549 matches
-
de total !) ca și foamea fizică. încă din mahala, dar cu atât mai mult spre centru, deasupra prăvăliilor fluturau tricolorul și drapelele aliate. Pe ziduri, manifestele și ordonanțele pe care apucasem, mai toate, să le citesc. Oprind însă la o înghesuială la Piața Matache, am citit neatent mai întâi acel OSTAȘI ! Apoi : DE-A LUNGUL VEACURILOR UN NEAM îNTREG VĂ VA BINECUVÂNTA ȘI SLĂVI. Nu cred că oboseala nervilor e cea care a făcut să-mi țâșnească deodată lacrimile. Totuși am
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
pe lângă neliniștea că frontul este atât de aproape (ah ! ce șoc să-ți dai seama deodată că în orișice clipă ți se poate întâmpla orice, nemaiexistând acele legi și obișnuințe care să te apere ! a plâns pauvre Nathalie, căreia în înghesuială îi smulseseră pălăria), s-au trezit cu toate trenurile suspendate, afară de unul singur, la care era o îmbulzeală de nedescris. Bietul Crețeanu, băiat de familie, nelovit de viață, a dat bacșișe în dreapta și în stânga și a făcut zeci de intervenții
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
au rupt-o și i-au pus-o a doua oară. De atunci pare și mai grijulie să toarne sare și cenușă pe ghețuș. Ce-i prost e că pe urmă se cară pe tălpi în sală și, cu toată înghesuiala de acolo - aragazul, lampa veche cu gaz, dormeza, mașina de cusut Singer, scaunele, bufetul, lavoarul, cutia cu creme și perii -, e mai mare chinul să tot faci curățenie. Dacă mă gândesc așa, parcă aș înțelege că vrea să scape dintr-
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
moment dat simți mirosul de spray Narta al maică-ti, se pare că picioarele au Început să ți se miște, mergeți spre casă, ești ca o cîrpă, de somn, și ea trage de tine, spre stație, În autobuz se produce Înghesuiala obișnuită, după ce reușește să coboare și să te smulgă și pe tine, te dezlipește de pe curul bombat al unei muncitoare la, probabil, fabrica de Îndreptat șine de tren, sînteți În Calea Severinului, la a doua stație, și ea Își dă
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
oră că azi avem apă caldă toată ziua, și-a făcut cruce și i-a mulțumit lui Dumnezeu că ne-a făcut un cadou așa de frumos de Crăciun), e să ies pe culoar. Ne regăsim În fața televizorului În aceeași Înghesuială aproape acrobatică, lumina albastră ne adună pe toți. SÎnt oameni care nu au dormit toată noaptea și au urmărit ce se Întîmplă, au stat la discuții. S-au gîndit la cum o să arate țara asta În cîțiva ani, la cîte
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
lui Călin, privind cîmpul care se deplasa lent. Apoi o mînă l-a tras Înăuntru și a Închis fereastra și din interior au izbucnit rîsete și zbierete. PÎnă la urmă... mai bine afumat decît batjocorit Înăuntru de veterani, Într-o Înghesuială mai sufocantă decît fumul de cărbuni. Apoi, prin ușa foarte puțin deschisă a compartimentului nostru, m-a lătrat Patrana: — ’Re-al dracu’, te face ăștea fruntah, băî! Uflă-n grătar ăî fîrăe cărbunii. Mi s-a părut că dicția lui, probabil
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
țărâna drumului... Uite aici urme de potcoave de cal! Hadarag s-a apropiat și a privit înmărmurit la urma de potcoavă. Rusul a revenit cu întrebarea: Ei! Ce ai de spus? Este urmă de cal potcovit ori ba? Prins la înghesuială, Hadarag a tușit cu chip să-și dreagă glasul. A înghițit în sec, căutând un răspuns... Și-a trecut dosul palmei peste frunte și, făcând-o pe miratul, a îngăimat: Aaa! Da, da! Mi-am adus aminte! Ieri sau alaltăieri
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
pe la bibliotecă și, finalmente, mă duc să mă așed la coac pentru masa de prânz, tot în "marele salon". Ne apropiem de Bosfor. M-am îmbrăcat gros și m-am suit pe puntea superioară. În ciuda frigului pătrunzător, aici e mare înghesuială de curioși. Vom trece din Marea Marmara în Marea Neagră. Nimeni nu vrea să rateze un asemenea spectacol. Vaporul avansează acum cu viteză redusă. În jurul nostru, roiesc multe ambarcațiuni turcești. Probabil, pescari. Țărmurile se apropie vertiginos. Cel din stânga aparține Europei, cel
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
