600 matches
-
opri din cântat, se întoarse încet și se uită la el. — Iubitule, spuse ea. Așază-te. Iubitule? se gândi Deggle, dar era obosit, așa că se așeză pe scaunul lui Jones. Virgil, se gândi Dolores. Vocea cântătoare a feței puhave. Inima îndurerată în corpul ei fleșcăit. Virgil, care o luase din ceara fără suflet a bisericii și îi dăduse trup. Ce norocoasă era că-l avea! — Virgil, spuse ea cu voce tare, rostindu-i numele cu plăcere. Virgil Jones. Deggle o privi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
frâul atârnând încă peste șa. El s-a uitat apoi după Durindana și a găsit faimoasa sabie fără teacă, aruncată în iarbă. A mai văzut deasemeni sfărâmăturile armurei lui Roland împrăștiate pretutindeni prin vale. Zerbino și Isabela priveau uluiți și îndurerați ne mai știind ce să creadă, doar bănuind puțin adevărata cauză. Dacă ar fi aflat vreo pată de sânge pe arme sau pe îmbrăcăminte, l-ar fi crezut mort. Dar nu se vedea nici urmă de așa ceva. În vreme ce stăteau ei
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
mai avem decât o soluție, Mișcarea Legionară, singura putere izbăvitoare din leșinul pierzării. De aceea, tot românul ar trebui să gândească înainte de a bate din palme, de a aduce acuze și de a-i omorî pe legionari, scornind minciuni care îndurerează inimile noastre și derută pe cei mai șubrezi cu hăuliturile lor lascive. Din 1919, pădurea Dobrina Huși, neîntrerupt, când hoardele roșii ne amenințau cu invazia, iar alte hoarde din interior, evreii și studențimea evreiască cu șepci și bonete roșii, demonstrau
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
ceea ce scriam. N-am avut nici un moment de depresie. — Ai vrut să-i faci un portret original. — Am vrut să pun pe hârtie clocotul lui existențial. Atunci mi-au venit în minte fapte, întâmplări, discuții în mijlocul cărora râdeam sau ne îndureram. Uneori îmi istorisea episoade din viața lui la care eu nu participasem. Așa s-a închegat cartea, din trăirile mele alături de el timp de 45 de ani, din experiențele lui repovestite. În timp ce Ioana vorbea, motanul a început să urmă rească
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
domniței Erina. Tatăl ei, logofătul Litovoi, a căzut În luptă, apărând, cu o mână de oameni, retragerea mea În susul Bistriței. Au pierit și alți boieri vechi, credincioși ai mei Încă din primele zile de domnie. Dar moartea lui Litovoi mă Îndurerează mai mult decât pot scrie În acest răvaș. Mi-a fost adus pe o targă din crengi și și-a dat sufletul În fața mea. Ar fi vrut să vă aibă alături pe tine și pe cei doi copii ai lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
l-a așezat pe Isaac pe altar, dar Domnul i-a oprit mâna. Andrew nu s-a bucurat niciodată de favoarea unui astfel de test personal și nimic n-a oprit mașina germană de război. Telegramele l-au lăsat prea îndurerat ca să se mai înfurie. Când Elspeth i-a spus că nu mai crede defel în Dumnezeul lui și i-a repetat poveștile cu reîncanarea și spiritele argintii, o parte din el a vrut să întindă brațele și s-o strângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
ceea ce scriam. N-am avut nici un moment de depresie. — Ai vrut să-i faci un portret original. — Am vrut să pun pe hârtie clocotul lui existențial. Atunci mi-au venit în minte fapte, întâmplări, discuții în mijlocul cărora râdeam sau ne îndureram. Uneori îmi istorisea episoade din viața lui la care eu nu participasem. Așa s-a închegat cartea, din trăirile mele alături de el timp de 45 de ani, din experiențele lui repovestite. În timp ce Ioana vorbea, motanul a început să urmărească ceva
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
ai afundat în umbrele din noapte ... Te caut rătăcind pe lungi poteci, în luna mută cuibărită-n șoapte Și-obscure stele, palide și reci. Trec pașii tăi pe-alei însângerate De visul tău, devreme asfințit Și în sclipiri de gând îndurerate O lacrimă de jar mi-a încolțit. Te caut peste munți și-adânc de mare ... De dorul tău mi-e sufletul rănit; Tânjesc după fierbintea mbrățișare, Petală din fiorul nesfârșit. Te caut prin pădurea foșnitoare Și-n inima bătrânului pământ
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
