui Tudor Arghezi este prezentă În poezii ca: „Rugă de seară”, „Caligula”, „Testament”, „Plugule”, „Întoarcere În țărână”, „Inscripție pe o ușă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
28) și introdusă intempestiv la om în februarie 122, exact la un an după prima prezentare publică a descoperirii paulesciene. Ca miracolul să se justifice era nevoie de „marea idee a lui Banting" preluată și repetată cu obstinație, chiar cu îndărătnicie aș spune, ca și cum ideile mari și realizările de excepție cad din cer, ca din întâmplare, și nu s-ar zămisli din truda și neodihna celor care ani buni din viață se dăruiesc științei. Până și asceții recurg la izolare și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
dospită a rămas la latitudinea fiecărei biserici. 4. Primatul papal a fost recunoscut, prin urmare Papa, ca urmaș al Sfântului Petru, este singurul vicar a lui Iisus peste întreaga biserică. După cum subliniam mai sus, orgoliul național, atitudinea unor ierarhi și îndărătnicia maselor au dus la cel mai tragic deznodământ pentru biserica orientală (căderea Bizanțului în 1452, transformarea bisericii Sfânta Sophia în moschee împreună cu toate nenorocirile care au urmat în acest spațiu) și toate acestea percepute ca fiind din cauza schismaticilor. Pe lângă această
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
E nevoie de-o anumită conjunctură, un mediu propice, o empatie cu fenomenul. Eu am dat deoparte frecvent, chiar intenționat, ocaziile de-a mă instrui sistematic, la umbra unui profesor elegant & nonconformist. Acum înțeleg de ce și de unde mi-a răsărit îndărătnicia: de la emisiunile TV din vremea celuilalt regim! Era o vreme, pe la jumătatea anilor ’70, când interesul față de televiziune se combina cu lipsa de alternativă, iar senzația de bunăstare nu căpăta consistență fără cutia de lemn cu ecran de sticlă gri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
iluzie, ei prevedeau cu groază momentul anexării noastre către Rusia, anexare ce o credeau inevitabilă. Iată ce găsim în această privință, în rapoartele lui Bois-le-Comte: Moșiile sunt aici scutite de dare. Am făcut de repețite ori boierilor o învinovățire, pentru îndărătnicia cu care au refuzat totdeauna să poarte o parte din sarcinile publice. Credeți - îmi zise într-o zi d. Știrbei - că, dacă am fi cetățeni ai unui stat, a cărui existență ne-ar oferi oareșcare garanție, ne-am găsi fericiți
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
care populează penitenciarele. Inapetența pentru frumos e vizibilă și în kitschurile artistice pe care le produc deținuții și cu care se mîndresc educatorii. Sau în noul look pe care l-au adoptat din 1990 și pe care îl mențin cu îndărătnicie, ce îmbină în uniforme culorile murdăriei (maro cu gri la deținuți sau albastru murdar cu cenușiu la angajați). Pasiunea pentru urît, estetica urîtului inundă nu numai privirea vizitatorului, ci și nările acestuia, care strîmbă firesc a dezgust în fața amestecului de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în forfota continuă a imprevizibilului, a necesității constante de reevaluare a raporturilor interumane, inclusiv cu foști colegi sau chiar prieteni, eliberați de "disciplina liber consfințită", care ne dominase existența mai mult de patru decenii, trecându-ne prin sitele copiate cu îndărătnicie de la vecinii noștri din Est. Noi, ca popor, am fost destul de des robii unei credulități, care, de multe ori, după scurt timp, se dovedea antiromânească. Această tristă obișnuință ne-a jucat festa și în primii ani după lichidarea fostei orânduiri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
doamna aceea din America ce face renunțând. Eu n-am renunțat, dar nu, firește, pentru că româna ar avea mai multe resurse decât engleza, și cu atât mai puțin pentru că m-aș socoti mai bun decât alții. N-am renunțat din îndărătnicia pe care o au, sau mai bine zis o aveau altădată, unii meșteșugari când primeau o co mandă mai pretențioasă și mai cu ifos. Și am încheiat cu durere, dându-mi seama că singurul impecabil jude cător al acestor traduceri
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
timp de un an de zile, până la 1 octombrie 1900. Am onoarea a vă ruga să binevoiți a comunica cele de mai sus Depozitului de furage din Bucureșci, unde D-sa se află detașat în lipsă 33. Se pare ca îndărătnicia lui Petre Zlătescu de a nu plăti suma reclamata ca fiind datorie din taxele neachitate către Universitatea Nouă venea din faptul că luase niște lecții particulare cu profesorul Lemaire, căruia îi plătise o sumă de bani, ce ar fi trebuit
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
neștire, aci, în tina acestui oraș. [...]Suntem convinși că țara aceasta mândră nu este numai opera oamenilor de geniu, a oamenilor de știință, a filosofilor iscusiți ori a generalilor biruitori, ci ea este și opera mulțimei aceleia care muncește cu îndărătnicie, cu devotament, sprijinind edificiul statului 43. Legătura cu originile s-a păstrat însă și după deprovincializare, prin contacte directe sau corespondență cu localnicii, dar, ar spune unii, și prin sensibilitatea tipic moldovenească. Pe marginea acestei structuri psihice, Mihail Manoilescu distingea
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
rafinând, sensul eroic popular. De la cuvinte până la viziunea însăși, se face simțită tendința la enorm." Creangă probează o extraordinară "forță verbală"; opera reprezintă un "adevărat ciclu rapsodic țărănesc", "operă de Homer al țărănimii românești"; Amintirile dezvăluie cu strălucire "complexul de îndărătnicie țărănească al lui Creangă"; genialul humuleștean a avut o rară conștiință de artist ce nu i-a alterat "poporanitatea"; "Poveștile și Amintirile sunt (...Ă ale unui artist superior deopotrivă categoriei poporane ca și dealtminteri celei culte..."; atenției critice se impune
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
târziu, apariția României nu au putut determina poporul moldovenesc să renunțe la proiectul statalității sale, la atașamentul său față de acel program îndrăzneț de dezvoltare, a cărui bază a fost pusă de eminenții lui înaintași. Moldovenii, în repetate rânduri, creează cu îndărătnicie precedente pentru statalitatea lor - fie sub forma Republicii Democratice Moldovenești, care a existat timp de câteva luni la hotarul anilor 1917-1918, fie sub forma Republicii Autonome Moldovenești în componența Ucrainei. În fine, din 1940, se constituie, în componența URSS, Republica
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
și aceea este a noastră! „Rugăciunea nu înseamnă a vorbi către Dumnezeu, ci a-L asculta pe Dumnezeu vorbind către noi. înseamnă deschiderea noastră pentru a permite să se împlinească ceea ce El totdeauna ne propune, dar este oprit de îndărătnicia noastră.” Avem nevoie de încredere, de credință și de convingerea femeii cananeience. A ne ruga cu încredere înseamnă a ne răzima pe nemărginita iubire a lui Dumnezeu. înseamnă a avea certitudinea că Tatăl știe mai bine decât mărginita noastre minte
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]