610 matches
-
despre frământările din București. Nu-mi pot explica neliniștea și teama crescândă ce ea o manifestă! N-a vrut să-mi producă alte griji. Mi-a ascuns implicarea ei directă în evenimente și mai ales că a fost o participantă înflăcărată în „Piața Universității”, pe care minerii au evacuat-o în zilele de 13-15 iunie, în mod cu totul original... Chemați la București au pus umărul și s-au răfuit cu participanții în stilul lor muncitoresc... Ei, minerii, munceau, nu gândeau
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
toate direcțiile și cu Alpii înzăpeziți într-o perspectivă mai îndepărtată... Am ajuns să calc pe urmele lui Napoleon, pe acel drum strategic pe care a revenit la Paris după exilul din Elba, Franța luptătoare primindu-și idolul care o înflăcăra spre noi fapte. M-au impresionat în mod deosebit aspectele de civilizație turistică: n-am văzut o singură hârtie sau rest menajer aruncat ca pe la noi, ci totul aranjat cu grijă în pubele special puse, de unde erau ridicate la intervale
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
să sufere rigorile partidului, pierderea postului, interdicția, provizorie, de semnătură etc. Le-au trebuit ani ca să se „reabiliteze”, dar ei, veritabili „fii ai lui Lenin”, nu s-au dezis de ideologie, e un „accident de parcurs”, spunea Mugur, cu ochii înflăcărați de „o altă lume”. E explicabil de ce Mugur, ca și alți scriitori evrei, a fost iute aproape și a servit „noul regim” care învinsese Germania nazistă și care aborda sublimele sloganuri ale justiției și egalității sociale. Eram născuți în același
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
orice vocabular ce s-ar fi putut pune de-a curmezișul socialismului. Incorijibili în privința crimelor lui Hitler, cântau cântece naziste ca pe cântece de pahar, de vreme ce ele nu făceau decât să te binedispună. Teama legată de un asemenea act îi înflăcăra, prin buna dispoziție se furișa precauția, dar câtă vreme nu-i cedau acesteia se chema că, o dată în plus, fuseseră cultivate vitejește și salvate de la pieire așa-zisele datini și tezaurul folcloric. Nu, aici nu despre fericire insulară era vorba
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
se publica un articol. Sfințenia sacerdotală, pe care don Calabria a citit-o cu aviditate, a asimilat-o și a inserat-o în testamentul său spiritual. În el era scris: «Cel sfânt este o predică vie. Preotul dacă nu e înflăcărat de iubirea lui Dumnezeu, nu este decât un clopot sonor... Sfințenia, iată „magna charta“ a Împărăției lui Dumnezeu». Începea în acei să-și deschidă drum în limbajul bisericesc cuvântul fascinant «aggiornamento» (actualizare), iar el conchidea: «Să ne actualizăm deci, iubiți
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
serviciul sufletelor, devenind un martir al confesionalului. Însă, toate acestea, el le făcea având totdeauna prezent ceea ce el însuși considera misiunea primară a vieții sale: adică, să fie o ființă utilă poporului său și unirii Bisericilor. Un suflet atât de înflăcărat de iubire pentru Biserica și pentru unitatea creștinilor nu putea să scape atenției lui don Calabria. Nu sunt multe scrisorile pe care don Calabria i le-a trimis părintelui Leopold Mandić. Foarte scurte, aproape telegrafice. Au fost scrise între 25
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
spația asupra unor subiecte ce priveau lumea, Biserica, preoții, vedeam acel preot umil dominând și înălțându-se spre înălțimi care privindu-le îl striveau pe cel care le asculta». Apoi, pe neașteptate, don Calabria a schimbat tonul și s-a înflăcărat, când a început să vorbească despre « necesitatea stringentă de a fi oamenii Evangheliei. Lumea se îndepărtează de Dumnezeu, timpurile devin tot mai triste și vor atrage și Biserica». Vorbea «despre ceasul lui Dumnezeu, ceasul marii încercări», pentru care trebuia să
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
azi se întrec să-și însușească principiile cele mai curate și după cum prin aceasta le este împărtășită puterea de judecată cultivată, ce întărește sprijinul societății și fericirea vieții omenești, la fel și noi ne ținem a fi îndreptățiți să devenim înflăcărați de un imbold intern ce ne animă, acela la fel să se transforme în cel care să ne considere, pe temeiurile creației universale, drept concetățeni ai acestei lumi. După cum acum sprijinul fiecărui stat depinde de aliniatele <legii>, corespunzătoare pentru ordinea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
