795 matches
-
de rând se numeau comati sau capillati și umblau cu capul gol. Este cunoscut, din povestirea lui Dio, că Decebal în întăiul război trimise lui Tra-ian o solie din oameni de rând, capilați, și numai când văzu că nu poate îndupleca pe împăratul roman, se hotărî a-i trimite o altă compusă din pileați. Mărturisirea lui Dio este adeverită de figurile columnei lui Traian, care reprezintă într-un tablou întâia solie fără fesuri și apoi, mai sus pe corpul columnei, pe
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
se pune în legături cu Sarmații Bastarnii, Roxolanii, până și cu îndepărtații Parți, cu regele cărora Pacorus el intră în tratări de alianță.Popoarele acele ce nu se puteau hotărî a se îndușmăni cu Romanii, precum Quazii și Marcomanii, îi înduplecă cel puțin a păzi neutralitatea. Pe cînd la Daci se arăta un om de o asemenea virtute, pe tronul imperiului roman lâncezea un despot slab și desfrânat, nerăbdător la muncă, cu inima fricoasă, iubind a se preumbla mai mult prin
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
întâlnește în cale, ultimul avanpost înaintea capitalei, pe când generalul său Maximus prinde pe o soră a regelui și regăsește în cetatea unde pune mâna pe ea, toate semnele militare luate de Daci în lupta cu Fuscus. Aceste de pe urmă pierderi înduplecă pe Decebal a trimite împăratului roman o nouă ambasadă, de astă dată un personaj de rang înalt, un pileat, care cum ajunge înaintea lui Traian se pune în genunchi, întinzând către el mâinile sale în semn de disperare și implorând
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
măscări șaischrologiaiț 5 și de nebune «alalai», urlete scoase cu capul dat pe spate 6. Mă simt Îndreptățit să spun că asemenea practici nu se adresează nici unui zeu, ci demonilor răi, În Încercarea de a-i izgoni, de a-i Îndupleca și de a-i liniști. În aceeași ordine de idei, Într-un anume sens nu este de crezut că zeii ( D) au fost cei care au pretins sau care au acceptat sacrificiile umane ce se celebrau altădată; pe de altă
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
deja repere biografice, susținute, în propria-i expresie, de "vrednice de credință documenturi". Animat de dorința și speranța, mărturisite, că "poate prin a<le> sale iconomice, tehnice și montanistice cunoștințe afla un folos mai mare în aceste Prințipaturi, s-au înduplecat iscălitul a-și lăsa patria", subliniind că, "pe lângă direcția fabricilor, au căutat și iconomia rurală", pentru a cărei compatibilitate invoca propriile-i abilități practice. În continuare, manifestând deplină siguranță și stăpânire de sine prin afișarea necesarelor capacități intelectuale, întărite de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
stimularea apetitului industrial în rândul localnicilor. Firește, transpunerea în practică a acelor principii n-a fost lipsită de impedimente, pentru că, așa cum avea să remarce câțiva ani mai târziu "Albina românească", în cuprinsul unui foileton serial, a fost destul de greu "a îndupleca pe tineri la învățarea manufăpturilor și se poate zice că prin osteneală herculică s-au pus în mâna lor un ciocan pentru lucrul făurăriei; căci, din vechime, moldo-românul se îndeletnicea numai cu arme, lucrarea pământului sau păstoria, lăsând toate artele
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
mare de pe a<le> sale moșii, atunce el se va sârgui a îndămâna după toată putința lucrarea lor, sau va învoi doritorilor de întreprindere a deschide mine pe a<le> sale moșii, cu condiții potrivite dacă singur nu s-ar îndupleca la aceasta, sau nu ar putea. Spre acest sfârșit, nu se cere ca fiecare să fie învățat în știința mineriilor, ci este destul ca oricine carele voiește a sluji patriei în viitorime sau cari au moșii la munte să aibă
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
arătări, iscălitul poate înfățoșa vrednice de credință documenturi. În urmarea întâmplătoarelor păgubiri ce au cercat iscălitul și în nădejdea ca să poată prin a<le> sale iconomice, tehnice și montanistice cunoștințe afla un folos mai mare în aceste Prințipaturi, s-au înduplecat iscălitul a-și lăsa patria; fiindcă iscălitul, pe lângă direcția fabricilor, au căutat și iconomia rurală, ținând în posesie o moșie sistematic orânduită a lui conte Paul Șirmai (Szirmay), având și o exactă știință de alte moșii regularisite după ferme model
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
