919 matches
-
o piramidă energetică asaltată de ceață și de un vânt înspicat, supărător. Deloc încântați, dar nu dezarmați, noi cei trei Profesorul, Inginerul și Poetul am purces cu telecabina către Sfinx survolând pădurea imensă de conifere, înzăpezită, pe care o ghiceam înfrigurată și ea.Cabina urca în zumzetul sacadat al rolelor ce o antrenau pe cablurile groase de oțel, plină de turiștii ce ne gândeam temători la ce va sa fie sus acolo pe platoul Bucegilor, când, ca la un semnal, aproape de
ION IANCU VALE [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
ne va fi scris să ni se întâmple? Vom cunoaște cu adevărat fericirea după care tânjește fiecare muritor de rând? Să sperăm că așa va fi, încheie el monologul cu eul său, mai optimist. Ajunse lângă Adriana care-l aștepta înfrigurată. Chiar dacă era o noapte senină, plină cu stele, așa cum rar poți vedea pe cerul Bucureștiului, era un pic de răcoare, ceva normal pentru zona de munte. - Te-ai descurcat, ai găsit unde să lași mașina? - Dacă sunt lângă tine, este
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365968_a_367297]
-
lumină:/Frumoasă, blândă, nouă, ireala.// (Magnolia înflorind...”). Comuniunea cu natura, iubirea pentru fauna și floră „piciorului de plai” de la Cernica, a cateorva frunze căzute și însingurate, atinge apogeul milei și al sensibilității poetice: „Am adunat de pe jos/câteva frunze căzute/înfrigurate de plâns//Le-am luat cu grijă/și le-am pus în chilie/pe masa de scris.// Am zis: să fie cât mai aproape/ Iarnă această care vine/o vom petrece împreună/fără prea multe cuvinte.// (Iarnă această). Mironosițele flori
HARFA EOLIANA DE LA CERNICA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365318_a_366647]
-
voi ieși în ploaie, lăsând-o să-mi curgă pe față-n șiroaie ca pe-o apa vie, neîncepută, ca pe-o binecuvântare, surâzând extraterestru, cu nepăsare, singuraticelor siluete ce îmi vor ieși zgribulite în cale, scuturându-se pe lângă ziduri înfrigurate umbre hilare, într-o greoaie echilibristică pe-nghesuitele și cenușiile tipare de transhumanțe milenare. TOTUȘI VIAȚĂ Peste marginea paginilor rămase de-o eternitate albe străfulgeră irizările verzi-aurii ale zilelor agile șopârle ce se fac nevăzute-ntr-o clipă în abisul nimicului
CUVINTE ÎN BUIESTRUL RIMEI SAU ÎN TRAP LIBER? II de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365219_a_366548]
-
încărcate de autenticitate, când se aplică vieții din Ruginoasa; ele constituie prilejul reflexivității, fiind cu totul aureolate de o puternică notă morală și de iubirea față de familie, moșie și satul ardelean. Narațiunile sunt scrise în stilul concis, sentențios al reflecției înfrigurate: „- Ce bine-ar fi de am cunoaște un entomolog ... , ne-ar putea explica de ce au venit aici toți ... , spune pentru sine Eric. - Știu eu de ce au venit!, țipă la fel de veselă Manuela. Uitați-vă! Totul în jur e pârjolit, doar aici
CONFESIUNEA-AMINTIRE CA RETORICĂ, CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364936_a_366265]
-
că simbrie, De programarea învierii pentru toți Și promisiuni rămase în sicrie. Să-mi spuneți dacă o gară aveți, Unde cobor uscat și trist din viața; La noi se cere taxa cînd aștepți Și fiecare zi să plîngi te-nvață. Înfrigurat va fi transferul meu în toate, Însingurat mă vor dezice toți, Dar eu voi fi mai împăcat în moarte, Lîngă poeți în satul meu de morți. 05 Noiembrie 2010 Eu și Adrian Păunescu -23 decembrie 1989 de Stelian Platon Se
EU ŞI ADRIAN PĂUNESCU de STELIAN PLATON în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366735_a_368064]