fundamentale în viața familială și sentimentală, în odihnă, concedii și călătorii, în divertisment și în alte activități recreative 4. Într-adevăr timpul în afara muncii se impune ca fiind cel mai atrăgător, mai încărcat de valori esențiale. Liturghia competiției îi poate înflăcăra pe partizanii fanatici ai muncii, dar totul demonstrează că nu e la fel pentru majoritatea oamenilor, unii echivalând împlinirea personală mai curând cu plăcerile timpului liber și cu viața relațională decât cu activismul profesional. Aceste observații nu trebuie în niciun
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
sedentar. Așadar, iarăși niște logici paradoxale operante în faza III. Tot mai mulți oameni sunt atrași de transmisiile televizate din sporturile de competiție, dar acestea sunt în declin, în vreme ce interesul pentru sportul-divertisment sporește. Cu ocazia marilor întâlniri sportive, publicul se înflăcărează, dar o face confortabil instalat în fața ecranului televizorului. Regimurile alimentare și dietetica au tot mai mulți adepți, dar pe fondul unei slabe rezistențe la tentațiile alimentare și al tendințelor anarhice sau bulimice. Societatea de hiperconsum nu este doar una a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
oferit ospitalitate unor grupuri, asociații și comunități de români care au pregătit modernizarea României, emanciparea sa politică și Îndeplinirea idealului de unire a celor trei țări românești. Tinerii formați la școlile occidentului participă la mișcările politice, revoluționare ale vremii și Înflăcărează inimile pentru idealurile epocii. Școlile românești din capitalele europene, cercurile de revoluționari, au pregătit elementele constituirii statului național unitar. Stăpânirea otomană atât de Îndelungată a favorizat acapararea principalelor pârghii economice și politice de către fanarioți, grecizarea nu doar a dregătoriilor laice
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
o pasiune fără stavilă pentru țară și pentru popor. Ader cu convingere la tot conținutul Raportului prezentat de către tovarășul Nicolae Ceaușescu.“ (Contemporanul, 29 noiembrie 1974) AVRAMESCU Lucian „Azi marea lui credință comunistă Este credința noastră-a tuturor, E glasul care-nflăcărează, luptă, Aprinde setea de lumini, de zbor. Cu el privim, cu ochii lui ce știu Să vadă adânc atâtea noi izvoare, Pământ de aur, nu pământ pustiu, Ardentul vis ce arde-n fiecare.“ („Cândva, adolescent fiindă“, Contemporanul, 27 ianuarie 1978
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
sine vede, înțelege efortul constructiv în care este angajat un popor întreg, angajat și angajându-se el însuși, adică simțind că în sfârșit trebuie să se angajaze, să se depășească și mai ales pricepând asta. Cel ce a întemeiat și înflăcărează această stare este președintele Nicolae Ceaușescu. Aș spune, parafrazând o sintagmă cunoscută, un om pentru eternitatea patriei noastre.“ („Un om pentru eternitatea patriei“, Scînteia, 26 ianuarie 1982) „Ultimii ani din istoria lumii acumulează, într-o viteză specifică poate sfârșitului de
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
conștiințe ale vremii, n-au așteptat ca pe cer să apară cometa de natriu artificială, ci le-a fost de ajuns steaua în cinci colțuri pe care o purtau la chipiu soldații Armatei Roșii, cei care flămânzi și goi dar înflăcărați de cel mai mare ideal al tuturor timpurilor zguduiau temeliile lumii cu uralele lor.“ („Patosul Revoluției“, Contemporanul, 6 noiembrie 1959) BOTEZ Demostene Coțcarul de la UNESCO (Demostene Botez) își apără postul (nota V. I.) „Urmăriți de blamul întregii omeniri ca gangsterii
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Socialiste, pentru ctitorul culturii noastre noi, pentru prietenul, sfătuitorul și îndrumătorul artiștilor.“ (Muzica, ianuarie 1973) „Astăzi suntem liberi, stăpâni pe soarta noastră, popor de oameni vrednici, într-o țară înfloritoare în care toți își încordează voința, își ascut mintea, își înflăcărează sufletul pentru propășirea Patriei. Mă simt mândru că în paginile ilustre pe care poporul nostru le-a scris în ultimele trei deceni în cartea de aur a istoriei sale rămâne consemnată la loc de cinste contribuția pe care oamenii de
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
timp; Fiii acestui timp, pe timp stăpân, Noi toți - Partidul Comunist Român.“ („Ritmuri de mai“, Tribuna, 10 mai 1973) „Suntem precum Carpații - Vecini cu veșnicia, Când viitorul vine Cu-o clipă mai devreme; Când spunem România Și inimile noastre Se-nflăcărează-n steme.“ („Precum Carpații“, Tribuna, 26 ianuarie 1978) ISAC Dumitru „Estetica marxist-leninistă a subliniat de la începuturile ei și cu fermitate misiunea larg socială și profund umanistă a artelor, a culturii socialiste în general. Partidul nostru, neabătut și stăruitor, și-a
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
