9,974 matches
-
subterană/ Această sărbătoare/ Precum cununia/ Prietenei mele de odinioară”. Avem aici într-o conjucție de înțeles, regretul, revolta, într-un fel mirare așezată deasupra întregii lumi, în care el poetul e subiectul unui experiment la granița dintre lumesc și altceva. Îndrăznim să considerăm un apogeu al relevanței ideatice și stilistice, inevitabila, infailibila și necuprinsa „Moarte”: „Urletul numelui de femeie/ Se strigă sus omenește/ Încearcă să-mpartă tristețea morții/ Coțofana geme cu vocea ei mistică/ Oamenii se apleacă lângă cel mort/ Sufletul
DANIEL MARIAN DESPRE ILIR ÇABRATI de BAKI YMERI în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380676_a_382005]
-
-n cosmic gestlumina-și pierd în boabele de rouă.... XXI. RUGĂ PENTRU IERTARE, de Elena Glodean , publicat în Ediția nr. 1553 din 02 aprilie 2015. Vin astăzi, Doamne, să îți cer iertare că am iubit prea mult albastrul cer și-am îndrăznit să îmi ridic privirea crezând că, încă, dreptul am să sper. Îți cer iertare de-am greșit cu fapta când am trăit prin munți de unul singur și-am haiducit cu șoimii și cu cerbii din iarnă pân’a dat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
spre soare să mă-nalț cu ciocârlia. Și să mă ierți pentru c-am strâns sub pleoape cu sârg toți norii toamnei până când ... Citește mai mult Vin astăzi, Doamne, să îți cer iertarecă am iubit prea mult albastrul cerși-am îndrăznit să îmi ridic privireacrezând că, încă, dreptul am să sper.Îți cer iertare de-am greșit cu faptacând am trăit prin munți de unul singurși-am haiducit cu șoimii și cu cerbiidin iarnă pân’a dat stejaru-n mugur.Mă iartă, Doamne
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
Timpul trece și tu te verși, la fel de repede, spre râul acela mare. Sufletul tău se uită pe marginea lui cum curge. Iubesc inocenta maturitate; văd simplitatea ce n-o poate nimeni opri. Să atingi toate treptele! Nu există limite! Iubește, îndrăznește, cântă, slăvește! Iluzile sunt ale noastre, ale tuturor! O trecere prin lume, un semn de carte, amurguri, trăiri, neastâmpăr, surplus de căutări, emoții, atingeri, doruri, tăceri, amintiri scăldate în lumina dată și primită, și-n toate găsim omul, și-n
CUVÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380789_a_382118]
-
seară și dimineață, timp de 5 zile să se declanșeze exploziile. Nu am folosit focuri de artificii, pentru a nu speria copiii și cocoșii. Oricum, am speriat tare, rău de tot și încă mai speriem orice duh rău. Numai să îndrăznească să se apropie de casă! În a doua zi a Festivalului am fost la celebra Stone Forest (Pădurea de Piatră) la aprox. 80 de kilometri de Kunming. Împreună cu noi l-am avut pe Michael (medic pneumolog britanic, scriitor, prieten și
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
s-au născut asemenea monștri neumani, este că nu trăiește pe vremea lui Stalin (cel care i-a simpatizat pe uyguri) dar care i-ar fi nimicit fără milă, cu milioanele (să ne amintim de tragedia ucrainenilor), dacă ar fi îndrăznit să i se împotrivească în vreun fel. Ce bine totuși că ”eliberatorul popoarelor” nu a lăsat urmași! Beijing, 4 martie 2014 Atacul terorist din Kunming II Treizeci și trei de morți prin înjunghiere și 140 (ciudată cifră rotundă!) de răniți, acestea sunt
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
ar fi binemeritat decapitarea. Nesprijinindu-se decât pe propria competență și valoare, puținii oameni din categoria Baconsky sunt, întotdeauna, primele victime ale bătăliilor prostești între intriganții de profesie. Nu suntem o țară în care oameni de competența, talentul și, aș îndrăzni să spun, farmecul plin de eficacitate diplomatică al lui Teodor Baconsky să prisosească. Piesă fundamentală în procesul complicat, delicat și minat de imprevizibile piedici al invitării Papei Ioan Paul al II-lea în România, fostul ambasador la Vatican s-a
Panașul de muceg by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10249_a_11574]
-
a te înfrunta din toate avantajele conferite de apartenența la teritoriul pământean denotă, în cel mai bun caz, fățărnicie. E acceptat de orice locuitor cu frica lui Dumnezeu din România că Securitatea a reprezentat o întrupare a Satanei. Cum de îndrăznesc, atunci, înalții noștri prelați să pretindă că nu e treaba nimănui dacă ei au lucrat mână în mână cu acest agent al Iadului?! Ba chiar să fie declarați, acum, intangibili! Din câte știu eu, doar doi oameni ai Bisericii au
Jurământul de castitate și îmbuibare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10268_a_11593]
-
