2,495 matches
-
în conformitate cu Legea nr. 650/2005. Cu ocazia controalelor efectuate s-a urmărit și verificarea unor sesizări scrise sau transmise telefonic Primăriei. În perioada 4-8 martie, firmele abilitate pentru lucrări de deszăpezire au intervenit pentru înlăturarea efectelor cauzate de ninsori și îngheț, atât pe timp de zi cât și de noapte, cu utilaje specifice. De asemenea, angajații acestor firme au acționat pentru înlăturarea zăpezii și gheții în zona centrală, principalele intersecții. A fost împrăștiat material antiderapant pe carosabil, atât cu mijloace mecanice
Agenda2005-11-05-admin () [Corola-journal/Journalistic/283470_a_284799]
-
prevăd o inevitabilă glaciațiune. Exploratorul timișorean, profesor dr. Petru Urdea, a făcut o descoperire epocală, care cel puțin în parte confirmă viziunile parapsihologilor timișoreni. Jumătate din teritoriul Canadei și aproximativ 40 la sută din cel al Rusiei sunt afectate de îngheț peren. Se pot face astfel aprecieri privind evoluția climei în cicluri. Peste „doar” 10 000 de ani, pe planeta noastră s-ar putea instala o nouă eră glaciară. Uriașele blocuri de gheață „rătăcitoare” și imensele crăpături generate de îngheț în
Agenda2005-23-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283782_a_285111]
-
de îngheț peren. Se pot face astfel aprecieri privind evoluția climei în cicluri. Peste „doar” 10 000 de ani, pe planeta noastră s-ar putea instala o nouă eră glaciară. Uriașele blocuri de gheață „rătăcitoare” și imensele crăpături generate de îngheț în Alpii Scandinaviei numite de localnici „frostblistere” sunt primele semne „ale epocii de gheață” care ne așteaptă, confirmă Urdea... Madaras îmi relatează în continuare, între altele, că a reușit, utilizând informații „culese” din „banca universală de date”, să-și „vadă
Agenda2005-23-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283782_a_285111]
-
răcească, Dinlăuntru, febra emanată De iubirea noastră omenească; Dar vom izbuti să-nvingem gerul Și înnegurarea-i de genună, Să găsim căldura-n noi și Cerul, Dacă vom rămâne împreună. Nu mi-e teamă, nu mă pierd cu firea; Chiar dacă înghețul mă rănește, Iarna asta nu-mi va lua iubirea, ... Citește mai mult GÂND HIBERNALde Nicolaie Tony DINCĂIarna asta mașteră și rece,Mi-a-nghețat cărările spre tine; Zid de ger a pus, să nu pot trece,Și furtuni polare de suspine.Mi-
NICOLAIE DINCĂ [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
iarna să răcească,Dinlăuntru, febra emanatăDe iubirea noastră omenească;Dar vom izbuti să-nvingem gerulși înnegurarea-i de genună, Să găsim căldura-n noi și Cerul, Dacă vom rămâne împreună.Nu mi-e teamă, nu mă pierd cu firea;Chiar dacă înghețul mă rănește,Iarna asta nu-mi va lua iubirea,... XVII. EMINESCIANA, de Nicolaie Dincă , publicat în Ediția nr. 2203 din 11 ianuarie 2017. EMINESCIANA de Nicolaie Tony DINCĂ Stăpâne-al lumii și al nostru Tată Îndură-Te de neamul românescu
NICOLAIE DINCĂ [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
să ridice o mănăstire. În nopțile mult prea lungi petrecute într-o casă părăsită, cu vântul obraznic, strecurându-se prin ușile și ferestrele fără închizători, obligându-l să își ridice picioarele pe un scaun șubred pentru a le feri de îngheț, sleit de puterile trupești, părintele Îl ruga pe Domnul, în disperare :”Doamne, fă să mă mănânce ursul, pentru că nu sunt vrednic a înfăptui lucrarea ce mi-a fost hărăzită!” Ursul, plimbăreț greoi prin pădurea din apropierea locului în care trebuia construită
PĂRINTELE ILIE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384427_a_385756]
-
așteptare, Se-nfruptă din trupul arzând, Culminând cu atingeri voit arbitrare. Tânguire în noapte, pătimașa chemare, Tropot de plăceri carnale, urlând, Dezmăț de săruturi lungi, senzoriale, Îmbrățișări grăbite, superficiale, Sublim prelungit în dureri neoficiale, Contopire de fluturi, în noapte zbierând, Îngheț de simțuri sau doar descătușare... Blue Mireille, 24.02.2016 https://youtu.be/oum1xqaSEhQ Referință Bibliografica: Chemare / Mirela Stancu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1881, Anul VI, 24 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mirela Stancu : Toate Drepturile
CHEMARE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383962_a_385291]
-
mereu altă formă, ci doar simțuri înaripate în dans de zi, de seară, dar mai cu seamă de dimineață! Orice cântărire, a ceea ce a fost, doar crengilor între creșterea și desfrunzirea anului și ierbii sub picătura de rouă, brumă sau îngheț căzute din nopțile de suspine, să o lăsăm... E drept, e greu de înțeles, și totuși, poate... nu chiar, cel ce nu vine, cel ce nu vorbește, nu are ce spune sau nu are curaj să mai aburească adevărul! Iar