-
că simbrie, De programarea învierii pentru toți Și promisiuni rămase în sicrie. Să-mi spuneți dacă o gară aveți, Unde cobor uscat și trist din viața; La noi se cere taxa cînd aștepți Și fiecare zi să plîngi te-nvață. Înfrigurat va fi transferul meu în toate, Însingurat mă vor dezice toți, Dar eu voi fi mai împăcat în moarte, Lîngă poeți în satul meu de morți. 05 Noiembrie 2010 Referință Bibliografica: Eu și Adrian Păunescu / Stelian Platon : Confluente Literare, ISSN
EU ŞI ADRIAN PĂUNESCU de STELIAN PLATON în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366735_a_368064]
-
o piramidă energetică asaltată de ceață și de un vânt înspicat, supărător. Deloc încântați, dar nu dezarmați, noi cei trei Profesorul, Inginerul și Poetul am purces cu telecabina către Sfinx survolând pădurea imensă de conifere, înzăpezită, pe care o ghiceam înfrigurată și ea. Cabina urca în zumzetul sacadat al rolelor ce o antrenau pe cablurile groase de oțel, plină de turiștii ce ne gândeam temători la ce va sa fie sus acolo pe platoul Bucegilor, când, ca la un semnal, aproape de
ODĂ SFINXULUI de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361627_a_362956]
-
fi. // M-oi dezobișnui și eu de trup, / născând un Făt-Frumos al verbelor, / cum lupul s-a dezobișnuit de lup, / de foame. // Am să mă dezobișnuiesc de stelele cerului / cum apa îngheață dezobișnuită de fulgul zăpezii, / îmi voi lua trupul înfrigurat / și da-l-voi eu însumi să mi-l pască iezii... («Tonul» - SOrd, II, 264). Pe acest nivel liric priveliștea cuvântului / logosului în care se antrenează stănescianul Făt-Frumos al verbelor își încordează arcul hyperionic dintre «floarea de tei» a gândirii
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
33 „noduri“ + 22 „semne“). Trecerea protagonistului prin proba / orizontul ispitei, aidoma unui Făt-Frumos cu dor de cer, are loc înainte de „nod 7“, nod aflat nu întâmplător sub puterea numărului de jurământ al eroilor, cunoscători de înfrigurări existențiale: Mergeam prin zăpadă înfrigurat / când deodată am auzit-o strigându-mă dinapoia mea: Ia-mă cu tine, ia-mă cu tine, ea m-a rugat, / cele două picioare din spate / în laț greu îmi sunt ferecate. Ia-mă cu tine, ia-mă cu tine
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
-o strigându-mă dinapoia mea: Ia-mă cu tine, ia-mă cu tine, ea m-a rugat, / cele două picioare din spate / în laț greu îmi sunt ferecate. Ia-mă cu tine, ia-mă cu tine», mi-a zis. // Mergeam înfrigurat și nici că-mi păsa, / vulpea argintie din laț spre mine se lungea, / «Ia-mă cu tine, ia-mă cu tine», mi se ruga, / mie nici că-mi păsa, / înfrigurat prin zăpadă mergeam, / fără de suflet în mine și fără de ram
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
cu tine, ia-mă cu tine», mi-a zis. // Mergeam înfrigurat și nici că-mi păsa, / vulpea argintie din laț spre mine se lungea, / «Ia-mă cu tine, ia-mă cu tine», mi se ruga, / mie nici că-mi păsa, / înfrigurat prin zăpadă mergeam, / fără de suflet în mine și fără de ram, / se albea argintiu spre dimineață, / vulpea prinsă în laț se lungea ca o frânghie în spatele meu / începuse să ningă, dar tot o mai auzeam / cum mă ruga s-o iau
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
fără de suflet în mine și fără de ram, / se albea argintiu spre dimineață, / vulpea prinsă în laț se lungea ca o frânghie în spatele meu / începuse să ningă, dar tot o mai auzeam / cum mă ruga s-o iau cu mine. // Mergeam înfrigurat prin zăpadă și mă ningea, / vulpea argintie în spatele meu se lungea, / ca o rază a frigului se făcea, / «Ia-mă cu tine, ia-mă cu tine», scâncea, / cât un orizont de lungă și de curbată se făcuse ea, / vulpea argintie
