638 matches
-
său luminile și dibăcia de care avea nevoie, elementele culturale ce îi lipseau. Ce s-ar fi putut naște dacă Dacii ar fi trăit și ar fi fost civilizați prin Romani, cine ar pute-o spune ? Dar istoria nu se îndeletnicește cu ceea ce ar fi putut fi ; ea studiază numai cea ce a fost, și cea ce a fost a trebuit să fie. Așa era scris în «cartea oarbelor destine» că Dacii, popor tânăr și viguros, să fie răsturnați și copleșiți
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
El câți câini a omorît?" Dar nu l-a aprobat nimeni. După o vreme, Hingherul a fost auzit bolborosind fraze amenințătoare, iar Domnul Andrei s-a întors din bălării cu o noutate care ne-a pus pe gânduri. Hingherul se îndeletnicea acolo cu o treabă foarte ciudată. Făcuse, din paie întărite cu crengi, un manechin de înălțimea unui om, căruia îi înfășurase în jurul gâtului un fular și dresa un câine uriaș să sară la gâtul manechinului și să-l sfârtece. "Ucide
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
ar simți și mai bine dacă ar putea să fie sigur că nimeni nu se ocupă de el. Rieux a făcut observația că nu poți fi întotdeauna singur. ― Oh! nu despre asta e vorba. Eu vorbesc de oamenii care se îndeletnicesc să-ți producă neplăceri. Rieux tăcea. ― Nu e cazul meu, să știți! Dar citeam romanul ăsta. Iată un nenorocit care este arestat deodată, într-o dimineață. Alții se ocupau de el și el nu știa nimic. Se vorbea de el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
era să stea un timp pe acasă. Mancuso ăla l-ar fi putut dibui dacă se ducea în centru. Mama lui George curăța cu aspiratorul cealaltă parte a salonului și îl privea cu oarecare speranță pe fiul ei care se îndeletnicea cu albumul. Poate că începuse să-l intereseze din nou școala. Nici ea și nici tatăl lui nu păreau să aibă vreo influență asupra băiatului. Ce perspective ar fi putut avea, în ziua de azi, un om care n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
bine spunîndu-i: „Pe François nu-l mai interesează nici măcar pianul“. Sugrumasem În fașă o carieră de virtuoz, dar dacă refuzasem să-mi mai folosesc cele zece degete pentru exerciții, era din pricină că mîinile mele erau deja suficient de ocupate cînd mă Îndeletniceam cu o gimnastică aparte care nu mă privea decît pe mine. Acest specialist În probleme de adolescență nu părea că se gîndește deloc la ele. L-am auzit spunîndu-i maică-mii: „Dacă fiului dumneavoastră nu-i place muzica, veți face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
El câți câini a omorât?” Dar nu l-a aprobat nimeni. După o vreme, Hingherul a fost auzit bolborosind fraze amenințătoare, iar Domnul Andrei s-a întors din bălării cu o noutate care ne-a pus pe gânduri. Hingherul se îndeletnicea acolo cu o treabă foarte ciudată. Făcuse, din paie întărite cu crengi, un manechin de înălțimea unui om, căruia îi înfășurase în jurul gâtului un fular și dresa un câine uriaș să sară la gâtul manechinului și să-l sfârtece. „Ucide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
Acest fapt nu e de mirare atîta timp cît nivelul inteligenței de pe glob este în vertiginoasă descreștere, iar artiștii postmoderni sunt inspirați de muza proclamată de Erasmus ca fiind supremă în lume: “ce să mai spunem de cei ce se îndeletnicesc cu artele? Iubirea de sine îi stăpânește așa de cumplit, că mai degrabă sar lepăda de ogorașul părintesc decât să recunoască că n-au talent; în deosebi actorii, cântăreții, oratorii și poeții. Cu cît unul din aceștia e mai lipsit
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
critica se sperie ca de roșu și, ațîțată că s-a trecut peste puterea ei de pricepere, caută, oftînd după nimicurile ușor digestibile, să insinueze că literatura ar fi în decadență. (...) Există totuși o literatură decadentă la noi. Ea se îndeletnicește, sub pretext de tradiție, cu exhibarea cotidiană a muzelor dospite de vreme. În locul poeziei lui Eminescu, ni se dă limonadă de clar de lună, în locul unui Odobescu, unui Hajdeu, unui Caragiale, ni se dă... citiți vă rog ce se publică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
tradiționaliști și conservatori”: „E în obiceiul unei categorii de intelectuali înzgărdați de a căuta în opera scriitorilor novatori, adică revoluționari, partea care îi leagă de ideea comună și oficială a epocei. Profesorii și gazetarii, direct sau indirect aserviți statului, se îndeletnicesc, astfel, cu descoperirea naționalismului și a tradiției chiar în acei gînditori cari s-au depărtat de accepțiunea interesată a acestor cuvinte mai mult”. Printre recuperații abuziv sînt menționați „anarhicul Mirabeau”, apoi „Rémy de Gourmont, arătare bizară și doctă de artist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
