13,995 matches
-
cărare, Și așteptând să te cobori. Și iată că mă prinzi de mână, Sufletul să-mi încălzești, Să-nceapă dragostea nebună, Pe trupul meu să te topești. Singur și trist în noaptea rece, Doar eu cu stelele și luna, Tot îndemnându-le să plece Când va veni-n târziu ... stăpâna. Nu mai scrisese până atunci nicio poezie și se mira și el de unde până unde această inspirație. Poate că situația sa, deloc de invidiat, îi generase aceste versuri. Nici el nu
TESTUL DE FIDELITATE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Iubire_interzisa_roman_cap_stan_virgil_1386958838.html [Corola-blog/BlogPost/353331_a_354660]
-
sub coajă, Frumoasa mea, neprețuită Evă, Mi se umple sufletul de vrajă Când te strâng nelămurit la sân Ca izvorul hohotind din stâncă, Cine-a spus că ochiul meu bătrân Nu mai știe să iubească, încă? Ce bucurie sinceră mă îndeamnă Să ies în lume să să strig flămând- Nicio frunză n-a plecat din toamnă, N-a plecat din viață niciun gând... Focul viu mocnește-acum în spuză, Și o spun în văzul tuturor, Primăvara tremură sub bluză, Nu-i așa că
NU-I AȘA CĂ MUGURII TE DOR... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1426054348.html [Corola-blog/BlogPost/344115_a_345444]
-
toată povestea. - Ce să-ți spun! Vezi să nu ajungi pe la Erată dacă mă trag cu o linie după punctul tău. ... ... ... ... ... Și dăi înainte ceartă ... Deodată, mintea mi s-a luminat! O lanternuță s-a aprins instantaneu și pâlpâind își îndemna bateriile să-mi mănânce bezna din creier. Luminița risipea și decibelii țâfnoși a conflictului la care încă eram martor. Mai auzeam frânturi de glasuri certărețe, ca un ecou ce se pierdea prin văile și dealurile grafice ale frazelor împădurite cu
CUVÂNTUL CARE RÂDE de LICĂ BARBU în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 by http://confluente.ro/Cuvantul_care_rade_lica_barbu_1371196894.html [Corola-blog/BlogPost/342138_a_343467]
-
martor. Mai auzeam frânturi de glasuri certărețe, ca un ecou ce se pierdea prin văile și dealurile grafice ale frazelor împădurite cu semne de punctuație. Muza pe care o căutam de ceva vreme mă copleșea cu inspirația ei și mă îndemna să scriu ... să scriu ... să scriu ... Încăpățânarea mea genetică însă, aștepta ca o proastă scuzele confuziei de la început. Nu la picioare trebuia să vii, fato! Răspunsul scuzabil al Muzei veni brusc, atent inspirat, printr-un picior bine plasat într-un
CUVÂNTUL CARE RÂDE de LICĂ BARBU în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 by http://confluente.ro/Cuvantul_care_rade_lica_barbu_1371196894.html [Corola-blog/BlogPost/342138_a_343467]
-
să-și vadă trăirea Și pașii ce-l duc la pierzare, Tu fă-l să-și înalțe spre ceruri privirea, Cât încă mai este iertare! Privește Părinte, revarsă-Ți iar harul Și Duhul Tău Sfânt ca să mustre, Când cel rău îndeamnă să treacă hotarul, Să nu-l lași păcatul să guste! Căci mulți nu cunosc care-i rostul sub soare, Trăind după pofte și patimi Și nu se întreabă de ce omul moare, Robit de-obiceiuri și datini! Își spune creștin, dar
DUMNEZEU TE IUBEȘTE NESPUS! de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1469325870.html [Corola-blog/BlogPost/385253_a_386582]
-
poem pământului care ne hrănește cu rodul său. Prin toate aceste versuri, autorii, fie clasici, fie contemporani, înalță altare de lumină și sunet lui Dumnezeu și tuturor sfinților. Toate aceste poeme sunt esență de spirit, au substanță și miez. Ele îndeamnă la credință și la cunoașterea adevărului evanghelic. Un Cuvânt introductiv alcătuit minuțios de coordonatoarea ediției, Elena Armenescu, ea însăși poetă de expresie religioasă, anunță tocmai aceste binevoitoare intenții, de a aduna între coperți, cele mai reprezentative lucrări de gen. O
POEŢI ROMÂNI SLĂVIND DUMNEZEIREA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1404660974.html [Corola-blog/BlogPost/343547_a_344876]
-