muțit parcă trăsnit de același sentiment. Frica! Mi-am concentrat Însă auzul. În sfârșit, am Înțeles bine că dictatorul fugise, că fusese prins, că poporul era liber, și am vrut să strig: „am scăpat, oameni buni, am scăpat!” Nu am Îndrăznit. În brațe, o țineam pe Elena. Pentru o clipă, mi s-a părut a fi cea mai gingașă făptură din lume și-mi era mai bine așa. Am strâns-o ușor de mână. Părea anesteziată. Se gândea, probabil, la ai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
mulțumi. Aș fi vrut să o sărut măcar pe obraz sau pe frunte, Însă m-am mulțumit cu o strângere de mână și am plecat. - Ne vedem mâine! Să vii, că o să taie porcul! Te aștept! Auzi, să vii!- a Îndrăznit ea, copilărește. Când am intrat În casă și le-am povestit alor mei despre tot ce se Întâmpla În oraș, au rămas muți. - Ia vezi, femeie, difuzorul ăla merge? - a Întrebat bunicul meu. - Nu merge! Să tot fie o săptămână
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
mult, se opri. Am ajuns-o. Mă luă de braț, căutându-mi sprijinul. M-am bucurat. Ne-am continuat drumul În tăcere. După câtva timp am simțit că ostenesc. Ea nu spunea nimic. Avea o rezistență ieșită din comun. Am Îndrăznit să-i spun totuși. - Ne mai așezăm puțin? - Da, mi-a răspuns așezându-se În același mod ca În popasul anterior. Șinele de cale ferată erau mai fierbinți. Părea că odată cu trecerea timpului, fierul acumulase căldura lunii și a stelelor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
N-am auzit nici un am Înțeles! Ești surd!?” Căpitanul bâigui ceva ce părea să Însemne că a Înțeles și plecă spre biroul său În trombă În vreme ce politrucul bombănind Începu un alt set de observații principale pentru o altă „victimă” ce Îndrăznise să-și lase mustață. Deși problemele ce țineau de atribuțiile funcționale erau Îndeplinite ireproșabil Căpitanul devenise un fel „de oaie neagră” și chiar primisem un sfat să nu-l mai frecventez, că-l Încurajez În stăruința sa În greșeală”... În
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
mă ținea într-o stare de permanentă panică metafizică. Nu-l vedeam pe fereastră, dar îl simțeam acolo, în poziția aceea în care parcă împingea catedrala cu spatele sau o susținea, asemenea unui Atlas, să nu se prăvălească, și nu îndrăzneam să dorm. În cele din urmă, am făcut-o, când mi-am pus în cap să-mi scot din minte ideea că El stă acolo ca să mă supravegheze și am înlocuit-o cu cea eliptică de prefix - e-adevărat -, dar
O poveste cu clopote by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10297_a_11622]
-
cuvinte printre stele căzătoare."(Nauta) Cîteodată, muzici bătute de vînt, marine, sărate: "Ritmic polenul silabelor rare/ tremură-n floarea cărărilor palide/ din cimitirul feeric al toamnelor/ pînă departe,/ ce monoton stelare." (Adagio). Sau corpuri statuare, aforisme despre care n-ai îndrăzni să spui că nu sună, totuși, bine: Cine e omul de nebiruit?/ E numai cel pe care nu-l clintește/ nimic din ce nu stă-n puterea lui." (Epictet) Între unele și altele, elegii picurate sau credințe spuse tare, încape
Carte pentru niciodată by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10299_a_11624]
-
chiar prefabricate. Cu alte cuvinte, umflate cu pompa sinistră, în acest caz, a mass-media. Or, nu e drept ca o viață de om să fie transformată într-un balon de săpun cu care să te joci până se sparge. Am îndrăznit, poate din vanitate, poate pentru a avea subiect de discuție, să vizitez Expoziția "John Lennon Unfinished Music" găzduită de Cite de la Musique. O oglindă în care cade imaginea palidă a unui trecut trepidant. O datorie pe care Yoko Ono o
Muzee, catedrale by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10296_a_11621]
-
dacă ni s-ar cere să spunem ce știm despre ea, majoritatea dintre noi nu ar putea trece dincolo de figurile silogistice ale lui Aristotel sau, în cel mai bun caz, de cîteva inferențe simple din logica propozițională. Și chiar dacă nu îndrăznim să mărturism acest lucru, în sinea noastră trăim cu convingerea că, în privința foloaselor pe care le putem căpăta de pe urma studiului logicii, de la această disciplină nu putem aștepta mare lucru. Suficiența aceasta blazată pleacă dintr-o intuiție spontană și înșelătoare, o
Profesionistul Mircea Dumitru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10350_a_11675]
-
Sau să ne înrobească. În acest tip de discurs, accentele profetic-apocaliptice constituie regula stilistică, iar logica formală rămâne o enigmă nesplicată. Dacă suntem într-adevăr buricul pământului și în munții noștri se întretaie, din negura veacurilor, axele planetei, cine ar îndrăzni să ne lovească fără a se teme de energiile cosmice care ne protejează? Și dacă am fost și suntem atât de sus, cum se explică multele secole de umilință a periferiei, marginalitatea care încă și azi ne macină și ne