pe ea doar o tunică de in subțire și nimic altceva. Mânca mure înmuiate în vin îndulcit cu miere cu o linguriță de aur cu mâner lung. Am luat loc pe un taburet lângă ea, stând cu spatele la slujnicele care se îndeletniceau cu o țesătură. S-a uitat la mine printre gene, somnoroasă, și mi-a cerut să-i mai povestesc încă o dată despre eliberarea lui Rotari. În timp ce vorbeam, a părut să se piardă în alte gânduri, ca și cum glasul meu ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
și neînfricat, ce cunoaște meșteșugul armelor, pe când fratele său era foarte liniștit și calm, delicat și emotiv. Fire timidă și retrasă, își petrecea majoritatea timpului prin grădină, admirând florile gingașe și meditând la cărțile de filozofie cu cititul cărora se îndeletnicea cât era ziua de lungă, iar fratele său colinda munții înalți, pădurile stufoase și întunecoase alergând cu patimă în spinarea calului său neînfricat împreună cu care colinda de-a lungul și de-a latul împărăției. Băieții creșteau văzând cu ochii și
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
o să‑mi revăd părinții morți pe lumea cealaltă. Și frații, prietenii, verii, mătușile și unchii... Rosamund adeseori dădea din cap, a aprobare. Recunoștea că avea și ea o tendință similară. Câteodată adăuga: - Mă Întreb de multe ori cu ce se Îndeletnicesc ei acolo, pe lumea cealaltă. - Dac‑ai face un sondaj, ai constata că majoritatea oamenilor se așteaptă să‑și revadă morții pe care i‑au iubit și continuă să‑i iubească - adică aceiași oameni pe care din când În când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
așa de repede, s-a terminat și vacanța lui George. Frusina, a reluat serviciul. Nu mai avea repetiții la dansuri, ele urmând să se reia în primăvară, acum avea mai mult timp liber. În afară de faptul că citea seara, se mai îndeletnicea și cu goblenuri. Îi plăcea să migălească iar pe ea o destindea foarte mult această artă. Nu le păstra pe toate, mai făcea și cadouri prietenilor sau rudelor de la oraș. Învățase la ora de practică pe care le-o introdusese
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
să și-l Întipărească În minte pentru totdeauna. A doua zi era duminică, dacă l-ar fi Întîlnit, iarăși, Întîmplător, ar fi stîrnit bănuieli. Un corupător de minori, lumea era plină, pînă și o mulțime de Înalte fețe bisericești se Îndeletniciseră, e drept, prin America - și nu doar - cu așa ceva, tocmai era un mare scandal. Cu Juan se vedea pentru ultima oară; era destul, nimic nu trebuia să umbrească Întîlnirea lor. Alunița de sub buza de jos; nu departe, un coș, cîteva
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
din nou în casa lui moș Costache, sub pretext de a-l lăuda pentru ideea cea bună. Făcură o adevărată reuniune postmeridiană, la care luară parte Stănică și Olimpia, Aurica, Titi. Mândria cea mare a Aglaei era că Titi se-ndeletnicea din ce în ce mai asiduu cu o vioară, cu care umplea de lamente oribile toată casa. Mânuia vioara cu pasiune, cu încăpațînare, dar fără nici o metodă, în vreme ce Aglaei îi intrase în cap că va putea dovedi Otiliei că Titi al ei cântă
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
de Aur. În seara aceea, după ce-i mai ghici două ore despre ceilalți șase regi și îi cită și versetul 27, capitolul 20, din Leviticul Vechiului Testament ("Dar dacă un om sau o femeie cheamă duhul unui mort, sau se îndeletnicește cu ghicirea, să fie pedepsiți cu moartea; să-i ucideți cu pietre: sângele lor să cadă asupra lor.") pentru a-i releva vizitatorului în ce păcate de moarte tocmai o târâse, Maria C. Nicolici îl conduse pe has-Satan într-o
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
versuri, până cînd: "Ea din trestii să răsară" și să-ți cadă lin pe piept. Lin scria, lin cădea. De răsărit, din trestii, îți răsărea. Obligat pe piept îți pica. Mulți s-ar fi întrebat de ce umanitatea își pierdea timpul, neîndeletnicindu-se cu învățatul, de dimineața până seara, a literaturii române. Sub comanda doamnei Nicolici. Aproape toți tipii pe care îi cunoscuse Sinistratul ar fi acceptat continuarea studiilor, cu un surâs vulgar pe fețele radioase. Însă pe Doru abundența de muieri
