853 matches
-
Concurs CONCURS: Într-o noapte, la ora vrăjitoarelor, ceva foarte înalt și foarte slab și-a strecurat pe fereastră mâna uriașă, a înhățat-o pe Sophie și a dus-o în lumea uriașilor, unde Sfarmă-Oase, Roade-Plozi, Stoarce-Carne, Papă-Pipote și Măcelandrul hăpăiesc chillieni cu gust de chilli sau tunisieni cu gust de tunici. Doar el, uriașul care suflă vise în urechile copiilor adormiți, zăpăcitul
Câștigă una dintre cele trei invitații duble la filmul Marele uriaș prietenos [Corola-blog/BlogPost/100293_a_101585]
-
se dezlănțuie în vifornițe liniștite și înalță ramuri de sînge ce curg ca iedera-albă, sălbatecă, unde nimic nu mai amintește urma din umbra anotimpului de uitare. ANOTIMPURI BEZMETICE Anotimpuri bezmetice prinse în jocul ielelor dănțuiesc pretutindeni și vor să mă-nhațe din casa luminii. ANOTIMP ÎNCĂTUȘAT Vine anotimpul încătușării ce-și zornăie zalele pe tîmplele mele; îmi scutură pămîntul de stele acoperindu-mi lumina de unde țîșnesc cu strigăt înalt în ecoul prunciei. ANOTIMPUL TĂCERII Am adormit în anotimpul tăcerii al reîntoarcerii
ANOTIMPURI OSTILE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344345_a_345674]
-
într-o noapte în merele acum coapte... Mărul galben îl îmbie sub a arșiței văpaie, setea-i pârjolește trupul și Adam doarme pe-o claie. Se trezește și zărește mărul auriu din pom și fără sa stea pe gânduri îl înhață, măi ce om ... Mărul îi rămâne-n gât deși Adam tot înghite o sa vadă lumea-ntreagă ce-ai făcut pe negândite. Într-o altă poieniță, Eva cade în ispită și culege două mere, dar precaută, chitită, le ascunde sub cămașă
POEME de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 145 din 25 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344336_a_345665]
-
imaginam alte lumi nepământene, și, când venea mama de la muncă, câteodată pe la miezul nopții, mă trezeam din visările mele speriat și în locul ei, îmi era frică să nu fie lupul din povestea cu capra cu trei iezi, și să mă înhațe, ziceam că sunt prea tânăr să mor mâncat de această sălbatecă fiară care mi-a populat toată copilăria. abia când îi descuiam ușa și o vedeam, mă linișteam, venea peste mine un calm atic, inima se oprea din bătăile ei
DIN AMINTIRILE UNUI FOST COPIL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 616 din 07 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343792_a_345121]
-
Astfel în perioada când puii încearcă să zboare, mai multe vrăbiuțe sunt atente căci micuții nu prea știu ce vor și se aruncă în gol fără măsuri de precauție, iar jos vecinele din bloc, pisicile îi așteaptă gata să-i înhațe pentru o masă delicioasă. Atunci apar paznicii care nu pregetă să se arunce asupra dușmanului pisică! Se întâmplă ca tocmai din acești paznici să cadă răpuși pe câmpul de luptă în ghearele pisicii și atunci să vezi gălăgie și ciripituri
PROFESOARA VRĂBIUŢĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 633 din 24 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343847_a_345176]
-
pe neobservate după Grigore, care plecase în fugă ca să se aprovizioneze cu apă. Trenul porni surprinzător de repede și luase deja viteză când Grigore văzu pe cel mai vulnerabil dintre frați între linii. Cu sufletul la gură, reuși să-l înhațe și să-l zvârle într-un vagon cu ușa deschisă. Fratele mai mare abia reuși să se agațe și el de scara ultimului vagon. Cum în marfare nu poți să treci dintr-un vagon în altul, iar trenul lor a
COPII ROMÂNI ÎN LAGĂRELE NAZISTE (III) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 624 din 15 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343883_a_345212]
-