indivizi cu firea slabă și fără de credință, posedându-i și diriguindu-i după bunul lor plac. Un complex foarte puțin studiat de psihiatrii și psihologi, acela al „îngerului morții”, va cuprinde din ce în ce mai mulți oameni. Este un complex satanic care te îndeamnă la sinucidere, dar, înainte de asta, ești mânat să nu pleci singur în astral, ci să iei cu tine în ultima călătorie câți mai mulți semeni din jurul tău. Bătrânul înțelept se opri pentru o clipă. Broboane de sudoare îi apărură pe
COMPLEXUL „ÎNGERUL MORŢII” de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1427992428.html [Corola-blog/BlogPost/367979_a_369308]
-
a lăsat o vorbă: „decât să stai degeaba, mai bine să muncești degeaba”. Oricum ar fi, putem constata că în ultimii douăzeci de ani s-a scris enorm. O fi bine, o fi rău. Un mare duhovnic, Părintele Ilie Cleopa îndemna credincioșii: „Citiți, citiți cărți cât mai multe, spuneți rugăciuni, psalmi, acatiste, să fie acolo, pentru ca Dumnezeu să aibă de unde alege”. Așadar, Părintele Cleopa îndemna la citit cu gândul că acolo unde este cantitate e posibil să fie și ceva calitate
VREAU SĂ FIU LUCEAFĂR! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Vreau_sa_fiu_luceafar_stefan_popa_1389778198.html [Corola-blog/BlogPost/363663_a_364992]
-
s-a scris enorm. O fi bine, o fi rău. Un mare duhovnic, Părintele Ilie Cleopa îndemna credincioșii: „Citiți, citiți cărți cât mai multe, spuneți rugăciuni, psalmi, acatiste, să fie acolo, pentru ca Dumnezeu să aibă de unde alege”. Așadar, Părintele Cleopa îndemna la citit cu gândul că acolo unde este cantitate e posibil să fie și ceva calitate, dar unde nu e nimic, nimic e. Un alt mare duhovnic, Părintele Arsenie Papacioc spune: „Tipic, tipic și la inimă nimic”, punând accent pe
VREAU SĂ FIU LUCEAFĂR! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Vreau_sa_fiu_luceafar_stefan_popa_1389778198.html [Corola-blog/BlogPost/363663_a_364992]
-
salvare de vieți, e de domeniul filmelor psihologice. Nimerise pe mâinile victimei pe care o porsecutase cu zeci de ani în urmă, ani despre care Maor Gruber păstra o tăcere discretă, pecetluită. Și poate, pentru o clipă, slăbiciunea omului îl îndemnase pe chirurg să se răzbune, dar deontologia profesională, jurământul lui Hipocrate l-au făcut să-și revizuiască sentimentele de revoltă strânse sub obroc atâția ani. Omul acesta bătrân fusese coșmarul lui toată viața. Aceasta ar fi intriga și conflictul romanului
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/cristea_aurora_1420145378.html [Corola-blog/BlogPost/368119_a_369448]
-
scriu ode false, balade putrede, sonete ipocrite, sau de-a deptul otrăvite pentru ei și pentru alții din jurul lor. De fiecare dată cand aceștia scriu sau recită o poezie spre Iubire, vreo poezie care alină și vindecă, sau mustră și îndeamnă spre bine, spre frumos, spre Ideal - El se întoarce, se uită în jur și se întreabă, surprins și fericit în egală măsură- „Care din voi M-a atins? Căci a ieșit o putere din Mine!” FUGA SPRE EMAUS E noapte
INSULA CUVINTELOR DE ACASĂ (1) SĂBIILE DUHULUI (STIHURI) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_ionita_1479633128.html [Corola-blog/BlogPost/385339_a_386668]
-
sifonat al bătrânei, încadrat de un păr ciufulit, încărunțit și nespălat. - ‘Neața, Lină! salută Neculai, neascunzându-și în nici un fel iritarea. Vorbisem ceva cu Radu, da' văz c-a uitat ... - Vorbește mai încet, Neculae, că să scoală ăștia micii! Îl îndemnă femeia cu voce scăzută. - Da' ăia marii, nu trebuia să să scoale deja, Lină? - Da' să-i ia mama lu' Aghiuță! blestemă Lina, tot cu voce scăzută. A luat ieri ajutoru' de la Premărie, si-a băut amândoi ca-necații, toată
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Prima_prasila_fragment_liviu_gogu_1379850500.html [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
de faptul că fiică-sa și cu ginere-său nu vor merge azi la prașilă la el, ci de ciuda că respectivii n-or fi chemat-o și pe ea la zaiafet, noaptea trecută. - Du-te de-i scoală! o îndemnă Neculai, mai mult de nervi, pentru că, în realitate, nu mai nutrea nicio speranță în a-i vedea pe cei doi dând azi cu sapa pe ogorul lui. - Îi scoală draci' acuma, Neculae! S-a culcat acu' vreo oră ... și beți