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > CREVASA IUBIRII Autor: Cătălina Nicoleta Munteanu Publicat în: Ediția nr. 774 din 12 februarie 2013 Toate Articolele Autorului prin crevasa înfriguratei primăveri reaprind iubirea. nestăpânită dorință m-am îmbătat de tine drog salvator. ascunsă în punga suspinelor, lacrima din polii topiți prelungire a coastei revarsă în cascade pe coapsele flămânde. aisberg de dor nu-mi cere monedă de schimb sevraj criogen
CREVASA IUBIRII de CĂTĂLINA NICOLETA MUNTEANU în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352022_a_353351]
-
frunzulițe...al fiecărei crenguțe rupte din trupul copacului din care a crescut...; Sunt un martor neputincios...în fața ”tragediei” ce are loc în fața mea...; natura moare încet... schimbându-și culorile feței din verdele viu...în palida culoare a...morții. Privesc copacii înfrigurați, goi și sleiți de puteri sub loviturile necruțătoare ale vântului și ploii... Brațele întinse spre cer de parcă ar cere îndurare... dezbrăcate de frunze îmi strecoară în suflet un fior rece... Pașii calcă pe frunzele căzute, cerându-și parcă iertare de la
LACRIMI DE...TOAMNĂ de DOINA THEISS în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352317_a_353646]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > MELANCOLIE ÎNFRIGURATĂ Autor: Adriana Neacșu Publicat în: Ediția nr. 1010 din 06 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Eu ți-aș aprinde focul, iubitule, dar vezi... amnaru-i ud, iar frunzele de ploaie îmbibate, pe jarul verii, de-o vreme, tot plânge toamna rece
MELANCOLIE ÎNFRIGURATĂ de ADRIANA NEACŞU în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352366_a_353695]
-
suflet ne scornește fiorduri, vântul sec. De-aș mai simți căldura șerpuind prin vene, și pacea minții coborând spre cord, și numai o scânteie inima ta să-mi deie, aș arde ba molatic, ba pâlpâind a joc. Referință Bibliografică: Melancolie înfrigurată / Adriana Neacșu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1010, Anul III, 06 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Adriana Neacșu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
MELANCOLIE ÎNFRIGURATĂ de ADRIANA NEACŞU în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352366_a_353695]
-
Uneori îmi dădeam seama și îl ștergeam cu batista, dar o mulțime de fotografii au ieșit cu mici pete albicioase. Mi-am propus ca următorul aparat să aibă neapărat cozoroc. Un mic câștig tot am avut de pe urma vremii. Plouați și înfrigurați, am intrat într-un fel de bistrou, unde anunțau la intrare vin fiert. Ne gândeam că și un ceai cu rom ar fi fost bun, numai cald să fie. Dar văzând meniul, ne-am răzgândit și am comandat niște băuturi
NUNTA DE CORAL LA PRAGA de DAN NOREA în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350544_a_351873]
-
din timpul pierdut în zonele cu restricție. Sau, poate știa mecanicul că eu tremuram de emoție și nerăbdare? Poate dorea să fie fairplay față de mine, pentru așteptarea la care m-a supus. Știam că era la vagonul cinci și așteptam înfrigurat să ajungă în dreptul meu. Mă gândeam prostește, ca nu cumva să mă întâlnesc cu cineva cunoscut pe peron, când avea să coboare ea din tren. Mă simțeam de parcă aș fi un hoț prins cu mâna într-un buzunar străin, deși
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350561_a_351890]
-
