584 matches
-
sacrificiul, celebrarea zilelor festive erau considerate îndatoriri de justiție la fel cu îndatorirea de a nu ucide sau a nu fura. În mitologia greacă apare Themis care, cu sfaturile sale variate, suscită discordii și provoacă războaie. Themis este de obicei înfățișată ca ținând o sabie într-o mână și o balanță în cealaltă mână. Sabia simbolizează puterea celor ce se ocupă de împărțirea dreptății, iar balanța semnifică imparțialitatea și neutralitatea care trebuie să însoțească întotdeauna actul de justiție. Începând cu secolul
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
1803 cu litera L; satele răzășești de la 1820 au fost notate în tabelele - studiu cu C; satele din catagrafia de la 1831, făcută în timpul guvernării lui Kiseleff și sub conducerea „Divanului împlinitor" și a „Obșteștei Adunări", au fost mai în amănunt înfățișate pentru că catagrafia în cauză a fost rezultatul a unui fel de recensământ, întocmit pe bază de instrucțiuni precise „date comisiilor care făceau prescrierea locuitorilor" și a servit „ca punct de plecare al reformei administrative declanșate de Regulamentul organic", spune Dragoș
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
primăvara. Steaua Între Crăciun și Bobotează, colindătorii umblă cu steaua, obicei de demult. Luminoasă și întocmai cu meșteșug, steaua e compusă din speteze de brad îmbrăcate cu hârtie albă, iar înăuntru se află aprinsă o lumânare de seu. Se zărește înfățișată ieslea în care s-a născut Isus Hristos, apoi Maica Domului, pruncul, cei trei magi și păstori. Fiecare colț al stelei are un clopoțel. Cei care umblă cu steaua cântă colinde, care amintesc de viața Domnului. Cântecele de stea românești provin
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
1973, 14; Eugenia Tudor-Anton, „Ce lăsăm în urma noastră”, VR, 1973, 6; Nicolae Ulieru, „Ce lăsăm în urma noastră”, RL, 1973, 26; Cristian Livescu, „Scrisori din țara copilăriei”, ATN, 1976, 4; Traian Filip, Candoare de reporter, SPM, 1976, 292; Dumitru Micu, Țara înfățișată direct, CNT, 1976, 29; Paul Dugneanu, O hartă semnificativă a țării, LCF, 1976, 34; Vasile Băran, „Scrisori din țara copilăriei”, RL, 1976, 36; Valentin Hossu Longin, „Scrisori din țara copilăriei”, „România pitorească”, 1977, 1; Stănescu, Jurnal, I, 276-281, II, 136-140
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290426_a_291755]
-
gândul dincolo de semn, dincolo de cuvintele scrisorii divine. Cele mai multe sensuri primordiale descoperite tind să se re-ascundă urmând a fi din nou aflate și înfățișate în alte forme de expresie. Puține sunt sensurile cardinale lumii care, odată descoperite, scoase din ascundere și înfățișate, rămân permanent în această stare de înfățișare, de expunere deschisă în conștiința și tradiția umanității. Și poate că infinit este numărul acelor sensuri vitale a căror descoperire este revendicată de mistic sau care rămân încă ascunse și își așteaptă descoperitorul
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
cortina ce le învăluia fiind retrasă. Din ascunse ele devin fățișe adică sunt evidențiate prin postularea în prim-plan, prin aducerea expozitivă în față. Grație acestui demers interpretativ, adesea temeiuri, ce pulsează tainic în profunzimi nebănuite inițial, sunt dezvăluite și înfățișate publicului larg prin ecourile retorice sau scrierile elaborate. Așadar, interpretul mijlocește aici comunicarea și comuniunea dintre adâncurile lumii și conștiința umană nu întâmplător fiind asemuit cu zeul elen Hermes, marele mesager ce vestea oamenilor voința zeilor decriptând-o și aducea
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
tălmăciri a cât mai multor sensuri primordiale. Demersul interpretativ este însă unul uman și astfel nu poate evita spectrul deșertăciunii și al ruinelor. Ceea ce a fost descoperit și scos în vederea generală prin interpretare, ceea ce a fost eliberat din ascundere și înfățișat recade, adesea, în ascundere, interpretarea și interpretul fiind uitați. O multitudine din acele ecouri retorice și scrieri analitice se pierd în disoluția timpului. Dar sensurile, temeiurile înfățișate nu pot fi anulate, ele se re-ascund așteptându-și peste veacuri un alt
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
și scos în vederea generală prin interpretare, ceea ce a fost eliberat din ascundere și înfățișat recade, adesea, în ascundere, interpretarea și interpretul fiind uitați. O multitudine din acele ecouri retorice și scrieri analitice se pierd în disoluția timpului. Dar sensurile, temeiurile înfățișate nu pot fi anulate, ele se re-ascund așteptându-și peste veacuri un alt interpret și o altă interpretare ce le va înfățișa din nou lumii sub alte veșminte ale rostirii. Multe din viziunile ce își asumă crezul în voința zeilor
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