o poartă, din motive necunoscute nouă, dar probabil profund tradiționale, acest sentiment bine reprezentat și în literatura de profil fiind probabil una din moștenirile culturale ancestrale. Ca să nu ne muște, le aruncăm câte un pachet de țigări pe care-l înhață repede, însă nu suficient de abil pentru a nu fi observați de baci care ridică o sprânceană și mârâie. Supușii îi predau captura și pacea se așterne din nou pe pământul stânei. În plin extaz de generozitate baciul ne îmbrățișează
EXPEDIŢIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343881_a_345210]
-
Îndesat la trup, îmbrăcat în haine nemțești din stofă groasă, de culoare închisă, mezinul continuă să tot țină într-o mână un teanc de cărți, legate în cruce cu o sfoară de cânepă, bine răsucită, iar cu cealaltă s-a înhățat strâns de brațul mamei... -Ba da, mamă... Eu te iubesc mai mult ca pe mine însumi... Da de ce mă dați și pe mine pren străini, la școala nemțească, ce nu-mi priește mie, să mă prăpădesc de dorul vostru pren
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (V) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342755_a_344084]
-
răspândit, De grabă, și întreaga lume / O să cunoască al meu nume!” Îndată s-a și apucat / De lucru și a înălțat O cruce ca să însemneze / Locul pe care-o să dureze Acea măreață mănăstire / Ca să se mire-ntreaga fire. Apoi, înhață o secure / Și intră grabnic în pădure Să cate lemnul potrivit / Pentru ce-avea de construit. Mergând printre copaci, vorbea / Cu sine însuși și-și spunea: „Ăst lemn e pentru amânare; / Cel’lalt de tălpi îi bun, îmi pare; Ăsta
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
în focul disperării, Chinuindu-mă ne-ncetat. Ochii, rămânând din ce în ce mai stinși, Mă aruncă-n negura amăgitoare a mirajului, Care mă-nvăluie puternic Și mă lasă-n balta melancolică a duhului, Care se stinge-n trupul meu bolnav. Invaliditatea profană a lutului, Mă-nhață puternic Și mă face să urlu de dorul neajunsurilor, Care mă acoperă în mantaua tristeții. Spiritul, fereastra cea verde Care trăiește în astrul muribund al pământului, Dorește eliberarea divină, Care-o așteaptă permanent, Cu speranța aripilor deschise. Bozgunul mult prevăzut
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
sudalme, S-au auzit; le-au alungat norocul. După izbândă, Stalin a aflat Că-n Apuseni se-ascunde miezul bombei Și un ucaz secret atunci a dat Să-nceapă exploatarea dură a plombei, Purtându-se exact ca un pirat Ce-nhață diamantul catacombei. OM SUB SOVROM Sovrom-Petrol a fost întâi născutul; ´N omienouăsutepatru´ș´cinci, Luară păcura de sub opinci Și acesta fost-a numai începutul... Apoi: Sovrom-Transport, croit cu cnutul, Ca să ne ducă oi și cai, juninci, Porumb și grâu, merinde
SONETELE FRUNZEI NEGRE DE URANIU (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343175_a_344504]
-
zi cu brumă și păzit de-o zână bună pe furtună cârmuiesc strivind între pleoape visul mă-nvior și m-aștern în paradisul doar foșnind marea cu valul pun la căpătâi calvarul și tâlcul cuvintelor topesc iernile de gheață ce-mi înhață altă plecare-n pustii ca să știi rătăcesc ades prin volburi veghea în adânc de scorburi multe alte haiducii-n veșnicii virtuții i-s umil precum un vechil servituții suveran și nobil ca un bumerang urcior cu apă vie pe tipsie
RISIPIRI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343512_a_344841]
-
-Taci odată, obraznicătură! Îndrăznești să te măsori Să te iei cu mine-n gură? -Dar... -Nu mai plânge în zadar! Chiar de altul s-a scăldat, Singur tu ești vinovat! Din nou, Lupul a tunat Și pe Miel l-a înhățat. Fără altă judecată, L-a-nghițit dintr-o bucată. Morala: Autorul vrea să spună: Judecata celui mai tare Este judecata cea mai bună. Referință Bibliografică: Lupul și Mielul / Elisabeta Silvia Gângu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2206, Anul VII, 14 ianuarie
