1,406 matches
-
mormintele erau protejate cu țigle; 5) Sucidava (jud. Constanța) unde, în cele șase morminte de inhumație prezente în bazilica creștină din secolul IV, defuncții erau lipsiți de obișnuitul inventar funerar întâlnit în necropole păgâne. Elementele prezenței paleocreștine sunt date de înhumarea lor în bazilică, de orientarea V-E a defuncților, de semnul crucii pe o cărămidă din mormântul D, precum și de descoperirea unor amfore (în afara mormintelor, vezi infra) conținând formule epigrafice creștine); 6) Tomis (municipiul Constanța): din cele 27 de mormintele
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
asemănări la Tomis, Odessos, Provadia; 3) cripta martirică de sub altarul bazilicii de la Halmyris (Dunavățul de Jos, jud. Tulcea), prevăzut cu dromos (descoperită la 15 august 2001). Monumentul conține scheletele a doi martiri (Epictet și Astion, secolul III). Asistăm la o înhumare ulterioară din secolul VI, precum și la o serie întreagă de elemente paleocreștine: reprezentări picturale în roșu și verde, scrieri epigrafice, orientarea V-E a scheletelor, absența inventarului etc.; 4) cripta mică a unei bazilici din Histria (jud. Constanța), descoperită în
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
inventar cu simboluri paleocreștine (o cruce și doi porumbei incizați pe o cataramă de argint aurit) etc.; b) morminte în firidă cu o cameră de acces: 64 de morminte cu sicrie sau fără și 3 morminte-cenotaf, unde se puteau constata înhumări simple sau duble. Numărul acestora e o particularitate pentru Tomisul secolelor III-VI; c) două morminte cu două firide și cameră de acces comună: o înhumare în sicriu și alte trei direct pe pământ; orientarea în paralel (una la vest
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
64 de morminte cu sicrie sau fără și 3 morminte-cenotaf, unde se puteau constata înhumări simple sau duble. Numărul acestora e o particularitate pentru Tomisul secolelor III-VI; c) două morminte cu două firide și cameră de acces comună: o înhumare în sicriu și alte trei direct pe pământ; orientarea în paralel (una la vest și cealaltă la est de camera de acces, denotă influența tehnicii constructive a mormintelor creștine siriene asupra celor din Tomis; d) criptele pentru relicve prezente la
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
elementelor paleocreștine din Sciția Minor și nu numai, a devenit tot mai intens odată cu descoperirea de bazilici cu cripte martirice și cripte cu relicve, și cu toată pleiada de necropole în care au fost surprinse o multitudine de forme de înhumare în morminte cu groapă simplă, cu o firidă sau două prevăzute cu dromosuri, cu reînhumări, cu inscripții sau fără, cu stele funerare, cu picturi diferite, cu plăci de marmură, cu monumente funerare ori morminte hipogee, cu morminte de familie (cavouri
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
să spun preventiv o minciună, că sala cu oglinzi ar fi fost goală, că nu stătusem de vorbă cu el, pentru ca în felul acesta să fie înșelați eventualii curioși care s-ar fi putut strecura în bălării să asiste la înhumarea lui pe care o vroia desfășurată în cea mai strictă discreție. Planul mi se părea bun. Într-o noapte, m-am strecurat din azil, m-am dus în bălării și am făcut întocmai. Am săpat o groapă mare, am umplut
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
delegația României a obținut două medalii de argint la nu știu ce disciplină sportivă; e bun și atât, dacă mai mult nu se poate... începând cu ora 1130 m-am lungit întins pe recamier și mi-am concentrat atenția asupra ceremoniei de înhumare a colegului Negură din Brăila, singurul lucru pe care îl pot face în acest moment. După ora 16 am urmărit la televizor diverse știri și informații culturale. N-am chef de nimic! Nu mi-am închipuit că voi fi atât
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