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Prima_prasila_fragment_liviu_gogu_1379850500.html [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
căreia creștinul este cetățean al cerului, pune în centrul recomandărilor sale preocuparea constantă pentru viața veșnică. Asumând această atitudine, osteneala existentă în practicarea virtuților este motivată, întrucât cunoștința ca expresie a virtuții nu este trecătoare. Sfântul Vasile cel Mare îi îndeamnă pe nepoții săi (cei cărora se adresează prin Omilia către tineri) să aibă în vedere educația structurată pe adevărul viu care propovăduiește viața veșnică și virtutea. El mărturisește: „Pentru această viață veșnică v-aș îndemna să strângeți merinde, mișcând, după cum
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450768115.html [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
Sfântul Vasile cel Mare îi îndeamnă pe nepoții săi (cei cărora se adresează prin Omilia către tineri) să aibă în vedere educația structurată pe adevărul viu care propovăduiește viața veșnică și virtutea. El mărturisește: „Pentru această viață veșnică v-aș îndemna să strângeți merinde, mișcând, după cum spune proverbul, orice piatră de unde ați putea avea folos. Să nu ne temem că e greu și că e nevoie de osteneală! Să ne aducem aminte de înțeleptul care ne-a sfătuit că trebuie să
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450768115.html [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
către tineri, patrologul I. G. Coman menționa: „Sfântul Vasile are pasiunea lucrurilor folositoare și fundamentale. Educatorul nostru enunță limpede principiile educației creștine. Munca, răbdarea, virtutea, înțelepciunea, domnia sufletului asupra trupului, viața trăită în perspectiva nemuririi, iată, în câteva cuvinte, ce îndeamnă pe nepoții săi Arhiepiscopul Cezareei. Educația preconizată de Sfântul Vasile urmărea folosul practic, exercițiul neîntrerupt pentru atingerea scopului și monarhia absolută a spiritului. Este tocmai ce trebuie mai mult timpului de față”. Omilie la Psalmul 1 Binele este împlinit prin
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450768115.html [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
al Olteniei, Nestor Vornicescu, le dăruia celor cu adevărat merituoși: Prețuire și respect, binecuvântare și caldă îmbrățișare pentru Om, Profesionist și Patriot ! Rostind cu toții, acum, în aceste clipe cernite de durere, Dumnezeu să-l ierte, Dumnezeu să-l odihnească ! -, vă îndemn, dragi prieteni, să vă amintiți mereu privirea caldă, chipul zâmbitor, enorma dragoste de oameni, lumina pe care o radia toată ființa scriitorului Ilarie Hinoveanu - ctitor, temelie și grindă, stâlp de pridvor, streașină și icoană pentru viața culturală a Cetății Băniei
ILARIE HINOVEANU Ultimul Pandur al Românismului by http://uzp.org.ro/ilarie-hinoveanu-ultimul-pandur-al-romanismului/ [Corola-blog/BlogPost/92469_a_93761]
-
ne dă un colăcuț.“ Ele șoptesc fiecăruia să fie mai curat sufletește „florile dalbe“ spre a se bucura de lumina Nașterii Mântuitorului Iisus Hristos. „O brad frumos“ este colinda ce înfățișează un alt obicei, al împodobirii bradului de Crăciun. Bradul îndeamnă la statornicie, la credință „Tu ești copacul credincios / Ce frunza nu și-o pierde.“ În Ajunul Nașterii Domnului bucuria colindelor este completată de darurile ce le primesc copiii de la Moș Crăciun. Plugușorul este un obicei ce se desfășoară în ajun
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE IARNĂ ÎN BANATUL MONTAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1419613505.html [Corola-blog/BlogPost/357619_a_358948]
-
asta? - Pe rugăciunile Stăpânului meu, a răspuns Iulian nici nu m-am suit aici, nici n-am coborât în casa mea, decât numai în ceasul acesta. Atunci a inteles marele Evloghie că a văzut pe mucenicul Iulian, care l-a îndemnat să ridice biserică lui, era stricată de vreme și învechita și amenință cu căderea. Dumnezeiescul și iubitorul de mucenici Evloghie a pus mâna cu multă râvna și a ridicat biserică lui, zidind-o din temelie, impodobind-o cu tot felul