volumul sau numit Regesto și realizat între 1570-1600. Acest volum cuprinde mai multe scrieri ale lui Machiavelli și este păstrat actualmente în fondul palatin de la Bibliotecă Națională Centrală din Florența, fiind cunoscut specialiștilor sub numele de Apografo Rici5. Toate cele înfățișate mai sus dovedesc cu prisosință rigurozitatea și pasiunea care îl caracterizează pe William J. Connell și care sunt utilizate pe deplin în volumul tradus în limba română. Din această cauză, considerăm că publicarea acestei cărți în limba română este un
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
înaintată la Mugello. Cu toate acestea, Cei Opt au acceptat acuzația. Slujitorii lor au fost trimiși la Peretola în mijlocul nopții pentru a-l aresta pe Silvester, pe care l-au găsit la domiciliu. El a fost adus la Florența și înfățișat Celor Opt, care l-au închis și i-au impus o amendă. Cazul s-ar fi încheiat acolo, daca Giannozzo Manetti nu ar fi considerat că Cei Opt au adus atingere competenței sale în calitate de Vicar. Așa încât, după ce Silvester a fost
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
nivel macrostructural (prin structura ciclica), în film transmiterea se face la nivel microstructural (prin repetarea replicii). În esență, sensul este același, diferă doar modul de codificare a acestuia. Imediat dupa replică lui Milos, folosindu-se tehnică montajului paralel 73, e înfățișata imaginea noilor locuitori ai cimitirului. Aceștia vin în fugă din partea stângă a ecranului. Filmați tot în plan american, aceștia sunt, prin direcția de deplasare, puși în opoziție cu Milos, Lasca și Tiossido. Ei vin de undeva din ceață, din stânga, si
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
pe temeiul textului și al implicațiilor sale, mai ales despre prezența lor în desfășurarea propriu zisă a poemului, evocând totuși, atunci când se simte nevoia, și unele fapte anterioare ei, parte deja spuse la locul lor, dar nu destul de pe larg înfățișate sau analizate. Când Agamemnon propune, ca să-l împace, să i-o restituie intactă pe Briseis, nu vrea să renunțe la mânia lui doar ca s-o aibă iar lângă el. Dar, după ce Agamemnon i-o dă înapoi și cei doi
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
putea să fie numai atât, acea scenă de neuitat și-ar pierde cu totul coerența și adâncimea poetică. Iar Ahile nu ar mai fi ceea ce este și rezultă din tot ce spune despre el epopeea. Și nu mai puțin deja înfățișatele comparații 124 folosite de el și în care străbate atâta îndurare pentru cei slabi și neapărați. Firește, nu trebuie să cădem în excesul de a vedea în Ahile un om de blândețea lui Patrocles. Patrocles însuși îi spune lui Nestor
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
și în foiletoanele ulterioare. Unele opinii sunt remarcabile prin originalitate și prin acuitatea demonstrației. Despre Moromeții spune: „Complexitatea acestei scrieri vine din marea complexitate a compoziției și nu direct din problemele puse, din caracterele eroilor sau din specificul evoluției colective înfățișate”, specificul poeziei lui Emil Botta „constă într-un iute joc de măști alternând între grimasă tragică și tiflă ironică, joc susținut cu frenezie imaginativă”. Și o execuție fără drept de apel a unui autor pe care îl crede supraevaluat de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287608_a_288937]
-
se roagă cum ar trebui, el trebuie să continue rugăciunea, căci uneori din cantitate vine calitatea. Credință și vindecare 263 Rugăciunea trebuie să Înceapă cu un cuvânt de mulțumire către Dumnezeu, urmând apoi recunoașterea păcatelor și abia după aceasta trebuie Înfățișate cererile noastre Înain‑ tea Lui. Când ne gândim la rugăciunea de cerere, ne aducem aminte cu precădere de psalmistul David care cerea Îndu‑ rarea și milostivirea lui Dumnezeu din varii motive. În rugă‑ ciunile de cerere către Dumnezeu, era formulat
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
manifestările sale, nu se mai poate integra în societate. Precizarea este importantă fiindcă, citindu-l pe Karl Leonhard, ai mereu impresia că și tu ai dat de nenumărate ori de cineva care seamănă leit cu unul sau altul dintre cazurile înfățișate, dacă n-ai chiar impresia că tu însuți ai face parte din categoria respectivă. Iar când parcurgi paginile despre personajele literare, care nici gând să fi ajuns vreodată în cabinetul unui medic psihiatru, te simți în mijlocul unei lumi "ciudate" și
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
scrierile gnostice, ci iată și în Vechiul Testament: "Duhul Domnului s-a pogorît asupra mea încă de la începuturi... Am fost zămislită din veșnicie, încă de la începuturi, chiar înainte ca pămîntul să fi existat. Cînd încă nu existau tenebre, eu am fost înfățișată... Cînd Domnul a creat cerurile, eu eram de față" (Proverbe 8.22; 24.27), sau "Am venit pe lume din gura Atotputernicului și am învăluit pămîntul, ca un nor. Am domnit în sferele cerești, iar tronul meu este o coloană
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