DANS de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384006_a_385335]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > ARTA DE-A FI NEMURITOARE! Autor: Gabriela Docuță Publicat în: Ediția nr. 1917 din 31 martie 2016 Toate Articolele Autorului Te-ai dezmorțit a primăvară,inimă Și de înghețul iernii ai scăpat, Penelul unui zâmbet de lumină Buzele-ți nude, în roșu le-a pictat. Îți șade atât de bine vie Ai înflorit ca floarea de cais, Fredonezi seducătoare a iubirii melodie De triluri ce trezesc emoția din vis
ARTA DE-A FI NEMURITOARE! de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383311_a_384640]
-
au atins toate marginile tale. Și iată deodată această legănare a valurilor de nisip cum tresar noaptea ia zvîcnetul cobrei faraonii morți În sarcofagele lor, cît deșert sub un bombardament lunar, Înspăimîntător și apele tale fosforescente, focurile tale solidificate de Îngheț, pămînt strălucind ca tabla, pulverizat În particule electrice. Deșert, deșert, Înainte și după. Oare aceste amintiri fugare Îmi justifică euforiile, orgoliul, frica? Ăsta-i un loc al aberațiilor, sînt gata să spun, simt dinții mici, ascuțiți, de rozătoare cum Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
de lucru cu ciucurii milieului de pe masă. — Să pun de cafea, Încerc s-o Îmbunez și să-i stăvilesc elanul reproșurilor. Lasă, că mai băui una azi dimineață și p-ormă inima mea face treișpe-paișpe... da, nici nu mă Întrebi Îngheț. Vorbele Îmi vin automat și atît de fals că nu-mi recunosc vocea. — Ce anume? Nu Înțeleg. — Cum adică... păi ierea să mor. Ți-am trimis vorbă să vii, da-n nădejdea dumitale puteam io să fiu Îngropată de mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
să aibă loc ca în fiecare an - așa gândea fiecare locuitor din Lucerna. Fără carnaval, viața își pierdea ritmul și religia devenea plictisitoare, săracă în bucurii. A doua zi de la sosirea mea ninsoarea încetase brusc și în locul ei venise un îngheț de pomină. În bucătăria hotelului, oamenii povesteau că păsările căzuseră ca pietrele din înalt, corpurile lor fiind înțepenite de ger, și ochii oamenilor căpătaseră o lucire de mineral la ideea că totul putea să se oprească deodată, ca într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
pe fugă de frica unui urmăritor nevăzut. În casele care nu fuseseră suficient încălzite zăceau corpuri lipite cu gheață de păturile de lână ale patului. Totul părea supranatural pentru cei - mulți la număr - care reușiseră să supraviețuiască. Cu tot marele îngheț, oamenii nu-și pierduseră voioșia și capacitatea de invenție când era vorba să supraviețuiască, pregătindu-se cu încăpățânare pentru zilele pline de bucurie ale carnavalului, când iarna trebuia să întâlnească primăvara și să fie pusă la punct. Câteva zile după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
oamenii nu-și pierduseră voioșia și capacitatea de invenție când era vorba să supraviețuiască, pregătindu-se cu încăpățânare pentru zilele pline de bucurie ale carnavalului, când iarna trebuia să întâlnească primăvara și să fie pusă la punct. Câteva zile după îngheț, când mă obișnuisem cu frigul, bine antrenată în nord, s-au auzit dis-de-dimineață răsunând tobele bubuitoare ale carnavalului. Lacul Lucerna era înghețat tun, lucind ca un diamant în lumina rece. În gheața transparentă ca sticla groasă în care cineva suflase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
un cărăbuș enorm, un Steinway cu toată mândria și luxul lui, nepermis de insolent, în măreția iernii și a frigului. O lume pestriță bea din sticle mari. Erau deja beți, așteptând să cânte aria operei lui Purcell, ca „popor al înghețului“. Toți păstrau în minte alte reprezentări reușite ale aceleași opere, pe vârful muntelui Rigi și pe apa lacului Lucerna, de pe „scena“ neobișnuită a unui vapor. Era vorba de concertele anterioare dirijate de Oleg, concerte care făcuseră să răsune tonurile iernii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
albă ca porțelanul se învinețise de frig. Trebuia să cânte aria Emmelinei și se îngrijora mult pentru vocea ei mult încercată de aerul rece care-i traversa prea firavul trup. Un vânt rece începuse să sufle peste „poporul vesel al înghețului“. După discuții vii cu membrii orchestrei, Oleg se hotărâse să mute pianul lângă „piatra lui Schiller“ unde vântul bătea mai blând. „Piatra lui Schiller“ era ascuțită și ieșea din apă ca un dinte de dinozaur, amenințând ceva nevăzut din aer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
piatra lui Schiller“ unde vântul bătea mai blând. „Piatra lui Schiller“ era ascuțită și ieșea din apă ca un dinte de dinozaur, amenințând ceva nevăzut din aer. Piatra era poate un reper concret pentru a imagina corpul nevăzut al zeului înghețului. Nimeni nu știa de ce i se dăduse pietrei numele poetului. Cu ajutorul fanteziei se putea imagina că Schiller vizitase aceste locuri și se așezase pe această piatră neobișnuit de rebelă, rupând nivelul format de suprafața apei și a altor pietre. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