a treia zi a ostilităților, căpeteniile trimiseseră o delegație la Ahile, ca să-l determine, în schimbul restituirii lui Briseis și a multor altor daruri, să reintre în luptă, dar Ahile rămâne neclintit în hotărârea lui. Acum însă, văzând dezastrul, se lasă înduplecat de Patrocles și îl trimite, în locul lui, și îmbrăcat în armura lui, să întoarcă soarta războiului. Dar Patrocles moare de mâna lui Hector, iar Ahile se hotărăște în sfârșit să intervină, nu înainte însă de a dobândi altă armură în locul
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
rămas, pentru toată viața, lecție de stăpânire, care apoi a luat forma bunătății și a clemenței. De aici de bună seamă și repulsia lui față de îndârjire și violență, care se manifestă fățiș în ceea ce îi spune lui Ahile ca să-l înduplece să renunțe la inactivitatea ofensată în care acesta se retrăsese și rămânea retras chiar și în clipa în care aheii ajunseseră în extremă primejdie. Cu toată dragostea și cu tot respectul pe care le simțea pentru prietenul său, îl mustră
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
-l, se temea de Ahile și de firea lui, a îndrăznit totuși (ceea ce Tetis nu face) să-l înfrunte. Împlinea astfel sfatul tatălui său. Îl mustră pe Ahile pentru îndărătnicia lui, îi spune că e nemilos și crud și îl înduplecă să-l lase pe el să facă ceea ce Ahile ar fi trebuit să facă: să-i salveze pe ahei. Poate nu clipa morții lui, ci clipa aceasta este clipa măreției lui Patrocles. După aceea, arătându-i-se în vis celui
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
de crainicul său. Îi duce, prin noapte, până la lăcașul lui Ahile. Dar ce face el nu se mărginește la atât, el participă, chiar fără mandat, și la tratative. Văzând că nici Odiseu și nici Aias n-au reușit să-l înduplece pe Ahile, ia cuvântul și el, și încă foarte pe larg, de vreme ce vorbirea lui este mai lungă decât ale celorlalți doi însumate. I se simt anii în cuvântarea pe care o ține, are ceva din locvacitatea și digresivitatea bătrânului Nestor
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
rău. Dar nu spune, explicit, că nu mai vrea să ia parte la lupte. Tetis însă îi ghicește gândul și îi spune să facă așa: să-și păstreze mânia și să rămână lângă corăbiile lui, făgăduindu-i că îl va îndupleca pe Zeus să-i împlinească dorința. Și Ahile rămâne, înfierbântat de mânie. Ne-am aștepta ca Homer să spună că din cauza ofensei. Dar el spune doar atât: „din pricina unei femei cu cingătoare frumoasă, care, spre părerea lui de rău, i-
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
familii împrejurul unui pușcăriaș (pentru o crimă nedovedită) devenit alcoolic hipercronic. Nu mirosea a băutură nici el nici "nevastă-sa" deși fața îi trăda. S-a pus în genunchi jurând că va fi om de treabă și muncitor.... M-am înduplecat și l-am pus șef de fermă ! Gh. Gh. al meu a început din a treia zi să ascundă prin vie cereale, să cotonogească găini, iepuri, gâște, să fure vin din pivniță, etc. etc. A ajuns până acolo să întrebe
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
dureri și necazuri dispoziția cea iubitoare de păcat. Amândouă ispi‑ tele, pe cea de voie și pe cea fără de voie, le uneltește cu vicleșug cel rău : pe cea dintâi, semănându‑și neghina și ațâțând sufletul prin plăcerile trupului ca să‑l Înduplece să‑și desfacă dorința de iubirea dumnezeiască ; iar pe cea de‑a doua, o dorește și o cere cu viclenie, voind să strice firea prin durere, ca să silească sufletul doborât de dureri să pună În mișcare gândurile de ocară Împotriva
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Căci și În vremea cât trăim În trup rugăciunea ne este de mare folos, iar când plecăm de aici ea ne servește drept provizie pentru veacul ce va veni”299. Sfântul Ioan Damaschin este convins că rugăciunea altora pentru bolnavi Înduplecă pe Dumnezeu la milă și Îndurare pentru aceștia : „Căci Domnul cel de oameni iubitor voiește să i se ceară și să Împartă cele 278 Suferința și creșterea spirituală cerute spre mântuirea făpturilor Sale și mai ales atunci se Înduplecă cu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
bolnavi Înduplecă pe Dumnezeu la milă și Îndurare pentru aceștia : „Căci Domnul cel de oameni iubitor voiește să i se ceară și să Împartă cele 278 Suferința și creșterea spirituală cerute spre mântuirea făpturilor Sale și mai ales atunci se Înduplecă cu totul, nu când cineva luptă numai pentru sufle‑ tul său, ci când face aceasta pentru aproapele”300. Fericitul Augustin ne pune În atenție o Întâmplare minunată din viața sa, când rugăciunea celorlalți pentru el a avut un efect taumaturgic