Încleiați în clișee by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10536_a_11861]
-
faima vânătorii? Da, zise Leul, ai zbierat cu mult curaj. Dacă nu te-aș cunoaște și nu ți-aș cunoaște nici neamul, și eu m-aș fi speriat". (Ironie regală foarte fină și la țanc, n.n.). Măgarul, dacă ar fi îndrăznit, ar fi dat drumul mâniei sale... Acum, își mai și bătea joc de el, - deși pe bună dreptate; căci cine ar suferi un măgar lăudăros! Nu ăsta fiindu-i caracterul. (Bun înțeles, punem aici punct.) O notă a ediției clasice
La Fontaine și autocenzura by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10539_a_11864]
-
Mutu va fi un jucător bătrîn. Chivu, la fel. Iar ca ei și cei mai mulți jucători ai noștri care au ajuns în străinătate și ar fi putut să reprezinte România în Germania. Din păcate, în preliminariile campionatului mondial, Iordănescu n-a îndrăznit să mizeze și pe jucători cu nume mai mic decît Mutu & comp. decît atunci cînd nu a mai avut încotro. Din cauza generației irosite, stau acasă tineri jucători care chiar ar fi meritat să vadă Germania pe teren.n P.S. Probabil
Generația irosită by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10547_a_11872]
-
cinema din Franța, dar și prin ziare, încît regizorul era încîntat. Ce putea aștepta mai mult? Premiul? Nu intrase în calculele lui. Nu intrase nici în calculele agențiilor de pariuri specializate din țară. Nici măcar un singur critic român n-a îndrăznit să riște pronosticul că filmul lui Puiu are șanse să ia marele premiu al secțiunii în care a concurat. Prejudecată ocultei internaționale? Neîncrederea că un roman ar putea lua acest premiu, chiar dacă nu era marele premiu? După experiență de la Cannes
Cum au învins românii oculta la Cannes by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10585_a_11910]
-
Consortio, Edit. Presa Bună, Iași, 1994, p. 40, apud Pr. Prof. Dr. Anton Moisin, op. cit., p. 10. footnote> Referindu-se la soarta sufletelor copiilor uciși prin avort, Părintele Profesor Constantin Galeriu, în studiul introductiv la cartea dr. Kenneth McAll, afirmă: Îndrăznim a spune că Domnul îi primește tot într-un fel de botez al sângelui pe copiii avortați, asemenea pruncilor uciși de Irod<footnote Pr.Prof. Constantin Galeriu, Cuvânt înainte la Dr. Kenneth McAll, Vindecarea arborelui genealogic, Edit. Harisma, București, 1993, p.
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
primesc de la fratele meu Romulus din Berlin, care e pe drum de a-și termina studiile acolo. Maestrul său, I. Barmas, îl numește asistent al clasei sale la Conservatorul Kenworth Scharwenka. Din cauza situației tulburi în Europa, nu pot să mai îndrăznesc să mai proiectez măcar vreun concert în străinătate, mărginindu-mă a cânta în țară. Sunt chemată de Crucea Roșie din Brașov, spre a concerta acolo. Concertul este aranjat și cu un curs al Asociației femeilor române din inițiativa contesei Mike
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
o despărțire nu ușoară, mai ales din partea sa! Eu nu bănuiam că este plecarea definitivă, când a venit cu multă sinceră emoție, spre a-și lua rămas bun! Plecăm în localitatea Brebu, lângă Doftana, spre a petrece vara, însă totodată neîndrăznind a ne depărta prea mult de București. Vechea mănăstire care servea pe vremuri de reședință de vară a voievodului Matei Basarab era un loc de predilecție al plimbărilor mele, asemenea și marele lac (așa-zis fără fund), unde una din
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
acesta din urmă. Cum era de prevăzut, lucrurile se liniștiseră. Numai bietul Skohutil, ca supus străin, trebui să părăsească țara cu familia lui. Hoerat obține dcetățenia română, iar eu îmi văzui de lucru înainte. Mai târziu veniră regreteleacelor care au îndrăznit a face această faptă urâtă. Chiar și acel Livescu își ceru iertare pentru ce a făcut, însă aceasta după mulți ani mai târziu. Catedra de vioarăa lui Skohutil fu ocupată de C. Nottara, fiul marelui artist, însă care din păcate
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
Și-a isprăvit și ,rolul istoric", după alegerea la congres a lui Ion Iliescu ca președinte onorific. Năstase, Mitrea, Dan Ioan Popescu, Miki Șpagă și alți cercetați la DNA au ieșit din prim-plan. Totuși președintele reales, Geoană, n-a îndrăznit, nici acum, să se descotorosească fățiș de ei. Partidul care făcea jocurile în România chiar și cînd era în opoziție și care se pregătea, în timpul lui Adrian Năstase, să stea încă cel puțin zece ani la putere, nu mai îndrăznește
Victoria unui perdant,Geoană by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10056_a_11381]