405 matches
-
aceea, trebuie să dăm lupta din două părți împotriva lui<footnote Sf. Ioan Casian, Așezăminte mănăstireștiă, p. 113. footnote>. Armele pe care le poate folosi cineva care vrea să se elibereze de patima desfrânării sunt de două feluri: arme de înfrânare a trupului și arme de înfrânare a sufletului. Arme puternice împotriva curviei sunt: rugăciunea smerită și stăruitoare, zdrobirea inimii, foamea, setea, cumpătarea sau înfrânarea de la mâncare și băutură peste măsură, precum și înfrânarea de la somn, căsătoria, iubirea, smerenia, privegherea, spovedania și
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
două părți împotriva lui<footnote Sf. Ioan Casian, Așezăminte mănăstireștiă, p. 113. footnote>. Armele pe care le poate folosi cineva care vrea să se elibereze de patima desfrânării sunt de două feluri: arme de înfrânare a trupului și arme de înfrânare a sufletului. Arme puternice împotriva curviei sunt: rugăciunea smerită și stăruitoare, zdrobirea inimii, foamea, setea, cumpătarea sau înfrânarea de la mâncare și băutură peste măsură, precum și înfrânarea de la somn, căsătoria, iubirea, smerenia, privegherea, spovedania și Împărtășania deasă, singurătatea, evitarea locurilor unde
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
folosi cineva care vrea să se elibereze de patima desfrânării sunt de două feluri: arme de înfrânare a trupului și arme de înfrânare a sufletului. Arme puternice împotriva curviei sunt: rugăciunea smerită și stăruitoare, zdrobirea inimii, foamea, setea, cumpătarea sau înfrânarea de la mâncare și băutură peste măsură, precum și înfrânarea de la somn, căsătoria, iubirea, smerenia, privegherea, spovedania și Împărtășania deasă, singurătatea, evitarea locurilor unde s-ar putea produce căderea, citirea Scripturilor, meditația, alungarea gândurilor de desfrânare încă de la început, dragostea de Dumnezeu
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
patima desfrânării sunt de două feluri: arme de înfrânare a trupului și arme de înfrânare a sufletului. Arme puternice împotriva curviei sunt: rugăciunea smerită și stăruitoare, zdrobirea inimii, foamea, setea, cumpătarea sau înfrânarea de la mâncare și băutură peste măsură, precum și înfrânarea de la somn, căsătoria, iubirea, smerenia, privegherea, spovedania și Împărtășania deasă, singurătatea, evitarea locurilor unde s-ar putea produce căderea, citirea Scripturilor, meditația, alungarea gândurilor de desfrânare încă de la început, dragostea de Dumnezeu, frica de chinuri și dorirea bunătăților cerești, educația
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
putem vedea din următorul text: Prin posturi, privegheri, rugăciuni, culcarea pe jos, prin ostenelile trupului și prin tăierea voii noastre întru smerenia sufletului, facem nelucrător duhul iubirii de plăcere. Iar prin lacrimile pocăinței îl legăm și, închizându-l în temnița înfrânării, îl punem în nemișcare și nelucrare<footnote Cuv. Nichita Stithatul, Cele trei sute de capete despre făptuire, despre fire și despre cunoștințăă, suta întâi, cap. 43, p. 229. footnote>. Dacă nu am face abuz, nu am greși: Căci Dumnezeu, toate câte
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Ioan Damaschin în scrierea sa Cuvânt minunat și de suflet folositor, amintește desfrânarea printre păcatele părții poftitoare: lăcomia pântecului, nesăturarea, beția, curvia, preacurvia, desfrânarea, iubirea de plăceri. Tot el este cel care arată tămăduirea sau remediile acestora, și anume postul, înfrânarea, reaua pătimire, dorul după împărăția lui Dumnezeu și poftirea înfierii. Același Sfânt Părinte în altă parte arată că lăcomia pântecelui este stinsă prin înfrânare; curvia prin dorul dumnezeiesc și prin dorința bunurilor viitoare<footnote Sf. Ioan Damaschin, Cuvânt minunat și
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