magicieni, Merlin și Osmond, stăpâneau energiile ascunse pentru lumina conștiinței. Veșnic în conflict și puși pe harță. Bărbați și femei beți cui, încoronați cu zăpadă proaspătă, începuseră un dans sălbatic în jurul lui Cupidon și Eros. Se dansa până la istovire. Geniul înghețului trebuia să inaugureze o grotă împodobită la intrare cu păsări de gheață și cu toate plantele care trebuiau să apară în primăvară. Dar toți parcă uitaseră scenariul și acum strigau în neștire, glumind, aruncându-și chiar unul altuia cuvinte pline
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
suflat foehnul curățind, aerul încât am văzut vârfurile Alpilor clar, cu zăpadă strălucitoare ca apele unui diamant. Soarele ardea nepăsător, topind încet gheața și zăpada. Se auzea pe străzi muzica picăturilor de apă. Dar era destul de frig, ca și cum un nou îngheț era pe drum. Am coborât în centru, trecând prin cimitirul care înconjoară marea catedrală, și am văzut cum ieșiseră din pământ ghiocei și violete. Peste tot domnea liniștea din neliniște, ca și cum nimic nu se întâmplase. Deși apa lacului ajunsese până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
lui Mik și după ce aranja praful meu, Nelly o porni repede, repede spre ușă. Acolo, întorcându-se spre mine spuse: Ies o clipă, mă întorc imediat, și ieși. Gustul amar din gură aproape că dispăruse; rămăsese doar un fel de îngheț al gâtului și al gingiilor ca atunci când, ger fiind, respiri cu gura căscată și când, după ce închizi gura, aceasta îți pare mult mai rece din cauza salivei calde. Dinții îmi înghețaseră complet. Dacă mi s-ar fi scos un dinte, aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
rând. Aiurea, dinamita nu îngheață, declară sigur pe el Calistrat. Ba da! îl contrazise Toma cu glas calm. N-are cum. Nu la fel cum îngheață apa, spuse Cristian clătinând din cap. Supusă însă la temperaturi scăzute, sub limita de îngheț, în mod repetat, se degradează. Vrei să spui că nu mai e bună? îndrăzni să întrebe Ileana, speriată la gândul că explozivul nu mai poate fi folosit. Dacă întrebi ca să știi dacă mai explodează, atunci răspunsul este da, din punctul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
lumea întreagă. Dinamita e un exploziv stabil și foarte puternic, folosit pe scară largă dar are și un neajuns de care puțini au cunoștință. Trebuie păstrată la rece dar nu sub zero grade Celsius. Dacă temperatura coboară sub cea de îngheț, nitroglicerina începe să se separe de suportul ei de diatomit, condensând în picături la suprafața acestuia. Exact acest lucru se petrecuse cu batoanele aduse de Calistrat. Pe mâinile lui Cristian era nitroglicerină, o substanță extrem de instabilă care putea sări în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
lor. Nu existau uniforme de partea afgană, luptătorii erau îmbrăcați toți în haine civile. Din acest motiv ajunseseră să tragă în orice persoană care nu purta uniforma rusească. Ziua era o căldură cumplită, în timp ce noaptea temperatura cobora sub punctul de îngheț. Din păcate, erau siliți să se întoarcă de mai multe ori în aceleași locuri unde distruseseră cuiburile rebelilor, pentru că aceștia se regrupau imediat. Foloseau grotele din munții pe care îi cunoșteau foarte bine, dispărând în subteran, după care apăreau în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
zootehnice din energia solară. în ce privește precipitațiile, acestea sunt destul de reduse, media anual variind între 450-650 mm, sub formă de ploi vara și zăpadă iarna. Precipitațiile sunt repartizate neuniform pe parcursul unui an, vara fiind perioade secetoase mai mari. Media anuală cu îngheț este 120 zile, iar cu cer senin 100 zile. Regimul precipitațiilor influențează activitatea oamenilor; apa provenită din ploi și zăpezi, fiind o rezervă importantă pentru creșterea plantelor în perioada lor de vegetație și o sursă de alimentare a pâraielor și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
smucea în toate direcțiile, repetând întruna același lucru „Eu am fost, da, eu am fost!“. Pielea îi era vineție, pătată din loc în loc de răni roșiatice, vârfurile degetelor de la mâini și de la picioare începuseră deja să i se înnegrească sub efectul înghețului. Despiaux îl înveli cu o pătură și îl ajută să meargă până înăuntru. Matziev i se alătură din nou lui Mierck. Băură în cinstea reușitei lor. Frigul îl dăduse gata pe micul breton. Despiaux nu reuși să-l facă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]