are nevoie de poezie, este poezie, este cea mai frumoasă înfăptuire a timpurilor noi. Rolul poetului, de atâtea ori subliniat în documentele partidului nostru și redefinit în cuvintele tovarășului Nicolae Ceaușescu la Conferința pe țară a scriitorilor, este de a înflăcăra inimile, de a grava pentru nemurire epopeea construcției și înaintării țării, de a zidi în temelia edificiului scânteia spiritului lucid și a miracolului.“ (Contemporanul, 15 iulie 1977) SÎNTIMBREANU „Nu știu dacă istoria (sau măcar istoricii) va scoate din paranteză anul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
mai înaintată și mai dreaptă societate, își va asigura viitorul de aur la care aspiră și pe care îl merită.“ (Scînteia, 25 mai 1976) ILIESCU Diana „Cu spicul greu ogorul rodește alba pâine În ritmurile-nalte știm să supunem viitorul Înflăcărați clădi-vom azi patria de mâine Având în frunte simbolul iubit - Conducătorul!“ („Simbol iubit“, Amfiteatru, iunie 1988) IONAȘCU Aurelian, prof. univ. dr. docent „În condițiile societății socialiste, toți membrii societății, fiind în poziție de egalitate față de mijloacele de producție, au
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
zi, 8 septembrie, în bisericile din România s-a slujit parastas pentru soldații morți în război. Pe lângă contribuțiile personale, nu trebuie omis efortul moral de susținere a războiului, al episcopului Melchisedec, prin apelurile sale la sentimentele patriotice cu care a înflăcărat pe toți credincioșii din țară și pe ostașii aflați pe front. Hotărârea românilor de a cuceri independența pe câmpul de luptă relevă faptul că participarea lor la Războiul Neatârnării, directă sau indirectă, a avut un rol determinant. Pe tot parcursul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Arveyron. Noi pe atunci nu puteam să ne dăm samă desper ce este Marea de gheață. Singura idee că în mijlocul lunei lui cuptor, la o înălțime de 2000 metri, aveam să călătorim pe o așa-zisă Mare de gheață ne înflăcăra imaginația. Această escursiune, pe lângă caracterul ei original, avea și avantajul de a fi ieftină, deoarece noi câteșipatru nu eram ținuți a angaja mai mulți călăuzi decât doi. În mai puțin de trei ore am ajuns în vârful muntelui Montanvert de unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
totul. Grija de căpetenie era pentru frumoasele cojoace albe ca zăpada, singura scăpare era să le întoarcă pe dos. Când se sfârși serbarea la Alba Iulia, micul oraș trezit pentru câteva ceasuri dintr-un lung somn de 300 de ani înflăcărase un întreg neam cu amintirea lui Mihai. El rămăsese gloria și simbolul aspirațiunilor marelui voievod, în el dăinuia chipul eroic și martir al lui Horia, era drept ca în el să se facă în acea zi legătura între un trecut
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ne înțelegem; probabil diferența de vîrstă. Să dați referatul la contabilitatea secției, zice secretarei, întinzîndu-i hîrtia. Cînd rămînem singuri, mă întreabă cum mai stau cu literatura și eu îi spun de piesa de la Radio-Iași. Asta e bine, foarte bine! se înflăcărează el. Îmi place că perseverați. Mai aveți și mici necazuri, dar ce-are a face?! Important e că ceea ce scrieți ajunge la public. Nu vă uitați la unul ca ăsta, arată Don Șef cu capul în direcția biroului inginerului-șef
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
s-a mărit, devenind conflict dramatic. În ziua cînd mi-am dat seama că port în mine subiectul unei noi piese de teatru, i-am vorbit despre asta secretarului literar de la teatrul din localitate. Scrie, dom'le, scrie! s-a înflăcărat secretarul literar. Am nevoie pentru repertoriul stagiunii viitoare de o piesă din viața de uzină. E tocmai ce ne trebuie! Da, dar... știți..., am bătut eu în retragere. Dumneata ne dai textul! a hotărît secretarul literar. De aprobarea lui mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
nume, dar pe alt ton, surîde ea, apoi surîsul i se umbrește și colțul gurii se strînge nervos, deschizînd o paranteză în jurul lui. "Pe urmă" m-am căsătorit, îmi răspunde pe un ton rece. Da-da, începe ea să se înflăcăreze, m-am căsătorit. M-am căsătorit cu un bărbat foarte frumos, atît de frumos că uneori, noaptea, tresăream înspăimîntată că l-am pierdut... "L-am pierdut", surîde doamna Cristina, nu-i așa că sună ciudat? Poți pierde un ceas, poți pierde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
hîrt [i]e ce le face într-ascuns și pe sub bancă. Dar luîndu-mi inima-n dinți, pentru că, în fine, trebuia... - D-ta! zic. - Eu? Glumești, zise ea... și albul dat pe față nu putu opri ca fața ei să se înflăcăreze ca focul. Fondalul se lăsă cu desăvârșire la pământ, și noi rămaserăm după el. - De când te-am văzut, urmai, apucîndu-i mâna, ochii mei au orbit de lumina ta și inima mea s-a-nchis pentru toată lumea din cauza amorului pentru tine
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]