iubirea de plăceri. Tot el este cel care arată tămăduirea sau remediile acestora, și anume postul, înfrânarea, reaua pătimire, dorul după împărăția lui Dumnezeu și poftirea înfierii. Același Sfânt Părinte în altă parte arată că lăcomia pântecelui este stinsă prin înfrânare; curvia prin dorul dumnezeiesc și prin dorința bunurilor viitoare<footnote Sf. Ioan Damaschin, Cuvânt minunat și de suflet folositor, în Filocaliaă, vol. IV, pp. 191-192. footnote>. Dintre metodele recomandate de Sfinții Părinți ca esențiale în lupta cu desfrânarea, cel mai
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
p. 224. footnote>. Postul este numit dătător și păzitor de feciorie<footnote Sf. Efrem Sirul, Cuvinte și învățături, cartea a III-a, tipărită cu binecuvântarea Prea Sfințitului Eftimie, Episcopul Romanului, Edit. Bunavestire, Bacău, 1996, p. 39. footnote> și tovarăș al înfrânării, creator al castității<footnote Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântăriă, p. 351. footnote>, căci castitatea este unificare în iubire, integrare a faptelor haotice ale vieții într-o relație personală<footnote Olivier Clément, op. cit., p. 57. footnote> care se poate
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
haotice ale vieții într-o relație personală<footnote Olivier Clément, op. cit., p. 57. footnote> care se poate realiza fie în planul iubirii omenești, fie direct cu Dumnezeu. Astfel, se realizează o asceză care devine armă împotriva desfrânării constând într-o înfrânare biologică și trupească, înfrânare morală și duhovnicească<footnote Iosif Vatopedinul, Asceza, maica sfințeniei, traducere din limba greacă de ieromonahul Agapie, Edit. Bizantină, București, 2000, p. 24. footnote>, atât pentru cei căsătoriți, cât și pentru monahi. Luată din acest punct de
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
o relație personală<footnote Olivier Clément, op. cit., p. 57. footnote> care se poate realiza fie în planul iubirii omenești, fie direct cu Dumnezeu. Astfel, se realizează o asceză care devine armă împotriva desfrânării constând într-o înfrânare biologică și trupească, înfrânare morală și duhovnicească<footnote Iosif Vatopedinul, Asceza, maica sfințeniei, traducere din limba greacă de ieromonahul Agapie, Edit. Bizantină, București, 2000, p. 24. footnote>, atât pentru cei căsătoriți, cât și pentru monahi. Luată din acest punct de vedere, fără exagerări, asceza
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Bizantină, București, 2000, p. 24. footnote>, atât pentru cei căsătoriți, cât și pentru monahi. Luată din acest punct de vedere, fără exagerări, asceza are un aspect și un efect pozitiv, fiindcă duce la restaurarea caracterului<footnote Ibidem, p. 25. footnote>, înfrânarea pântecelui și castitatea nu mai sunt nici o utopie, nici o naivitate și nici o tăgăduire a vieții<footnote V. V. Zenkovsky, op. cit., p. 19. footnote>. Ascetul nu luptă împotriva corpului, ci a cărnii. Pentru a-și salva trupul trebuie să dezrădăcineze din el
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
arătat fără echivoc că multă mâncare și mai ales băutura fără cumpătare stimulează și conduc inevitabil la declanșarea în gând și în trup a trândăviei și a curviei. Remediul ce apare frecvent în legătură cu postul, fie el trupesc, fie sufletesc, este înfrânarea. Îndemnul la înfrânare îl găsim la majoritatea Părinților Bisericii. Dintre aceștia, Sfântul Efrem Sirul și Sfântul Simeon Noul Teolog subliniază faptul că înfrânarea înseamnă a face lucrurile cu frâu, adică a avea controlul lor<footnote Iosif Vatopedinul, op. cit., p. 7
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
