805 matches
-
dat, făcându-și vânt cu mâinile ca și când s-ar răcori, nu ți se pare că aici este prea cald? Ce zici? Nu-i mai plăcut acum pe malul mării? Să simți răcoarea nopții? Cum te răsfață briza, mângâindu-ți trupul înfierbântat de tinerețe și... știi tu..., să asculți țipătul pescărușilor ca pe o chemare? - Da, mi se pare și mie cald și desigur că pe malul mării este mult mai răcoare ca aici, oricât de bine ar funcționa aparatele de aer
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341866_a_343195]
-
general al aventurii umane din spațiul/timp românesc... care se reflectă printr-o fluidă structură a părții funcționale cu un caracter riguros fotometric”, își începu domnia sa retorica imposibil de întrerupt, după cum mă alarmară experiențele mele anterioare în această materie. Se înfierbântase bine după numai două minute de vorbire. Atâta doar că, exact în clipa în care sublinia ceva despre tezaurizarea unor „tipologii genealogice și a unor caractere țicleniene”, am repetat figura amintită anterior și am translat din nou în spațiul fizic
SURPRIZĂ LITERARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 810 din 20 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342238_a_343567]
-
urmă. Plângea amar. Auzisem seara trecută, la magazin, că moșul își va vinde oile. De ce plângea? Era ceva mirific dincolo de lacrimi, de poveștile ciobanilor, dincolo de puterea de înțelegere a oricărui profan? Un fior mi-a străbătut pielea și mi-a înfierbântat obrajii. Foto: Arhiva personală a autorului Am știut atunci, cu toată ființa, că vreau să fiu cioban. Un „vreau” care nu e simplă alegere, ci e necesitate, destin asumat. Că viața mea de până atunci nu fusese decât o continuă
Povestea ca viață. Confesiunile omului-bufniță () [Corola-blog/BlogPost/337879_a_339208]
-
încânta pe spectatorii prezenți la Romexpo, cu cele mai cunoscute melodii din repertoriu. Hituri precum ”Bailando”, “Ring my bells”, “Hero, “Bailamos”, “Noche Y De Dia”, “Turn the night up”, “Tonight”, “I like it”, “Do you know”, “Not in love”, vor înfierbânta atmosfera timp de două ore și vor da startul distracției specifice începutului de sezon estival. Cu puțin timp înainte de a ajunge la București, cântărețul le-a promis românilor un show extraordinar prin intermediul unui mesaj video, postat pe pagina sa de
ENRIQUE IGLESIAS, pregătiri pentru mega concertul din București! [Corola-blog/BlogPost/100618_a_101910]
-
Danae, se oglindește-n licoroasa cupă a amăgirii... Ca să nu mai vorbim despre bătrânul Hemingway... O tempora! O, voi, povești de aur, care ne-ați fermecat copilăria! O, voi, eroi care ne-ați umplut visele cu stele și cu sori înfierbântându-ne fantezia! Există literatură fără mare? Nu cred. Poate în basmele deșertului, dar și beduinii au valuri... de nisip. Există pictură fără mare? Nici vorbă! Nici nu vă trimit mai departe de Aivazovski! Pictează cineva mai copleșitor marea decât acest
CĂLCÂIUL VULNERABIL AL MĂRII, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 631 din 22 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343838_a_345167]
-
Acasa > Versuri > Visare > VISUL Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1276 din 29 iunie 2014 Toate Articolele Autorului VISUL Plăcerile care mă-nfierbântă, acum când visez, n-aș vrea să fie distruse de zorile care bat la fereastră. Visam că sunt nemuritor și zburam pe cai înaripați ca zmeii, lăsând castelele să ardă-n urmă cu fete de-mpărați sechestrate. Soarele s-a
VISUL de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1276 din 29 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343045_a_344374]
-
cureaua pantalonilor, în timp de dințișorii săi mărunți savurau dulceața buzelor cărnoase ale tânărului și vigurosului său partener de joacă. Slăbită cureaua și nasturii desfăcuți, pantalonii s-au alăturat bluzei și fustei la picioarele patului. Corpul fetei începu să se înfierbânte. Dorința de a face dragoste creștea cu fiecare apropiere. Nu-și dezlipea mâna plină de drugul lui Mircea, tare ca o bară de oțel, ce tot pulsa în mâna fetei. Și-l apropia de chilot și se apăsa în el
CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343284_a_344613]
-
eroism și martiriu: caracterul, educația, tradiția, soarta, curajul, revelarea, harul, misiunea, responsabilitatea, vocația, crucea, învierea, înălțarea, desăvârșirea. Gândurile ostașilor se așterneau troienite peste tinerețea lor cutezătoare, ca o ploaie de vară, stârnită repede din senin, vijelioasă și de scurtă durată, înfierbântând trupurile și limpezind sufletele ca niște frumoase coline de brazi tainici ai eroilor, ce scânteiază sub binecuvântarea astrului prin mireasma jertfelor sfinte. „În rama cerească a primăverii pătrundeau, înghiontind inima, zburătăcind gândurile, exploziile îndepărtate ale războiului. Apăsarea creștea ca un