LUPUL ȘI MIELUL de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377475_a_378804]
-
rog un virus nu știu cum s-a lipit de mine îmi scrie marlene notheis din oslo norway depărtata cale pe care-odată am vrut s-o-ncerc dar și eu tocmesc un cer înainte de limpezeala dintâi sau ultimă pe care să-l înhaț pe partea lui care stă liniștită-ntr-un capăt de minte unde nimeni chiar nimeni nu mai e cuminte și chiar face de se mișcă timpul și locul deopotrivă - bau cuc oricum sunt eu și tu fiind cucă mai lipsea
LICENŢĂ PENTRU ZBOR INTERIOR de DANIEL MARIAN în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381873_a_383202]
-
pe acest pământ. Pe când Dacii sub Burebista primeau biruri de la puternicii Romani poporul vulturilor cum se numeau locuitorii acelor meleaguri din oceanul indian, înarmați cu sulițe și pumnale, ca și Dacii de fapt, întindeau câte o mână din desiș și înhățau câte un marinar alb oprit pe acolo ca să umple butoaiele de apă ale corabie. Alt carne nu ar fi avut iar stomacul cere. La vulturii care-i înconjurau nu puteau ajunge. Ce mai. Dacii erau un popor viteaz care ocupa
PĂMÂNTUL VULTURULUI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381938_a_383267]
-
de foc”) , altele necesită solide cunoștinte de istorie, de lingvistică, religii comparate, etc .(Asa ar fi, de exemplu, compunerea sau descompunerea unor cuvinte „IIsus = ÎI-Sus” ori „daci = d-aci” . „D-aci Pitagora a tras geometrie, / D-aci egiptenii un Sfinx înhățară, / D-aci e Olimpul prădând geografie,/ D-aci au cuvântul de se numesc țară! „Străbuna cea Dac-Șa pe toți vă așteaptă”sau Ora-știe, T-rai-an, AȘA-ZA , ZA-L-MO-X-IS, etc.) Pe lângă figurile de stil abundă inovațiile (cuvinte nou create cum ar
UN ÎNDEMN LA TREZVIA MINṬII ṢI LA PUNERE DE ÎNCEPUT BUN de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373445_a_374774]
-
masa la care se află primarul și așază coșul cu barza în fața lor. Scoate o cutie în care se află o broască vie, desface capacul și o plimbă ostentativ pe sub ochii hulpavi și neobosiți. Barza se repede cu ciocul și înhață prețiosul trofeu pentru care nu trebuie mare efort ca să-l aibă. - Pleacă cu asta de aici!...îmi vine de la stomac în sus!...nu mai suport!, zice Bombonica și se ține cu mâinile de burtă. - Lasă dragă că nu leșini!...urmăriți
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.6 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371434_a_372763]
-
nici o manevră. „Sunt exact deasupra grohotișului și voi fi, inevitabil, placat de peretele muntelui, și‑a mai spus pilotul. Să salvăm ce mai putem salva.” S‑a gândit oare cu adevărat la toate acestea între momentul în care a fost înhățat de chemarea văzduhului și clipa, aparent imediat următoare, când a atins solul? Pilotul a cabrat avionul și a tăiat gazele. O cumplită izbitură a zgâlțâit avionul. Pilotul și mecanicul s‑au privit scoțând un oftat adânc. În această primă clipă
ZBORUL SPRE LUMINĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372345_a_373674]
-
dădu să îi strecoare Angelei bilețelul în palmă, dar până să apuce tânăra să i-l ia, profesoara, care nu o slăbea din ochi nici o clipă, se instală la doi pași de ele și întinzând mâna către hârtia împăturită, o înhăță și zbieră furioasă: - Ce faci aici, domnișoară! Da’ unde te crezi tu, să trimiți așa răvașe în timpul orei mele? La poștă? Ia să vedem ce scrie în el. - Sunt pierdută, se prăbuși tânăra în interiorul ei. Nu scap fără nota scăzută
CAPITOLUL DOISPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372367_a_373696]
-