bine ochii. E un talmeș-balmeș în capul meu. Nu mai reușesc să pun ordine în impresii. Ce-am văzut, de fapt, în Istanbul? Un cer închis, de ploaie. Străzi, mai degrabă murdare. Amestec de modernitate occidentală și de mahala orientală. Înghesuiala istovitoare din bazar. Cocote, pe stradă, fardate strident, ochindu-și clienții. Printre ele, sunt, pro-babil, și unele de la noi. (De altfel, "micul Paris", de altădată, Bucureștiul, devine "micul Stambul". Ceea ce n-au reușit, cu sabia, turcii, reușesc cu "bișnița".) Aici
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
ceva de cârciumă. Suflă un vânt rece, umed, ploaia pare acum iminentă. Ne ducem apoi la muzeu. Avem, însă, puțin timp la dispoziție încît nu putem fi decât superficiali. Remarc o statuie a Artemisei, poate singura frumoasă, și o veselă înghesuială masculină la chioșcul unde se cumpără statuete priapice sau căni pe care e desenat un Priap grosolan. Nu sunt pudibond, dar îmi displace bărbăția prea afișată. Întotdeauna am bănuit că ea ascunde, fie o lipsă de considerație pentru dragostea fizică
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
San Francisco are o distincție, o eleganță, care-l ajută să fie modern fără ostentație. Burghezia s-a "aristocratizat" aici, a deprins perfect bunele maniere. La prânz, ne oprim, la un mic restaurant italian, să mâncăm câte o pizza. E înghesuială și trebuie să așteptăm până se eliberează o masă. Ne permitem și o bere. E cald, am transpirat și murim de sete. Dan ia dintr-un teanc de ziare, puse la dispoziția clienților localului, unul care a titrat cu litere
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
paguba și se lăuda că lucrează numai cu metode sigure și prudente, făcuse lui Lică impresie. Nu-1 prea ispitise jocul acela necunoscut fiindcă cerea unele osteneli contrarii preceptelor de igienă ale lui Lică. Mai știa că la Bursă e mare înghesuială și zgomot și citise în jurnale despre sinucideri. El nu putea suferi scandalul și nici aglomerația în loc închis. îi trebuia aer și libertate, aer de oraș, dar din belșug. Dar azi îi venise gust să stea de vorbă cu agentul
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
fi o permanentă recreare. Când Ada zărise și Lică, traversase drept spre el, sigură că o va recunoaște, cum și ea îl recunoscuse. Fără a căuta atitudini zadarnice pentru amândoi și fără să-și caute nici cuvintele, în zgomot și înghesuială, îi spusese, cât mai sumar și mai clar, să vie în dimineața următoare la locuința lor, a cărei adresă i-o notase pe o foaie de carnet; avea să fie vorba de un post în vederea grajdurilor de curse pe care
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
am exercitat dreptul de vot, mă odihnesc la prânz și rămân treaz până la plecare trenului. Surpriză neplăcută la gară, fiindcă n-am găsit bilet la clasa I. N-am noroc să fiu și eu boier și pace! Tot acolo ajung! Înghesuială mare, incomod în vagon, puțin cam rece și loc spre geam, puțin cam expus la răceală. Multă lume tușește din cauza virozelor. Ajungem punctual, ba mai și așteptăm foarte comod la clasa I până a sosit ora deplasării. Însoțitorul mă scoate
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
și ai țării au trecut pe ordinea de zi, a vieții, CRIZA, pomenile primăriei au fost reduse cu o treime. Și acum, bieții necăjiți, aidoma mătușii Alba, se așează la rând,începând cu miezul nopții, iar, după ivirea zorilor,începe înghesuiala, pentru pachetul oferit din mila cuiva.Către amiază, după ce scapă cu pomana, boțită și vlăguită ca vai de ea, mătușa Alba, printre șirurile de nenorociți ai timpului, se târăște spre casă, ca o rază neagră, prin griul intens al omenirii
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
grozavii, iar cei care nu se fereau la timp și pe care-i lovea cu aripa Îl Împroșcau cu Îngrozitoare Înjurături de mamă care pătrundeau prin ferestrele Mercedesului, amestecîndu-se cu fumul de la tarabele vînzătoarelor de gogoși și băuturi răcoritoare. O Înghesuială nemaipomenit de pestriță de oameni de toate vîrstele și toate condițiile sociale, o Îmbulzeală disperată, ca atunci cînd se scufundă corabia, un șuvoi care se Îndrepta spre Arenă și Julius privea Înspăimîntat, scoțîndu-și capul urecheat pe fereastră și trăgîndu-l Îndată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
strigînd mister și cerșind sau Încercând să le vîndă ceva sau să-i fure poșeta lui Susan; băiețandrii care vin cu fetele lor din San Isidro sau Miraflores, ținîndu-le pe după umeri pentru a le proteja de derbedeii care, profitînd de Înghesuială, ar Încerca să pună mîna pe ele și În același timp trăgînd dintr-o țigară de foi care-i amețește, căutîndu-și locurile la tribună cu biletele În mînă, salutînd pe un coleg de facultate care e și el eu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