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
dat făcându-și vânt cu mâinile ca și când s-ar răcori, nu ți se pare că aici este prea cald? Ce zici? Nu-i mai plăcut acum pe malul mării? Să simți răcoarea nopții, cum te răsfață briza mângâindu-ți trupul înfierbântat de tinerețe și... știi tu..., să asculți țipătul pescărușilor ca pe o chemare? - Da, mi se pare și mie cald și desigur că pe malul mării este mult mai răcoare ca aici, oricât de bine ar funcționa aparatele de condiționare
ROMAN (CAP. LECTIA DE ECHITATIE ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343898_a_345227]
-
curajul meu manifestat în conștiința unei esențe existențiale , de atâta timp ! Nici nu mai știu dacă mai suflu, o fac totuși , văd aburii cum ies din piept , mi-am desfăcut fularul și haina , înaintarea anevoioasă mă încinsese, efortul m-a înfierbântat până-ntr-atât încât am în mine un clocot , nestăpânit și mistuitor, cu toate că sprâncenele - mi erau de zăpadă, iar prin genele îngreunate de gheață abia mai zăream... Porțiuni imposibil de trecut , pe un carosabil ce nu se mai știe de
SENSURI de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2229 din 06 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344190_a_345519]
-
XVI-lea): „... acum sunt ca o adiere a brizei , care-ți șoptește, suspinând de dor, numele în noapte, când nisipul umed mi se împletește în părul răsfirat peste umerii goi, dezmierdați de răcoarea mării. Sunt marea care-ți sărută buzele înfierbântate de arșița iubirii încă nenăscute, sau cerul înstelat care te îmbrățișează în tăcere, așa cum pot fi și luceafărul ce strălucește aninat la zenit în revărsatul zorilor. Îți port în gând suspinul și mă îmbăt din tăria sentimentului de împlinire...”. Se
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343104_a_344433]
-
șoaptă. Ce ți-am promis? Că vei fi tandră și răbdătoare cu mine, însă văd că nu eu am trecut la atac și ți-am „tăiat” aerul. Asta era la telefon, sau pe net. Era mai ușor atunci, dacă mă înfierbântam un pic, intram sub duș. Doar un pic? Și aici ai duș, mai ales că vii de pe drum. Am slăbit-o din îmbrățișări și s-a îndepărtat de mine să-și ia geamantanul, pe care-l deschise lângă fereastră. Eu
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377304_a_378633]
-
care a cam încheiat socotelile cu dragostea. De cinsprezece ani nu am mai fost cu un bărbat, să o fac acum, mai ales cu unul mult mai tânăr decât mine, mi-ar fi rușine de mine. Recunosc că m-am înfierbântat puțin, m-ai luat pe nepregătite, dar gata, mi-am revenit și am redevenit mama Lăzărica, așa cum îmi doresc să fiu pentru tine și de acum încolo. De fapt pentru ce ai venit? Că ai avut un scop, nu știai
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ VII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377407_a_378736]
-
au retras, au înjurat și chiar s-au ciorovăit cu moș Dumitru, refuzându-i orice susținere și alungându-l de la poarta lor cu huiduieli. Libertatea cuvântului și egalitatea în drepturi, așa cum au perceput-o ei de la radio și televizor, îi înfierbânta, îi încuraja și îi îndemna la fapte greu de justificat, legal, la o adică. Gabriel, „băiat cu școală și știutor”, după cum îl prezenta oriunde bunicul său, a fost atras în aceste acțiuni de „dezgropare” a averii și de repunere în
EPISODUL 10, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377388_a_378717]
-
intrării. -Domnu’! Alo Domnu’! mă respectă cineva. Acum ați venit! Păstrați ordinea! -Chiar așa! exclamă o voce feminină tremurândă. Au dispărut toate regulile de comportare civilizată?! N-o mai aud. Glasul îi este acoperit de alte și alte replici... Mă-nfierbânt. Uit de orice cutumă. Sunt tatăl zmeilor. Mă zbârlesc. Fac un pas uriaș, trec pragul hotărât să mă vâr în batantă, dar bagă-te, de poți! Mecanismul se află-n derivă, nu altceva! Cu greu disting o siluetă subțire, minionă
LA BANCĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379022_a_380351]
-
aceasta în șoaptă. Parcă mai exista un intrus în intimitatea lor și o auzea. Se întoarse cu fața spre el și îi încolăci mijlocul cu brațele, dornică să o primească, iar mâinile lui o încătușau cu toată plăcerea. Sărutările o înfierbântaseră mai tare ca apa dușului. Săndica tremura toată. Gemând încet, se lipi de el, vrând parcă să se contopească cu acest tânăr. Mircea se desprinse de ea, ieși din cadă luă un prosop de pe suport, acoperi corpul superb al fetei
CAP. X de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379793_a_381122]
-
