12,713 matches
-
cumpără supușii cum șarpele din rai Îi vinde pe castelul ce încă nu-i clădit Florile libertății,copacii de pe plai Se folosesc de toate,strămoșii le-au sădit! În sunet de fanfara,călăuzesc destinul Se plimba prin palate din lumi îndepărtate Poporul duce lipsuri,isi gusta viu pelinul Conducători de țară,cu mâinile pătate O să vă vină vremea ca să gustați veninul Robiei astei nații cu capete plecate Să ne spălăm onoarea și multele păcate! Autor:LUCIAN TĂTAR 27apr 2016 20:11
SE PIERDE ACEASTĂ ȚARĂ de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 by http://confluente.ro/lucian_tatar_1489440762.html [Corola-blog/BlogPost/362568_a_363897]
-
Acasa > Literatura > Naratiune > LEGENDA LĂCRIMIOAREI Autor: Marina Glodici Publicat în: Ediția nr. 1920 din 03 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Se spune că, demult, într-o țară îndepărtată, un prinț de neam ales, s-a hotărât să cutreiere lumea pentru a-și găsi mireasa. Într-o bună zi, își luă rămas bun de la părinți și porni la drum cu speranța care îi lumina chipul tânăr și frumos, că
LEGENDA LĂCRIMIOAREI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 by http://confluente.ro/marina_glodici_1459684906.html [Corola-blog/BlogPost/381237_a_382566]
-
își spuse în sinea lui. Fusese trezit din nedumerire, când auzi un glas dulce, întrebându-l: - Ce te aduce în satul nostru, viteazule? După veșmintele pe care le porți se vede că nu ești de pe aici. - Vin de pe alte meleaguri, îndepărtate. Caut cea mai dulce și mândră floare pe care s-o iau cu mine pentru totdeauna. - Greu lucru cauți! Dragostea e un lucru mare! După care dispăru în sat, fără ca prințul să-i poată răspunde. Își chemă îndată calul și
LEGENDA LĂCRIMIOAREI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 by http://confluente.ro/marina_glodici_1459684906.html [Corola-blog/BlogPost/381237_a_382566]
-
mai aproape decât ne imaginăm noi. Apoi, ea este profund nenaturală, potrivnică planului dumnezeiesc, dar, în același timp, și un dar al lui Dumnezeu. Și, în sfârșit, este o despărțire care nu este despărțire. Moartea nu este doar un eveniment îndepărtat, plasat undeva la capătul vieții, ca o concluzie a vieții pământești, ci o realitate foarte prezentă și permanentă în jurul nostru și în noi. Mor în fiecare zi! spune Sfântul Apostol Pavel (I Cor. 15, 31); „Vremea morții e în fiecare
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_moarte_si_pomenirea_mortilor_i_stelian_gombos_1329830277.html [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
șoferului este de apreciat!” ... La noi, într-o țară care luptă cu acesta din urmă sub numeroasele și consistentele lui înfățișări “hidoase”de la Țepeș încoace și poate cu mult înainte și cine știe cât după noi, un asemenea anunț ar fi fost “îndepărtat” imediat și s-ar fi lăsat și cu cine știe ce sancțiuni pentru șofer sau administrația autobazei pentru incalificabilă și condamnabilă “ofensă” adusă moralei care ne guvernează ... Călătorii stau civilizat la coadă și sunt distribuiți către mașini sau autobuze de un “dispecer-navigant
LAS VEGAS-UL CU PĂCATELE LUI...ŞI NOI!? de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 by http://confluente.ro/Las_vegas_ul_cu_pacatele_lui_si_noi_.html [Corola-blog/BlogPost/367019_a_368348]
-
credeam, în sfîrșit știu asta, înțelesurile sînt doar o experiență ce șterge nevoia infantilă de răspunsuri în ciuda sfîrșitului a tot și toate, ca atunci cînd dai ceasul înapoi în mijlocul zilei și te gîndești la neastîmpărul căutărilor tale prin cele mai îndepărtate unghere ale memoriei. Referință Bibliografică: Adevărul, acest neascuns / Luminița Cristina Petcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1172, Anul IV, 17 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Luminița Cristina Petcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
ADEVĂRUL, ACEST NEASCUNS de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 1172 din 17 martie 2014 by http://confluente.ro/luminita_cristina_petcu_1395038016.html [Corola-blog/BlogPost/354142_a_355471]
-