morți, reiterându-le chinul în fața camerelor de luat vederi, în paginile ziarelor, pe ecrane. În fiecare zi trebuia născocit ceva nou. Când era vorba despre chipul fals-pocăit al unui episcop care se pierdea în căință, când era vorba despre polițiști, înfățișați ca niște penitenți de neconsolat, care cereau iertare pentru erorile colegilor lor de acum o jumătate de veac. Și într-o zi, găselnița asta nemaipomenită! De ce, adică, să nu-i poți acuza de încetineală pe soldații care eliberau lagărele? Nici
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Dicționarul artei naive din România, Ed. Timpul, Reșița, 2001, pag.19; Die Naïve Kunst Rumäniens - Herbert Wiesner, Ed. Ansid, Târgu- Mureș, 2002, pag. 8, 9, 204. „Dragostea de natură ar fi tema principală pe care se desfășoară creația lui . „Natura” înfățișată este însă mereu o scenă încărcată de întâmplări din viața animalelor pădurii, a păsărilor de câmpie sau de munte, descrise cu competența unui specialist care le-a studiat metodic; poate tocmai de aici, patosul pledoariei, sinceritatea, tandrețea cu care propune
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
naiv” contrafăcut, cu gesturi căutat inocente; uimirea sa în față feeriei naturii era totala, de nimic condiționată. A pictat cu egală bucurie și om și cer și floare și pasăre, felurite jivine și în toate, dăruirea a fost una, minunile înfățișate făcându-l părtaș la propria lor puritate...”. ( ziarul „Renașterea bănățeană” Timișoara, 27 sept. 1993, articolul Pictorii naivi bănățeni de Andrei Medinski) „Cristea nu a părăsit nici un moment sensul predominat liric al imaginii, pe care-l purta cu sine, ci și-
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
și să inspire. Într-adevăr satul românesc Brusturi, în care s-a dezvoltat o școală de pictură naivă, în a cărei construcție Rodica Nicodin își află un binemeritat loc, păstrează încă în adâncul său zăcăminte insondabile care sânt trezite și înfățișate ochilor noștri în sclipirea uluitoare a culorilor de pe pânză.”( Ioan Meițoiu - Stare de dor. Poeți și pictori țărani, Ed. Sport - Turism, București 1983, pag. 251). Nicola Nicolae Pictor Localitatea: Târgu Jiu, județul Gorj Studii: Muncitor Bibliografie și reprezentare grafică: Arta
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
inginerului Holma, care vrea să zboare cu ajutorul unor aripi construite de el însuși, C. pare că intenționează prezentarea unui erou exemplar. Finalul este însă grotesc, nobila aspirație cade în ridicol, iar eroul este compromis definitiv. În romanul Amurg (1967), este înfățișată imaginea unei lumi trăindu-și crepusculul. Narațiunea derulându-se la Scheița și la Paris, reunește o societate internațională în care se intersectează George Enescu, Emil Racoviță, Tonitza, Rodin, Debussy, Anatole France, Monet, Degas. Scriitoarea nu părăsește în totalitate linia prozelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286060_a_287389]
-
fizionomiei intelectuale și al metodologiei acestui spirit riguros ordonator. Prima lucrare publicată în volum este teza complementară de doctorat, Leș Sources et l’originalité d’Appien dans le deuxième livre des „Guerres civiles” (1933), susținută la Universitatea din Strasbourg. Materialul înfățișat, configurația expunerii și expresia lexicala simplă anunțau coordonatele ce vor particulariza profilul cercetătorului. Enunțând, la început, datele problemei, autorul trece în revistă, critic ori laudativ, studiile anterioare, stăruind îndeosebi asupra neîmplinirilor. Odată delimitate necunoscutele, se stabilesc modalitățile și operațiunile menite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285626_a_286955]
-
pentru iubitorii de astfel de literatură, din ce în ce mai numeroși în condițiile în care umanismul pregătea necesara evadare din închistarea dogmatică medievală. De altfel, trimiterea la model este clară încă din denumirile pentru care a optat autorul: atât Pantagruel, subintitulată "Regele Dipsozilor, înfățișat așa cum a fost, cu faptele și isprăvile lui înfricoșate, de fie-iertatul ALCOFRIBAS, Abstrăgător de chintesență", cât și Gargantua, cu subtitlul "Preaînfricoșata viață a marelui GARGANTUA, tatăl lui PANTAGRUEL, așa cum a fost alcătuită mai demult de Domnul ALCOFRIBAS, Abstrăgător de chintesență
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
fi îndemnat la pahar pe toți cei de față"). Chiar acordarea numelui Gargantua (de la gargara cu vin pe care nou-născutul obișnuia să o practice în prezența doicii) se înscrie în aceleași coordonate. În Cartea a doua, subintitulată Pantagruel, Regele dipsozilor, înfățișat așa cum a fost. Faptele și isprăvile lui înfricoșate de fie-iertatul Alcofribas, abstrăgător de chintesență, la fel stau lucrurile și în cazul nașterii și botezului lui Pantagruel, personaj care duce și el la extrem toate trăsăturile negative în raport cu, să spunem, apariția
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]