cei doi răniți. Văzând că încă mai suflă, dar suferă cumplit, se gândi ce să facă pentru ei. Cu puținele ei puteri, reuși să-i tragă din mijlocul pieții lângă un gard, pe iarbă. Duse palma la fruntea lor. Erau înfierbântați și sufereau din greu. Alergă repede la o cișmea din apropierea pieței și aduse în căuș niște apă și, cu ajutorul unui batic, răcori frunțile celor doi. Încă nu-și reveneau. Așa trecu ziua, până se înseră. Când întunericul cuprinse împrejurimile, cei
CETATEA DE LUMINĂ (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1572 din 21 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379904_a_381233]
-
spun eu crezi că ar fi ceva rău, până la urmă acum e timpul tău, acționează băiete cucerește față nu te fă de rușine fii bărbat așa te vreau.” George îi răspunse hotărât: ,,Mai bine sa schimbam subiectul.” Nando însă se înfierbânta la vorbă și continuă: ,,Uff ! Că tare greu mai este cu tine, nu îmi place că nu vorbești aceași limba cu mine și nici cu băieții din cartier, tot timpul vezi lucrurile altfel cum e posibil ca tu nu gândești
ORIZONTURI ÎNTUNECATE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379931_a_381260]
-
2114 din 14 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Vino să alergi cu mine desculță prin ploaia din sufletul meu. Voi strânge picături în căușul palmelor și îți voi ruga setea să le soarbă cu patimă pentru a-ți răcori inima înfierbântată de arșița mistuitoare a dorului-dor. Aud prăvălindu-se în gândurile mele cascadele râsului tău fericit și pe cerul senin al privirii tale nu zăresc niciun nor, nici chiar umbrele gândurilor mele neliniștite. Nu. Nu-mi aduc aminte. Sunt din nou
VINO! de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380036_a_381365]
-
Ionuț se opri puțin, îl privi pe Emil pentru că în ochii acestuia apăru o sclipire de extaz, se înfierbântase din cauza a ceea ce povestise. Iar Ionuț gândi: ,, Sunt doar sclipiri ce vin din străfundurile ființei sale, unde se află tot clocotul pasiunii sale de a urma pe calea binelui, este unul din acei oameni ce atunci cand îmbrățișează un ideal merge
TIMPUL MARILOR HOTARARI (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382018_a_383347]
-
-i fierbe oala, am s-o ard de vie în clubul ei de cațele în călduri. Renn îl privea îngrozită și ar fi vrut să o ia la fugă, dar îi era frică. McKiddo avea bale la gură și era înfierbântat ca un animal în cușcă. - Dupa ce o să mă ocup de micuța Sarah și de păsărica ei, voi trece la Emma Miller, distinsa scriitoare care se fute cu iubitul tău. Iar în final, am s-o eliberez de suferință pe
PĂCATE DE CARMEN SUISSA de CARMEN SUISSA în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380403_a_381732]
-
rai de simetrii ... Craiul Hristos binecuvântă visul din cari se isc și firile și scrisul... FOIȘOR DIN FOI DE MAI foișor din foi de mai fiecăruia îi dai tot un alt cântec de nai! te ascultă rai cu rai te-nfierbântă la serai și se roagă crai de crai... căi de noapte-n peruzea orbii veseli mai c-ar sta căci presimt lună și stea - scrie-ar Dumnezeu ce vrea! venetic de-argint înspre stele frânt - logostele mint: nu mai ai
ALTARUL DIN PĂDURE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380522_a_381851]
-
Rohia. Sibiu, 1997, p. 16) „Te-au slăvit în cărți și în poeme/ și te-au înălțat iconostas,/ ca să fulgeri tânăr peste vreme,/ cu vecii de cremene sub pas.// Te-au crezut: gigantic Sfarmă-Piatră/ care sparge piscul viforos,/ și fierar înfierbântând, pe vatră,/ vorbele călite sub baros.// Împărat, ți-au scris pe tâmple steme./ Făt-Frumos, ți-au pus în mâini hanger./ Și-au cules, din pana ta, blesteme,/ viscole și răzvrătiri de cer...// Ci, netrebnic, eu adulmec zării/ pașii tăi pe
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
devreme, ci doar atunci când sufletul îți este pregătit spre a înmuguri în acea mireasmă divină care ne copleșește miraculos. Frumusețea rodește în portul fiorurilor din pieptul dorului cast ca în sânul dragostei shakesperiene a eternilor eroi îndrăgostiți Romeo și Julieta, înfierbântând totul în lumina și fascinația care se cerne ca o corolă a bucuriei: îmbujorarea, tresărirea, mângâierea, emoția, șoapta, ecoul, refrenul, cântul, doar atunci când nemărginirea a odrăslit în inimă, când graiul se toarce în fuiorul mierii rugăciunii de taină și când
DESPRE OMUL FRUMOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381058_a_382387]
-
all.... XXIV. MAI ȚII MINTE, IUBITE?, de Mihaela Tălpău , publicat în Ediția nr. 1985 din 07 iunie 2016. Mai ții minte, iubite, când ne rostogoleam unul peste altul unul în altul unul în același unu cu buze crăpate cu gânduri înfierbântate cu limbi de foc rătăcite-n nemurire în împlinire în noroc? Mai ții minte, iubite, că-mi erai cer că-ți eram mare că ne uneam în zare? Existând, murmurând, gemând încolăcind, împreunând dezmierdând, înflăcărând vorbe de dor înghițând în
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]