că multă mâncare și mai ales băutura fără cumpătare stimulează și conduc inevitabil la declanșarea în gând și în trup a trândăviei și a curviei. Remediul ce apare frecvent în legătură cu postul, fie el trupesc, fie sufletesc, este înfrânarea. Îndemnul la înfrânare îl găsim la majoritatea Părinților Bisericii. Dintre aceștia, Sfântul Efrem Sirul și Sfântul Simeon Noul Teolog subliniază faptul că înfrânarea înseamnă a face lucrurile cu frâu, adică a avea controlul lor<footnote Iosif Vatopedinul, op. cit., p. 7. footnote>, iar cine
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
a trândăviei și a curviei. Remediul ce apare frecvent în legătură cu postul, fie el trupesc, fie sufletesc, este înfrânarea. Îndemnul la înfrânare îl găsim la majoritatea Părinților Bisericii. Dintre aceștia, Sfântul Efrem Sirul și Sfântul Simeon Noul Teolog subliniază faptul că înfrânarea înseamnă a face lucrurile cu frâu, adică a avea controlul lor<footnote Iosif Vatopedinul, op. cit., p. 7. footnote>, iar cine se înfrânează pe sine pune și altora frâu<footnote Fr. W. Forster, op. cit., p. 176 footnote>. Deci dacă tu ești
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Deci dacă tu ești ispitit să păcătuiești, patima care te stăpânește este atât de puternică și de evidentă în manifestare încât îi poate ori sminti, ori chiar împinge să te urmeze, în înfăptuirea răului, cei slabi. De aceea este necesară înfrânarea ca și postul, deoarece amândouă sunt leacuri doctoricești și de folos spre biruirea acestei patimi. Fiind o patimă trupească și slujindu-se de trup pentru împlinirea ei, desfrânarea se slujește cel mai mult de simțurile trupești, pe care că le
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
sminteală și cădere. Ceea ce trebuie să caute creștinul nu este a-și împopoțona trupul cu haine extravagante, după o modă ce nu are nimic comun cu morala creștină, ci a-și împodobi sufletul cu veșmântul virtuților: credința, temerea de Dumnezeu, înfrânarea, pocăința, paza minții și a inimii, nădejdea, smerenia, iubirea. Sfântul Nicodim Aghioritul consideră că hainele sunt prilej de amintire a căderii și izgonirii din rai a primilor oameni care fuseseră acoperiți la început de dumnezeiescul har. În acest sens, Sfântul
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
haine strălucite și de mult preț? Îmbrăcarea hainelor să ne fie necurmată aducere aminte de căderea bunătății și învățătura spre pedeapsă pe care pentru neascultare, neamul omenesc a primit-o<footnote Sf. Nicodim Aghioritul, op. cit., p. 110. footnote>. Cumpătarea și înfrânarea, decența și temperanța, modestia și smerenia trebuie să caracterizeze toate trăirile autentice creștine. Creștinul trebuie să fie caracterizat de verticalitate în gândire, faptă și cuvânt. Mântuitorul condamnă comportamentul duplicitar, arătând că omul nu poate sluji la doi stăpâni în același
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Teofan Zăvorâtul, op. cit., p. 234. footnote>. Sfatul în această privință este să fugim, începând chiar de la privire<footnote Ibidem. footnote>, pentru că, având gânduri sănătoase<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Despre feciorieă, p. 42. footnote>, o atenție deosebită a ochilor, înfrânare limbii, prin ferirea de a auzi vorbe necuviincioase<footnote Sf. Nil de la Sorska, op. cit., p. 61. footnote>, prin lepădarea gândurilor, amintirilor și imaginilor necurate de îndată ce se ivesc<footnote Jean-Claude Larchet, op. cit., p. 476. footnote> vedem cum se surpă dracul curviei
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
în contextul actual al unei indiferențe iute agresivă a sufletelor<footnote Ibidem. footnote> ce apare după un timp de conviețuire în doi. În acest caz lupta împotriva patimei desfrânării este mai grea, deoarece se încearcă o stopare a bolii, o înfrânare în doi, amândoi se supun privațiunii, la fel cum în rugăciunea lor, căutându-L pe Hristos, trebuie să-L privească unul prin celălalt<footnote Ibidem, p. 152. footnote>. V.2. Mijloace duhovnicești de luptă împotriva patimii desfrânării Cunoscând foarte bine