chiar așa. Și-apoi, dacă făceam așa cum spui tu, nu te-aș mai fi întâlnit” “Cine știe?!!” ...VII.4. ... “Dacă ne-am fi dus din timp la Agenție, acum am fi stat liniștiți. N-ar fi trebuit să stai la înghesuiala asta. Și cine știe dacă ai să găsești bilete cu locuri, că, altfel, stăm aici cât e lumea. Pe copii nu-i putem ține șase ore în picioare” “Poate, totuși, avem noroc și ne dă bilete cu locuri” “Hai, înaintează
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
rutiere. Domnul profesor din Marea Britanie, alți domni și domnițe de prin Occident se miră într-ascuns de paragina expresivă a autobuzului, un fel de "rata": acele vehicole folclorizate de pe ruta Timișoara-Parța, cu mușamaua scaunelor bine scorojită, cu podelele răvășite de înghesuiala generațiilor de femei și bărbați de prin satele patriei. Ne oprim la locuri dinainte stabilite, trecem în grup restrâns spre monumentul învăluit în ceața iernii, și pe lângă noi populația merge și se întoarce, ne privește cu indiferența specifică istoriei în
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
prost luminate și ferestrele, acoperite cu pînză uleioasă, neagră-albăstruie, așa că nimeni nu vedea afară. Probabil că au călătorit de multe ori așa, dar mai tîrziu nu și-a amintit decît o noapte care a durat luni în șir, într-o înghesuială de oameni flămînzi și obosiți, deși traseul autobuzului era întrerupt de tot felul de aventuri confuze în locuri obscure: interiorul unei biserici din lemn, o cameră deasupra unei croitorii, o bucătărie cu podea din piatră și cu gîndaci care mișunau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
și când crezi că ar fi bine să plecăm ?“, m a întrebat. „Poate chiar mâine...“ Zâmbeam, îmi aminteam că o dată, mai demult, într-o zi de martie, stăteam pe culoarul unui vagon de clasa a treia, aș fi fumat, era înghesuială mare, nu mi puteam mișca mâinile. Venisem devreme la gara aceea periferică, mai era un sfert de ceas până la plecarea trenului când ușa unui compartiment arhiplin s-a deschis brusc. În prag s-a ivit un tânăr înalt și slab
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
repede datoria, așa încât am intrat. Era beznă deplină, am așteptat să mi se obișnuiască ochii. Apoi, mai pe ghicite, mai pe pipăite, am cercetat locul. Patul semăna cu priciul din cabane: o platformă lungă, unde cred că puteau dormi, la înghesuială, peste zece oameni. Mi-ar fi prins bine cei zece oameni, acum. Încăperea era plină de lucruri de tot soiul, ca o magazie, mă loveam de ele, fără să le văd. Într-un colț am dat de niște găleți goale
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
era. Nu se aștepta chiar să primească răspuns la întrebarea lui despre Dumnezeu, așa că spuse tot el, cu tonul învățătorului: — Io cred în electricitate. Da’ cred și-n Dumnezeu, când sunt prins la nghesuială. Azi cred. — Azi ești prins la-nghesuială? Ce zi e azi? Uite că străinul îi vorbește și uite că înțelege despre ce-i vorba, nu-i prost, nici bolnav la cap, a văzut bine asta, încă de ieri. Dar Nicu nu se simțea în apele lui. Răspunse
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
energie, și-i înțelege, cu defectele lor cu tot, nu încearcă să-i îndrepte, ca papa, spre exemplu. Am observat că le ia imediat apărarea celor aflați în dificultate, înainte chiar ca ei înșiși să observe că-s prinși la-nghesuială. Uite că iar îl laud, îl tot laud! Odată i-am văzut poza în Universul ! „...să intre puțin rău în tine. Ferește-te de mine!“ S-a terminat dansul, s-a înclinat, m-a condus la loc fără să mă
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
fost, bineînțeles, confiscate, iar eu mutat în altă celulă ca să nu devin obiectul răzbunării celui reclamat. Dar această întîmplare mi-a atras antipatia generală, și a deținuților și a gardienilor care se uitau în altă parte când cineva profita de înghesuială ca să-mi vâre cotul în burtă sau îmi punea piedică și mă rostogoleam pe jos. N-am avut ce face și m-am întors la metoda prin care mă apărasem la spital. Am început să-i tratez pe gardieni ca
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]