Turn al dorințelor încătușate Ce îmblânzea noaptea răstignind Șoaptele celor mirați în Necunoscutul clipei de tăcere. Este singurul oraș care, încă Mai venerează stelele stropind Cu lacrimi urmele pașilor Copiilor născuți în rugăciune Sub neobosita veghe a bătrânilor Uitați și înfrigurați în amintiri, În trecut, în glasul putregăit de Tăcere, amorțit de cuvinte nerostite. Acesta este orașul în care am fost Călător, soț și amant, poet Și însoțitor spre Lumină, Vânzător de dileme și prinț În suburbiile visului liber. Acesta este
ACESTA ESTE ORAŞUL...(COLOANA A ŞAPTEA) de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 673 din 03 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351248_a_352577]
-
din 12 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Cine ești de vii noaptea somnul să mi-l furi? Că din povești aduci fior, aduci un vis; plecând în zori lași un abis, neîncetat mă tulburi. Iar când lipsești, îmi este teamă; înfrigurata eu te caut să nu fi pierit și nu-mi dau seama, de ești un vis ascuns în gândul ostenit. Numai în poezie, în singurătate, poți cuprinde rază cea mai albă a inimii curate și dorul crud, neiertător și viu
CINE ESTI? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351451_a_352780]
-
stilul punk și de aceea era poreclit Punky. Deși era un suflet sensibil, cei din jurul său se lăsau înșelați de aspectul său exterior dezordonat și nu reușeau să-i vadă cu adevărat calitățile. Era pe la sfârșitul lui februarie și lumea înfrigurată căuta mărțișoare. Unii chiar pregăteau de Mărțișor cadouri importante pentru cei dragi. Nici colegii lui Punky nu se lăsau mai prejos. Se lăudau cu noile colecții de mărțișoare achiziționate din magazine scumpe sau de la tarabe improvizate. Singurul care nu se
MĂRŢIŞOARELE LUI PUNKY de DORU CIUTACU în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345580_a_346909]
-
Ducându-se după ultimul mălai rămas, să facă un terci, găsește ușa de la magazie deschisă de viscol și zarvă mare făcută de vrăbiile ce căutau adăpost și se cuibăriseră pe hol. - Nu te teme, băiete. Păsările cerului sunt înfometate și înfrigurate.[...] - Ce să fac acum? spune Emanuel. - Să le ajuți. Ia jumătate din mălaiul pentru terciul promis ție, pune apă caldă peste el, frământă bine și dă-le să mănânce, fără să le sperii. - Dar noi ce-o să mâncăm dacă le
TRAIAN GHE. CRISTEA de TEO CABEL în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345706_a_347035]
-
stilul punk și de aceea era poreclit Punky. Deși era un suflet sensibil, cei din jurul său se lăsau înșelați de aspectul său exterior dezordonat și nu reușeau să-i vadă cu adevarat calitățile. Era pe la sfârșitul lui februarie și lumea înfrigurata caută mărtișoare. Unii chiar pregăteau de Mărțișor cadouri importante pentru cei dragi. Nici colegii lui Punky nu se lăsau mai prejos. Se lăudau cu noile colecții de mărtișoare achiziționate din magazine scumpe sau de la tarabe improvizate. Singurul care nu se
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/352084_a_353413]
-
stilul punk și de aceea era poreclit Punky. Deși era un suflet sensibil, cei din jurul său se lăsau înșelați de aspectul său exterior dezordonat și nu reușeau să-i vadă cu adevarat calitățile.Era pe la sfârșitul lui februarie și lumea înfrigurata caută mărtișoare. Unii chiar pregăteau de Mărțișor cadouri importante pentru cei dragi. Nici colegii lui Punky nu se lăsau mai prejos. Se lăudau cu noile colecții de mărtișoare achiziționate din magazine scumpe sau de la tarabe improvizate.Singurul care nu se
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/352084_a_353413]