acum ne simțim “eliberați” de povara muncii și puși față în față cu nimicul: ajunge un laptop și o rețea de socializare precum Facebook-ul pentru a rămâne captivi în brațele descărnate ale nimicului care se întinde peste întreaga lume și înhațe câteva miliarde de oameni în doar zece ani. Cu alte cuvinte, comunismul și capitalismul, atunci când operează cu cenzura tehnologică și de idei, adică prin genocid economic și cultural, devin două utopii care își au esența în Paradisul prin distrugerea omenirii
TITANICUL CRIZEI VINE DIN SUA ŞI BĂRCUŢA DE SALVARE DIN ISLANDA. de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 829 din 08 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345779_a_347108]
-
Cei doi dansau ca o coloană nesfârșită de foc : se auzea doar muzica celor două inimi. Ruguri muzicale! Cei doi însetați își potolesc setea sorbindu-se unul pe celălalt.Vrând-nevrând se împiedicară de pat: părea o fântâna gata să-i înhațe cu răcoarea-i ispititoare! -E cineva acasă! Întunericul de-afară, vorbitor, aduse parcă o pală de fum! -Da, eu-îngăimă fata vorbe arse de emoție! Sânii fetei luminau încăperea devenită dintrodată cub de gheață... Costel Zăgan Referință Bibliografică: DEȘERTUL DE CATIFEA
DEŞERTUL DE CATIFEA (23) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 836 din 15 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345887_a_347216]
-
celulei feminine, ovulul imobil și pasiv. În rest, comportamentul indivizilor, masculi și femele, în timpul raporturilor sexuale este calchiat pe cel al organelor sexuale elementare (care sunt cele masculine, pentru cine nu stie teoria). Masculul urmărește femelă la care râvnește, o înhață și o pătrunde. Dar reduceți astfel, din punct de vedere psihologic, caracterul de masculinitate doar la factorul agresiune. Nu este sigur ca făcând astfel, veți afla ceva esențial..." își mai dădea seama maestrul. Într-adevăr, încercând să definești "Feminitatea" prin
FEMEIA -UN MIRACOL! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347779_a_349108]
-
fetiță scumpă? „N-o fi azi, dar poate marți îmi vine scrisoare sau mai știi ce rudă ne calcă în casă?!...” gândea Andrei, când a-ntrebat-o pe aripată. Coțofana nu mai apucă să-i răspundă, fiindcă Murgea, care voia s-o înhațe, fiindcă-i călcase teritoriul, ajunsese lângă poartă și scheuna nervos. * * * O pocnitură destul de tare, urmată de explozia scâteiilor din resturile de buturugi, care ardeu molcom, l-a făcut să-și zică: „Dacă-oi fi bolnav de inimă?” Bănuiala îi intrase
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
resort interior mi-a deschis iarăși calea spre vuietul și talazurile mării noastre, nu atât de neagră pe cât îi este numele, chiar dacă petrecusem împreună cu familia o săptămână de bălăceală în apele Cubei. A doua zi după întoarcerea din Cuba, am înhățat din zbor geamantanele gata pregătite și ață-întinsă în România. Nu m-a răbdat inima să renunț la Mamaia pe care n-o mai văzusem de un sfert de veac. Și în București de-abia am avut timp să-mi trag
IMPRESII DIN ROMÂNIA DE ELENA BUICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 650 din 11 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346383_a_347712]
-
Acasa > Orizont > Ganduri > RUGĂ ! Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 273 din 30 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Rugă Dă-mi, Doamne, o moarte blândă Să nu stea moartea la pândă Să se-ascundă în tufiș Să mă-nhațe pe furiș Să plec din lume domol Să am timp să dau ocol C-o privire să cuprind Pe cei iubiți să-i alint Aș fi vrut o amânare De la-ntâlnirea cea mare Cin' s-o dea, cin' s-o
RUGĂ ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346465_a_347794]