serioasă. Mă urc în cireș, va fi pentru ultima oară, îi sunt datoare. El o privi lung, o mângâie pe obraz și, petrecând picioarele peste tocul ferestrei, sări pe uliță. Nu o mai căută câteva zile, se simțea îndurerat, respins, îndepărtat, fără importanță în ochii ei. Dar urma să plece și el voia să încerce din nou să ajungă la ea, la ființa ei. Așa că își luă inima în dinți și se duse.O căută în cameră, privind pe fereastră, dar
ULTIMA VARĂ de NINA DRAGU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/nina_dragu_1485538862.html [Corola-blog/BlogPost/380385_a_381714]
-
zi, și tu împreună cu el. O privi cu duioșie. Părea așa de fragilă, delicată, stranie!..."Ce o fi în capul tău?"-gândi el. Privirea ei rătăcea parcă pe drumuri neumblate, în lumi necunoscute, unde doar ea putea pătrunde. O simțea îndepărtată, străină, inaccesibilă.Se întoarse și porni pe drum la vale, cu sufletul hohotind. Nu întoarse capul cât timp știa că încă o mai putea vedea, cât timp știa că încă mai era acolo, în mijlocul drumului, pierdută, melancolică, frumoasă, iubită... Referință
ULTIMA VARĂ de NINA DRAGU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/nina_dragu_1485538862.html [Corola-blog/BlogPost/380385_a_381714]
-
duhovnic la o mănăstire de maici. Și a observat că de la un moment încoace, când venea vreo fată cu dorința de a rămâne la mănăstire, treceau prin ceva ce nu mai trecuseră mai înainte. Adică într-un trecut nu foarte îndepărtat, trecerea de la viața în lume la monahism era foarte lină. Trăiam o continuitate. Pe când acum, mărturisea Părintele Macarie, întâi trebuie să dărâmăm ceea ce s-a zidit prost, și apoi să construim ceva. Când dărâmi, nu ai satisfacție, nu vezi cum
MATERIAL CU ŞI DESPRE PĂRINTELE ARSENIE MUSCALU DE LA MĂNĂSTIREA CORNU, JUDEŢUL PRAHOVA... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1429161640.html [Corola-blog/BlogPost/357703_a_359032]
-
celelalte camere ale casei. Genny avea un frate și trei surori, toți mai mari decât ea. Una dintre surori era de vârsta mea, una mai mare și alta mai mică decât mine. Cea mare era învățătoare într-o comună mai îndepărtată, însă nu așa de departe încât să nu-și viziteze familia când avea chef, sau venea cu treburi spre oraș. Doar comuna era în drumul ei către Constanța. Era interesant că toți noii mei cumnați erau consăteni cu soțul cumnatei
PRIMA NOAPTE DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444909424.html [Corola-blog/BlogPost/372587_a_373916]
-
mers destins din stradă-n stradă, Cu ochii frunzăream absent la case. Un strigăt mi se răsucea în carne Și-n piept mă pârjolea adânc zăpadă. Se-albea decembre. Spre ziua de Crăciun Treceam umil printre pereți de sticlă. Gându-ndepărtat ca o mână tristă Se-arcuia pe sânii tăi firav, chiaun. Te-aș exorciza în cântecul zăpezii Să-ți scot ascunșii demoni, din globulă, Să țipi eliberată-ntr-un stil mai vechi Mutând spre noapte stâlpii dup-amiezii 06.01
CONFESIUNE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Confesiune_stelian_platon_1389056056.html [Corola-blog/BlogPost/363833_a_365162]
-
a o duce în patria sa adoptivă. Prin cei doi feciori ai lui Zaharie și cinci ai lui Vasile, prin copiii, nepoții și strănepoții acestora, descendenții tereblecenilor au creat în Canada o adevărată dinastie Panciuc. Neamurile din Tereblecea speră că îndepărtații „canadieni” își vor îndeplini promisiunea de a ne mai face o vizită în viitorul apropiat. Ion CREȚU În imagini: Elena Panciuc (Rusnaciuc) și fratele Vasile
MARTIRAJUL ROMÂNESC COPII AI DEPORTĂRILOR by http://uzp.org.ro/martirajul-romanesc-copii-ai-deportarilor/ [Corola-blog/BlogPost/92928_a_94220]
-
ghimpi, temându-se că Aveline să nu se simtă stinghera printre ai lui. Întâlnirea decursese într-un mod plăcut, care o relaxa până la urmă pe față. Uită de șocul primit când s-a văzut ajunsă într-un cartier atât de îndepărtat al capitalei și la etajul patru al unui bloc cu apartamente confort doi. Timpul s-a scurs repede și cum se inserase, Aveline simți nevoia să se retragă spre casă. Va lua tot un taxi. Despre tramvai nici nu putea
AVELINE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Iubire_interzisa_roman_cap_stan_virgil_1385537094.html [Corola-blog/BlogPost/344548_a_345877]