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
mincinoase, după cum spune Mântuitorul (Mat. 15, 19), meditația duhovnicească, fără de care nu se poate urca la curăția adevărată<footnote Sf. Ioan Casian, Așezăminte mănăstireștiă, pp. 187-188. footnote>. La rândul său, și Cuviosul Nichita Stithatul recomandă citirea deasă a Sfintei Scripturi, înfrânarea, citirea Sfintei Scripturi și rugăciunea, căci dorințele și imboldurile trupești le oprește înfrânarea și aprinderile inimii, le răcește citirea dumnezeieștilor Scripturi, le smerește rugăciunea neîncetată și le potolește ca un untdelemn, umilința<footnote Cuv. Nichita Stithatul, Cele 300 de capete
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
poate urca la curăția adevărată<footnote Sf. Ioan Casian, Așezăminte mănăstireștiă, pp. 187-188. footnote>. La rândul său, și Cuviosul Nichita Stithatul recomandă citirea deasă a Sfintei Scripturi, înfrânarea, citirea Sfintei Scripturi și rugăciunea, căci dorințele și imboldurile trupești le oprește înfrânarea și aprinderile inimii, le răcește citirea dumnezeieștilor Scripturi, le smerește rugăciunea neîncetată și le potolește ca un untdelemn, umilința<footnote Cuv. Nichita Stithatul, Cele 300 de capete despre făptuire, despre fire și despre cunoștință, în Filocaliaă, p. 253. footnote>. În
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
și cugetarea asupra Scrierilor Sfinte: Sfânta Scriptură și Sfinții Părinți. Pe cât este, așadar, de cerească și de îngerească virtutea sfințeniei, pe atât este de războită cu mari bântuieli de potrivnici. De aceea, suntem datori să ne nevoim nu numai cu înfrânarea trupului, ci și cu zdrobirea inimii și cu rugăciuni dese, împreunate cu suspine, ca să stingem cuptorul trupului nostru, pe care împăratul Vavilonului îl aprinde în fiecare zi prin ațâțarea poftei, cu roua venirii Sfântului Duh. Pe lângă acestea, arma foarte tare
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
împăratul Vavilonului îl aprinde în fiecare zi prin ațâțarea poftei, cu roua venirii Sfântului Duh. Pe lângă acestea, arma foarte tare pentru acest război avem privegherea cea după Dumnezeu<footnote Ibidem, p. 116. footnote>. Un remediu tot atât de eficient ca postul și înfrânarea este și privegherea cea după Dumnezeu. Sfântul Teofan Zăvorâtul îi scrie într-o scrisoare unei ucenițe duhovnicești că a priveghea nu înseamnă să fie trează, nepăsătoare, ci trebuie să-și mențină sufletul și trupul într-o stare de veghe<footnote
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
rugăciunea au efect de îndepărtare a atacurilor diavolești ale curviei, ci și cântecele religioase care duc la decența gândurilor<footnote Georges Habra, op. cit., p. 215. footnote>. În acest sens, Evagrie Ponticul amintește: Psalmodierea potolește patimile și face să se liniștească înfrânarea trupului<footnote Evagrie Ponticul, Cuvânt despre rugăciune, cap. 83, în Filocaliaă, vol. I, p. 97. footnote>. Totuși, aceste ajutoare duhovnicești nu trebuie folosite abuziv, ci cu măsură, de aceea este nevoie de cumpătare în psalmodie, pentru că în situație de asimetrie
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
închizi intrarea. Dar dacă te răpește și intră, luptă cu el aruncând neputința ta înaintea lui Dumnezeu și cerând ajutor. Și El îl va scoate de al tine<footnote Sfinții Varsanufie și Ioan, op. cit., p. 203. footnote>. Tot dintre accesoriile înfrânării sufletești, Sfântul Ioan Casian ne recomandă: curăția inimii, căci potrivit Mântuitorului, din inimă pornesc gândurile rele, uciderile, adulterele, desfrânările, hoțiile, mărturii mincinoase, hule (Matei 15, 19); căința inimii, curățirea cu grijă a celor ascunse ale ei; stăpânirea voinței și a
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]