drept; și, după ce coborâse de pe Muntele Kurihara, Hanbei nu se mai abătuse de pe acest drum. Nici nu avea ce să regrete, fie și de-ar fi fost ca viața să i se sfârșească în chiar acea zi. Dar ceea ce-l îndurera cel mai mult era faptul că Oyu devenise ibovnica lui Hideyoshi. Ca frate al ei, simțea încontinuu mustrări de conștiință. La urma urmei, Oyu fusese cu el în momentul crucial când își alesese propriul ei drum. Vina era a lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
alesese propriul ei drum. Vina era a lui, nu a surorii sale. Își făcea griji, în secret, pentru anii îndelungați care o așteptau pe Oyu, după moartea lui. Era ghinionul unei femei că fericirea ei nu dura toată viața. Îl îndurera îndeosebi sentimentul că întinase albeața pură a Căii Samurailor - Cale care se baza pe moarte. De câte ori nu bombănise în sinea lui privitor la această chestiune, gândindu-se că ar fi trebuit să-i prezinte scuze lui Hideyoshi și să renunțe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
semnificativ, iar, după o clipă, urmă: — Pe de altă parte, Seniorul Nobunaga a câștigat favorurile împăratului și, de asemenea, iubirea și respectul populației. Națiunea iese, în sfârșit, din tenebrele războiului civil și salută zorii unei noi epoci. Seniorul Hideyoshi este îndurerat de gândul că dumneavoastră și numeroșii oameni deosebiți care vă servesc veți muri. Se întreabă dacă nu ar exista vreun mijloc pentru a evita acest sacrificiu și vă cere să vă mai gândiți, pentru o ultimă oară. Scoțând declarația lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
-se stăpâni. Când se află despre zâzania internă din statul major - faptul că îndărătnicia lui Genba era criticată de Katsuie - bucuria din tabără păli. — Alt trimis a părăsit tabăra. — Cum? Încă unul?! Du-te-vino-urile repetate între tabăra principală și Muntele Oiwa îndurerau inimile războinicilor. De o jumătate de zi, Katsuie simțea că i se apropia sfârșitul. În timp ce aștepta întoarcerea celui de-al cincilea emisar, abia mai putea sta pe scaunul de campanie. Tabăra se afla într-un templu din Kitsunezaka, iar acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
dintre acei oameni și ani de zile îi învrednicise cu favorurile lui. Când îi veniră în minte aceste gânduri, Katsuie nu-și putu stăpâni lacrimile. Dar, indiferent ce gândea, Katsuie lovi cu călcâiele scărilor în coastele calului, alungându-și expresia îndurerată de pe chip cu un muget tunător: — Ce tot îndrugi, Shosuke? O dată moare omul, iar mie mi-a venit vremea să mor! Mișcă de-aici! Shosuke se feri din fața calului cabrat, dar îl apucă de căpăstru. Atunci, lăsați-mă să vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
din asediul de la miazănoapte, le adusese pe cele trei fiice orfane ale lui Asai Nagamasa și le creștea, cu drag, în fortăreața a doua. Pe doamnele care o serveau pe Nene - adevărata soție a lui Hideyoshi, la urma urmei - le îndurera că sora cea mare, Chacha, era chiar mai frumoasă decât mama ei. Domnișoara Chacha are deja șaptesprezece ani. De ce o privește Domnia Sa ca pe o floare într-o vază? Asemenea comentarii nu făceau decât să toarne ulei peste foc, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Nu e nevoie să intrați în explicații care nu se mai termină. — Detaliile sunt explicate pe deplin în această scrisoare, așa că, ăă, dacă ați binevoi s-o citiți... — Am să-i arunc o privire, mai încolo. Singurul lucru care-l îndurerează pe Domnia Sa este gândul că s-ar putea să vă supărați, adăugă Hachiemon. — Ei, ei. Așa ceva nu merită atenția lui. Încă de la bun început, aceste lupte nu au avut nimic de-a face cu propriile mele dorințe sau planuri. — Vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
într-o biserică. Eu eram nesigură pe mine și paranoică. Era prima mea ieșire în lumea de afară de după ziua aceea îngrozitoare cu Tiernan. Și muream de frică să nu cumva să mă întâlnesc cu Chris. Eram încă supărată și îndurerată din cauza amintirii nopții aceleia umilitoare pe care o petrecusem cu el. Din fericire, Chris nu era prin zonă. întâlnirea a fost destul de diferită de cele la care fusesem în timpul internării la Cloisters. Au fost mult mai mulți oameni. Toți mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
filmului? Nu. — Am făcut eu ceva? m-a întrebat el cu o voce care ar fi putut fi sarcastică. N-am făcut ceva? — Nu, Luke, am spus pe nerăsuflate. Tu ești minunat. E vina mea! Judecând după expresia furioasă și îndurerată de pe fața lui, mi-am dat seama că vorbisem în van. Dar nu-mi păsa. în mintea mea, ajunsesem deja la Parlour, dansam și încheiam tranzacții cu Wayne. —Te sun mâine, am încheiat gâfâind. Scuze. După care am luat-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