-
bine să-l ascultați cu urechea dreapta. De ce nu cu stânga? Cercetătorii americani sunt de părere că dreapta va ajuta să descifrați mai rapid un discurs. Dacă veți încerca să vă dați seama ce melodie se aude într-o cameră îndepărtată, folosiți-o pe stânga. Este mai bună când vine vorba să capteze tonurile muzicale. 10. Cum să nu obosiți repede când alergați. Dacă sunteți asemeni majorității oamenilor, cănd alergați, obișnuiți să expirați atunci cand puneți în pământ piciorul drept. În felul
TABLETA NOUĂ DE WEEKEND (16+9): DE MĂRŢIŞOR... DE LA LELEA SAFTA REDIVIVUS! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_nou_sergiu_gabureac_1362403192.html [Corola-blog/BlogPost/345582_a_346911]
-
-l facă pe Adam să-și revină. Pleacă de acasă cu o Biblie și o dată ajuns la Trask îl trezește la realitate folosind pumnii și un discurs impresionant: “Șterse cu mâinile praful de pe camașa lui Adam. Adam avea o privire îndepărtată, dar totuși concentrată, ca și când ar fi ascultat o muzică purtată de vânt, dar ochii lui nu mai erau morți, așa cum fuseseră. Zise: - E greu de închipuit că se cuvine să-i mulțumesc unui om pentru că m-a insultat și m-
John Steinbeck: La răsărit de Eden. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/john-steinbeck-la-rasarit-de-eden-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339290_a_340619]
-
de voci, se poartă discuții contradictorii în bisericuțe de câte două-trei sau patru persoane, în timp ce adevăratele colinde, cântate la televizor, aproape că nu se mai aud. Un episod marcant astăzi, mi s-a părut că vine din partea unei verișoare mai îndepărtate, care a sosit la sindrofie îmbrăcată ca nimeni altcineva: o rochie mulată pe bustul deosebit de generos, cu un decolteu adânc capabil să scoată la iveală doi pepenași uniți într-o splendoare deloc imaginară, ba chiar excesiv de vizibilă, și care se
CRĂCIUNUL de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 725 din 25 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Craciunul_cristea_aurora_1356460015.html [Corola-blog/BlogPost/341523_a_342852]
-
trec una după alta și ne apropiem tot mai mult de acel moment minunat iar emoțiile mele sunt tot mai mari căci asociez această sărbătoare cu anii fără seamăn ai copilăriei...Parcă aud și acum, ca un ecou din vremi îndepărtate, versurile colindelor ce ne vorbeau despre o stea, un Prunc și un Mântuitor! Ce bucurie sfântă era în inimile noastre când auzeam despre darurile pe care Le-a primit Pruncul Divin bănuind că undeva, ascunse într-un ungher ne așteptau
ZĂPEZILE DE ALTĂDATĂ... de MARIA LUCA în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_luca_1418449921.html [Corola-blog/BlogPost/376715_a_378044]
-
cale, cea mai grea. Cealaltă cale e să te mulțumești cu ce ai, să renunți la luptă. Fiecare e liber să aleagă. Accentul cade, acum, pe moralitate. E, într-un fel, o întoarcere în istorie. Ne vin, dintr-un trecut îndepărtat, lecții memorabile despre rolul moralei în tranzacțiile cu mărfuri ori cu bani. Ne place să spunem că, în economia de piață, contractul ideal e o strângere de mână. Am citit, cândva, că negustorii arabi de blănuri din secolul al XIV
Până unde pot băncile şi clienţii să întindă coarda creditării by https://republica.ro/pana-unde-pot-bancile-si-clientii-sa-intinda-coarda-creditarii [Corola-blog/BlogPost/338924_a_340253]
-
specific. Știm cu toții că mexicanii mănâncă iute, italienii nu se despart de paste, indienii combină arome amețitoare. Globalizarea face ca aceste cărți de bucate să devină portavoci ale unor schimburi culturale. Rețete străvechi și ingrediente rare călătoresc în cele mai îndepărtate locuri, combinațiile îndrăznețe ale gusturilor diferite nasc noi rețete și ajungem să recunoaștem în cărțile de gastronomie de astăzi o radiografie a unei lumi care se zbate, nu doar în farfurie, între inevitabilitatea globalizării și imposibilitatea renunțării la individualitate. Foto
Când am venit în București, nu știam decât să fierb un ceai. Însă întâlnirea cu o carte mi-a deschis pasiunea pentru gătit by https://republica.ro/cand-am-venit-in-bucuresti-nu-stiam-decat-sa-fierb-un-ceai-insa-intalnirea-cu-o-carte-mi-a-deschis-pasiunea [Corola-blog/BlogPost/337860_a_339189]