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
care Yahweh (sau Iehova), Dumnezeul dezvăluit de Biblie, o prăvălise deasupra spiritismului. În plus, rafala sentințelor din Leviticul 20:27 amintea, ea singură, de pregnanța unui poem: " Dar dacă un om sau o femeie cheamă duhul unui mort, sau se îndeletnicește cu ghicirea, să fie pedepsiți cu moartea. Să-i ucidă cu pietre. Sângele lor să cadă asupra lor." Nemaipunând la socoteală că și Isaia, la rândul său, în cartea sa, la capitolul 8, versetul 19, nu se dăduse la o
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
n-ar fi urmărit conversația. Dar acum, iată că o urmărea. Iar dacă domnii aceia și-ar fi păstrat politețea de a i-o cere, el, unul, n-ar mai fi ezitat și, chiar din acel moment, s-ar fi îndeletnicit cu elaborarea unor texte ce ar fi smucit omenirea din loc. Să mă ocup cu câteva din lucrurile fundamentale? Să scriu ceva cu adevărat important?? - Dă-o numai pe lucruri importante, Maiestate! trâmbițară mulțimile, azvîrlindu-se și pocnind de-a dreptul
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
pe nepusă masă, cu răceala bulbucăturii de sticlă a unui termometru flotabil ori prezența să-ți fie semnalată pe harta izobară, înjghebată de zelul cine știe cărui nepricopsit cercetător al zburdălniciilor climatice. Zburai și gata. Iar Doru Sinistratul exact cu asta se îndeletnicea, zbura de colo până colo într-o completă uitare de sine, bodăgănea și intona titlul unui poem pe care-l reținuse de la un june scriitor, împreună cu care se dinamitase el o dată într-o crîșmă: "Am lăsat puțin lebăr în
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
deveni ceea ce el este. Ea privește către lucrul încheiat înainte ca acesta să înceapă să fie. Ea vede desăvârșirea care n-a fost încă săvârșită. Și de aceea, în calitatea ei de skeptomene, Atena ghidează privirea tuturor celor ce se îndeletnicesc cu facerea, cu confecționarea (și deci și cu arta) către momentul prealabil al operei, către condiția vizibilității ei ulterioare. Ea este însoțitoarea nevăzută a "posibilelor opere ale oamenilor"1, a tuturor "lucrurilor făcute", poioumena, die Gemächte, despre care Heidegger vorbește
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
care au ajuns să țină la mine: prin gesturi de a doua instanță. Cred de asemenea că treptat a reușit să mă situeze social și să înțeleagă, poate și prin reflexul imaginii, mele în ochii celorlalți, cu ce anume mă îndeletnicesc. Când a plecat în Japonia purta în el imaginea unui tată oricând la îndemînă, căruia i se putea destăinui oricând și cu care nu reușise să epuizeze resursele lui de uimire. Și mai era ceva. Mă așezase în el în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
a însemna o schimbare în bine care se petrece astăzi în Ardeal. De un an și mai bine au început să iasă la lumină pe lângă foaia politică "Telegraful romîn" o foaie literară. Această din urmă, numită " Foișoara Telegrafului romîn", se îndeletnicește mai cu samă cu răspândirea științelor practice trebuitoare plugarului și grădinarului; ea e menită a pune în mâna învățătorului sătesc și-a preotului o lectură scrisă românește de-a dreptul, lesne de înțeles și folositoare. Totodată găsim în foaie dări
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de reținut și faptul că, în documentale vechi, locurile pe care se făceau lucrări de grădinărie se numeau saduri, evident că de la verbul a sădi. Apicultura, domeniu de activitate căruia în trecut i se zicea albinărit, iar celor ce se îndeletniceau cu îngrijirea și înmulțirea stupilor li se spunea prisăcari, sigur de la prisacă, locul unde se aflau așezați stupii, numiți popular știubeie. În această chestiune am putea să ne mărginim la câteva exemple contemporane nouă, prin care să arătăm preocupări ale
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
eroină credulă, rudimentară, naivă și modestă în încercarea ei de a-și păstra imaginea unei respectabilități în societate, ține la cinstea de soție, dar își aduce și amantul în intimitate. La fel de modestă este și Simona (IV, 7), cea care se îndeletnicește cu torsul 207, căreia iubitul îi moare subit în grădină, iar tânăra, pentru a se dezvinovăți, repetă gestul lui de a mesteca o frunză de salvie și trece astfel în lumea umbrelor. Impresionează prin candoare, nevinovăție, fragilitate. Emilia are o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]