LIVADA DUHOVNICEASCA (48) de ION UNTARU în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_evcrata_livada_duhovnic_ion_untaru_1383454060.html [Corola-blog/BlogPost/372288_a_373617]
-
moarte, se-aruncă în apă. Unduind se-afundă grabnic, uimit cât spor găsește-n sine. La epavă ajuns, pipăind formele se ridică pe copastia plecată ușor pe-o rână. Ceasul ăsta prielnic i se pare o minune: prin perdeaua apei îndeamnă spre el un crăpcean cu chip de om, cu solzii din monezi. Arătarea aurie intră de voie în coșul legat de gâtul lui So Jin-Ji, umplându-i-l de băncuțe gălbii. Mirat de-atâta nesperată bogăție, bietul om deschide larg
UN COPIL SUSPINĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1466918709.html [Corola-blog/BlogPost/368547_a_369876]
-
Cu strângeri și șoapte și zbucium ocean Mereu te învârți ca sirena în van Să mă prinzi, să mă încerci... Dar nu mai pot să te vreau acum Nu mai pot dorinței să te fur Al demnității cuget clar Mă îndeamnă să stau drept și amar Nu sunt o poartă să intri să ieși Ieșind trântind, intrând încuind Forțând descuind cu alta cheie venind Nu mai poți descuia, pentru că nu mai e poarta ta ă fugi, să revii, să dispari, să
IMAGINI FOTOGRAFICE (POEME) de CĂTĂLIN ANASTASE în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/catalin_anastase_1418718307.html [Corola-blog/BlogPost/367769_a_369098]
-
în România, se simte tot o străină, duce dorul unei familii reunite așa cum a avut doar în copilărie: viața sa este impărțită între strădania de a face teatru și lipsa unui partener care să îi stea alături. Lipsa banilor o îndeamnă să își calce peste orgolii și să se angajeze ajutor de cofetar. Spectacolul este produs de Fundatia ACT.OR.ART. «„Ciao, bella!” ar putea atrage ambele „tabere” în joc - un public feminin, care se va regăsi cu siguranță în poveștile
Ciao, bella! de 3 ori la Godot by http://www.zilesinopti.ro/articole/2282/ciao-bella-de-3-ori-la-godot [Corola-blog/BlogPost/97174_a_98466]
-
Articolele Autorului Poetul Dan Tipuriță vine în fața noastră cu un nou volum de poezie, inedit atât prin titlu cât și constructiv, ca filozofie a vieții:"Să ne iubim deșertăciunile". Dacă luăm cuvântul „deșertăciune” mot-a-mot din titlul acestui volum, autorul ne îndeamnă să iubim chiar lucrurile fără preț, fără valoare din noi. În cuvântul de introducere al volumului, domnia sa denumește poezia acestui volum o „poezie biogenetică” pentru că, spune autorul: „încearcă să coboare în abisuri, să treacă dincolo de zăgazurile neauzului, ale nevăzului, în
POEZIA BIOGENETICĂ A POETULUI DAN TIPURIŢĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1476536494.html [Corola-blog/BlogPost/366149_a_367478]
-
vieneze. Sala avea o rezonanță excepțională. Mary valsa ușor lăsată pe spate, ținându-și cu două degete, într-un mod care i se părea foarte distins, poala rochiei evazate. Trecând prin dreptul lor în piruete largi, le clipise din ochi, îndemnându-i să îi urmeze exemplul. Abia la a doua melodie, când se făcuseră auzite acordurile electrizante ale superbei An der schönen blauen Donau, Valentin îndrăznise să-i șoptească la ureche Angelei invitația la dans. Angela avea palma mâinii drepte ușor
CAMEEA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1486114301.html [Corola-blog/BlogPost/375501_a_376830]
-
el ce altceva ar fi putut avea dânsa de gând! Dar dacă așa ar fi stat lucrurile, de ce ar fi studiat Angela obiectul cu atâta atenție, tot răsucindu-l pe o parte și pe alta? Și de ce l-ar fi îndemnat să declare găsirea lui? După ce îi fusese înapoiat, Valentin își pusese iarăși, ceva mai liniștit, cameea în buzunar, acolo unde o aflase. Era hotărât în acele clipe ca în ziua următoare să urmeze sfatul Angelei. Pierduse momentul prielnic să plece
CAMEEA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1486114301.html [Corola-blog/BlogPost/375501_a_376830]