-
înțeles că suntem sub paza lor. Deodată pădurea vui de răsunară văile și un urlet îngrozitor de fiară sălbatică cutremură împrejurimile. Urmă un hohot de râs a batjocură, un țipăt de cucuvea la care-i răspunse o bufniță și un huhurez îndepărtat. - Văleu! Diavolul ne urmărește gândurile din ținuturile întunecate ale pădurii! Instantaneu un plescăit se auzi în apele lacului și cineva țipă „Mă-nec! Mă-nec!” - Cineva se-neacă! - și căpitanul se îndreptă spre mal. - Ai înnebunit? Astea-s ispitele necuratului
I. PACT CU DIAVOLUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1411970169.html [Corola-blog/BlogPost/341080_a_342409]
-
nu se înșelase. Fiindcă omul său sosise la Ierusalim pe neașteptate, se ivi ocazia ca procuratorul să-l folosească. Negustorul bogat din Rekem nu mai fusese în cetatea sfântă a iudeilor de vre-o câțiva ani, și sosise acolo din îndepărtatul Yemen unde avusese o misiune foarte dificilă, de care se achitase cu mult succes dealtfel, fapt pentru care procuratorul îl propusese Senatului Romei pentru acordarea cetățeniei romane, lucru care se și împlinise deja cu puțin timp în urmă. Nabateeanul avusese
AL OPTULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1403853414.html [Corola-blog/BlogPost/362254_a_363583]
-
se știe că domnul parlamentar se află în teritoriu. Dacă cineva critică aleșii neamului, atunci se organizează urgent o conferință de presă și se aduc în prim plan realizări și succese ale partidului, fie din secolul trecut, fie din istoria îndepărtată. Și uite așa trec cei patru ani, fără să știi. Nu e ușor să fii parlamentar în România de azi. Dacă ești la putere e cu totul altceva, nimeni nu te atinge cu nici un cuvânt. Referință Bibliografică: E foarte greu
E FOARTE GREU SĂ FII PARLAMENTAR...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 by http://confluente.ro/E_foarte_greu_sa_fii_parlamentar_autor_mihai_leonte.html [Corola-blog/BlogPost/357019_a_358348]
-
reformarea guvernului obez. Nu s-a pomenit nimic de descentralizare, modificarea Constituției, reforma administrativă etc. Oricum, programul anunțat nu va fi ușor de aplicat. Costurile neaplicării lui, la virgulă, vor fi decontate într-un viitor mai mult sau mai putin îndepărtat. Toți ceilalți 15 milioane de potențiali alegători, care nu au votat PSD și ALDE, la care se adaugă media, investitorii, organismele internaționale etc. vor fi permanent cu ochii pe activitatea cotidiană a câștigătorilor alegerilor parlamentare. Orice pas greșit a coaliției
TABLETA DE WEEKEND (179): HABEMUS PARLAMENT de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1482148059.html [Corola-blog/BlogPost/368700_a_370029]
-
cele trei cărți publicate. S-a bucurat de sprijinul Clubului Artelor „Solteris” din Mangalia, condus de poeta Emilia Dabu, membru al Uniunii Scriitorilor din România. Ultima sa apariție literară a depășit fruntarile țării, având publicat eseul „Învingerea stihiilor”, tocmai în îndepărtata Nouă Zeilandă, în revista „Pagini românești, în Noua Zeilandă”, nr. 74, din august 2011. Virgil Stan, crează personaje, destine, vieți, ne întristează și ne bucură, prezentându-ne romanele „Iubirile unui pescar”, „Cât de mult te iubesc ... ” , „Destine Paralele” existente în
UN DESTIN BINECUVÂNTAT de STAN VIRGIL în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_un_destin_binecuvantat.html [Corola-blog/BlogPost/355974_a_357303]
-
de astăzi un punct de referință în creația enesciană. Iată cum descrie compozitorul travaliul creării acestei lucrări: «O concepusem cu atâta dragoste și naivitate! Încercasem să evoc în acastă suită simfonică unele din amintirile mele din copilărie (...) Era o foarte îndepărtată evocare ce reînvia imagini simple din țara mea natală, pe care o părăsisem de opt ani și care mă face și astăzi să-i regăsesc mireasma și priveliștile.»”. „Însemne ale statalității și identității noastre (precum drapelul, stema, imnul, moneda) și
IMNUL REGAL, ÎNVEŞMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1438152927.html [Corola-blog/BlogPost/350367_a_351696]