drumul la gură când nu trebuie - era formula de început - și spune lucruri pe care acum le regretă amarnic. Dintre toți oamenii din lume, tu ești pentru mine cea mai importantă. Ești sufletul sufletului meu, sângele sângelui meu și mă îndurerează gândul că remarcile mele tâmpite ar fi putut da naștere la resentimente între noi. Fără tine, sunt un nimic. Fără tine, sunt un nimeni. Draga, iubita mea Rachel, te rog să îi dai bătrânului tău tată fără minte o șansă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
lui îl omorâseră pe Harry, dar n-aveam de gând să-i las să îl și jefuiască. I-am cerut lui Tom cheile de la biroul de jos și, pentru că era, pentru moment, într-o stare de aiureală atât de profundă (îndurerat de moartea neașteptată a șefului său, tremurând de bucurie și de groază la această apropiere de M.F.P., făcând tot ce-i stătea în puteri pentru a-l consola pe aproape neconsolabilul Rufus), a băgat distrat mâna în buzunar și mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
Rușii le-au luat jumătate din principate - exagerarea îi dădea apă la moară - și ei atârnă zorzoane de flori și țin aprinse focurile ca la o mare sărbătoare. Zău dacă mai înțeleg ceva! Pe Julien, însă, mersul pe jos îl îndurera cu mult mai tare. Pantofii de valet erau prea fini pentru aceste străzi necivilizate. Simțea fiecare pietricică și denivelare. Trebuia să pună punct acestui periplu. ― Excelență, dacă îmi îngăduiți o părere, cred că bastinasí sărbătoresc acum doar pacea. Însă altcineva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
din afara Shahkot-ului, scria, s-a transformat într-un furnicar de vizitatori care se grăbesc spre copac pentru a-l vedea pe ermitul din Shahkot, a cărui simplitate rară și înțelepciune adâncă aduc consolare și speranță multora dintre cei ce sunt îndurerați în aceste vremuri dificile și corupte. „Există aici o atmosferă spirituală cum n-am mai întâlnit nicăieri în India“, i-a spus domnișoara Jyotsna, o funcționară de la oficiul poștal, reporterului. Ea însăși a devenit o vizitatoare regulată a acestui ermit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
plin. Câteva secunde, femeia a rămas fără replică. —Asta să-mi spui tu, a răspuns ea pe un ton scăzut, dar amenințător. —Ești o femeie ciudată, asta ești, i-a declarat bărbatul sfidător. — Nu mai spune? În ea, Julia era îndurerată de respectiva acuzație, dar, la exterior, n-a afișat decât o expresie oripilată. Și pedeapsa cea mai potrivită pentru comportamentul meu „ciudat“ a fost să te duci și să-ți lași sămânța în altă femeie, nu? N-a fost așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
veche, sub protecția imaginară a țiglelor roșii, eu spun, poate este adevărat că nu știu să iubesc, dragostea este un lux, numai când totul merge bine poți iubi, atâta doar că niciodată lucrurile nu merg în totalitate bine. Îl privesc îndurerată pe fratele meu cel mic, fața lui are o expresie îndrăzneață, la fel e și Noga, se apropie de mine, pe el l-am iubit cu adevărat, mormăia în brațele mele ca un ursuleț sălbatic, eu eram lupul, iar el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
ținând în mâini, deschisă, Cartea Vieții. De-a stânga, înrămată în același metal prețios și purtând o coroniță subțire din aur, înstelată cu peruzele și cu lapislazuli, Maica Domnului îi țintuia pe ciudații și neașteptații oaspeți, cu ochii Ei încercănați, îndurerați de toate netrebniciile și silniciile lumii. Împrejur, Căpeteniile Celor fără de Trup, Cei Patru Evangheliști, Apostolii, Botezătorul, Teologul, Magii, Mironosițele, Păstorii, cu oile, cu boii și cu asinii lor, cuvioșii Sfinți Părinți, Proorocii și Mucenicii isihaști, din Vechiul și din Noul Testament
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
juca gângurind vesel cu un pisoi bălțat, la picioarele patului, jos, pe pardoseala de lut umed. Melentie Heruvimu stătea lângă patul de scânduri cu mâinile împreunate în față, cu gâtul plecat puțin și se uita la femeia bolnavă cu ochii îndurerați de milă. Obrajii lui galbeni și supți zvâcneau când își auzea mațele ghiorăind, parcă i-ar fi fost frică să nu audă și ea. Într-un târziu o întrebă: ― Te doare rău? Pe fața femeii trecu o undă de înviorare
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]