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
unor ulterioare recidive ale neînțelegerilor. Relația cu Nicolae Rainea ar fi unul dintre subiecte. Porumboiu îl consideră intangibil, în timp ce Crăciunescu se vede cu el în instanțe. Dinspre Vaslui vin îndemnuri repetate la pace și rămîne de văzut în ce măsură ele pot îndupleca un spirit a cărui consecvență nu e întotdeauna o calitate. Ar fi apoi președinții de cluburi, mai ales falanga moldoveană a acestora, Sechelariu-Ștefan. Contestatari vehemenți ai lui Crăciunescu, aceștia se află în relații bune cu Porumboiu și chiar îi propun
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
atrage ea atenția bărbatului nesimțitor, adăugând cu reproș: "Chiar când te văd numai îmi pare că-l ucid a doua oară". Alexandru Horga (Sandi, după cum e cunoscut în familie) nu e nici pe departe la fel de afectat și încearcă să o înduplece întâi cu vorba bună, în intenția de a-i induce o altă stare de spirit, mai senină. Strategia pare să dea roade, iar femeia, bucuroasă de a fi întrezărit un răspuns la dilemele sale morale, începe să nu se mai
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
primită cu oarecare neîncredere, cel puțin dacă nu e vorba despre inscripții kufice. Dl Honigberger concepu planul de a pleca spre Samarkand pentru a examina aceste ruine și de a face săpăturile sub protecția guvernatorului, pe care spera să-l Înduplece prin daruri. Dar câțiva dintre prietenii săi din Buhara, cărora le Încredință acest proiect, Îl deturnară, asigurându-l că nici o Întreprindere nu poate fi Înconjurată de mai multe pericole, și că a persista În a o executa nu Însemna decât
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Îndură-te, stăpâne, și dă-i pe veci viață!” (Idem, p. 116), cauzal: „Nici nu se mai poate citi de frig.”, final: „Să cer a tale daruri, genunchi și frunte nu plec,/ Spre ură și blestemuri aș vrea să te înduplec.” (M. Eminescu, I, p. 116), condițional (rar): În caz de urgență, se iese pe ușa a doua., concesiv (rar): Împotriva voinței lui, l-au propus pentru premiu., limitativ (referențial): „Străin la vorbă și la port,/Lucești fără de viață.” (M. Eminescu
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
amodal prin excelență: „Iaca - începu el a răcni ca un smintit - toate lucrurile mi se arată găurite...” (I. Creangă) „Atunci împăratul a început s-o sfătuiască zicând...” (I. Creangă) „...M-am frământat cu gândul fel și chip cum aș putea îndupleca pe mama...” (I. Creangă) „Numai de un lucru era baba cu inima jignită - că nu putea să le zică tată și mamă.” (I. Creangă) „Avem noi dreptul de a refuza?”/„ Avem noi dreptul să refuzăm?” Observații: În condiții sintactice particulare
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
țin de pasul tău.” (M. Eminescu) sau dacă prezentul conjunctiv este predicatul unei circumstanțiale (cel mai frecvent, de scop sau de timp): „Să cer a tale daruri, genunchi și frunte nu plec, Spre ură și blestemuri aș vrea să te înduplec” (M. Eminescu) „Până să se întoarcă jandarmii din fundul curții, Boiangiu se adresă mai domol celorlați...” (L. Rebreanu) Când verbul regent este un potențial-optativ, raportul este ambiguu; pare să se impună sensul de posterioritate: „Ziceam că dac-aș voi să
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Eurydice (o Nimfă întâlnită în Tracia, după întoarcerea poetului din expediția argonautică, decedată chiar în ziua nunții). După moartea sa, Orfeu a coborât în Infern spre a o readuce pe pământ, fermecând divinitățile infernului cu cântecul său, reușind să-i înduplece. Dar restituirea soției sale este condiționată: Orfeu nu avea dreptul să-și privească soția până nu vor fi ajuns dincolo de tărâmul morții. Neputând rezista tentației de a-și privi iubita, și din bănuiala de a fi fost amăgit, el o
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
sufletului, care se îngrijește prin incantații ce constau în discursuri frumoase care fac să se nască în suflet înțelepciunea. Atunci când sufletul posedă liniste și înțelepciune, atunci este usor să o transmită întregului corp. Există lucruri însă, care nu pot fi înduplecate, ademenite, „furate”. Orfeu, prin darul său a reușit să îmblânzească animalele, să liniștească apele, să pună stăpânire pe natură și în cele din urmă și pe superiorii săi ce alcătuiau divinitatea. Cântul său a facut să vibreze sceptrul lui Hades
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]