Paris este un laitmotiv al cărții care începe cu dedicația: „închin acest volum admirabilului prieten și om de știință Gil Crăescu” și se termină rotund, pomenind același nume al unui „fiu deosebit al Bârladului, dispărut prematur”. În ziua ceremoniei de înhumare a urnei cu cenușa lui Tigeliu Crăescu, monologul interior este un pretext pentru scriitor de a filozofa pe tema timpului care curge din ce în ce mai grăbit și a prieteniei adevărate: „Bună dimineața, Gil! Poftim la o cafeluță! [...] După cum văd, am cam rămas
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
mai greu să còpii un text, decât să-l compun direct. Tot astăzi, la orele serii, mi-a telefonat d-na prof. Felicia Soloviev din Galați, povestindu-mi, printre altele, că a fost la București și că a asistat la înhumarea poetului Adrian Păunescu, în cimitirul Bellu. În timp ce la noi vremea se menține călduroasă încă, în vestul și nordul Europei vremea e rece cu ploi abundente și inundații, cu implicații majore. Privesc cu atenție curtea și grădina despovărată de rodul îmbelșugat
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
să spun preventiv o minciună, că sala cu oglinzi ar fi fost goală, că nu stătusem de vorbă cu el, pentru ca în felul acesta să fie înșelați eventualii curioși care s-ar fi putut strecura în bălării să asiste la înhumarea lui pe care o vroia desfășurată în cea mai strictă discreție. Planul mi se părea bun. Într-o noapte, m-am strecurat din azil, m-am dus în bălării și am făcut întocmai. Am săpat o groapă mare, am umplut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
mai mult În mod decent fără să pară ciudat. Umblă prin sertare căutînd țigara pe care o păstra acolo de cînd se oprise din fumat. Era țigara pentru situații de urgență. Și faptul că Marie refuzase să semneze permisul de Înhumare era un caz de forță majoră al naibii de dificil. Fără a mai vorbi de trimiterea trupului la autopsie. Se răzvrătise: - Fratele tău a murit de o fractură a craniului, căzînd pe stînci. - Eu l-am găsit pe nisip, replicase ea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
ca să-l vizitați, mai ales dacă nu sunteți din zonă; Însă din punctul de vedere al transportului, evident, e mai practic. Înmormântarea ar putea avea loc chiar azi după-amiază, nu suntem prea aglomerați În acest moment. Cât privește certificatul de Înhumare, nu cred că vor fi probleme... Nici o problemă, se repezi medicul cu un entuziasm cam excesiv. Am adus formularele... Surâzând jovial, scoase un teanc de foi. — La naiba, m-a lichidat..., făcu Bruno cu voce joasă. Într-adevăr, jucăria emise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
repezi medicul cu un entuziasm cam excesiv. Am adus formularele... Surâzând jovial, scoase un teanc de foi. — La naiba, m-a lichidat..., făcu Bruno cu voce joasă. Într-adevăr, jucăria emise o scurtă frază muzicală veselă. — Sunteți de acord cu Înhumarea, domnule Clément? Întrebă funcționarul apăsând puțin cuvintele. Bruno sări ca ars. — Nici vorbă! Mama dorea să fie incinerată, era capital pentru ea! Funcționarul se Întunecă. Comuna Saorge nu avea dotări pentru incinerare; trebuia un material foarte specializat, iar având În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
mamei mele..., făcu Bruno solemn. În tăcerea care se lăsă, funcționarul comunal gândea cu toată viteza. Există un crematoriu la Nisa..., spuse el fără entuziasm. Am putea avea În vedere un transport dus-Întors, poate nu renunțați de tot la ideea Înhumării În cimitirul comunal, totuși. Firește, suportați cheltuielile... Nu răspunse nimeni. — Am să dau un telefon la crematoriu..., continuă el, să aflăm când vă pot programa. Își consultă agenda, scoase un telefon mobil și Începu să formeze numărul, când Bruno interveni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
pozitive, în cazul mormintelor s-au observat modificări, în planul practicilor funerare, de la o etapă la alta: a) În decursul secolului V, ritul de înmormântare dominant, nu doar în zona Bazinului Bârladului, ci pe întreg teritoriul Moldovei, este cel al înhumării, fapt argumentat de mormântul descoperit la Fundu Văii, de cele din tumulul funerar de la Valea Lupului, din necropola de la Botoșani - Dealul Cărămidăriei, Nichiteni - Botoșani ș.a. Ritualul practicat era simplu (scheletul depus pe spate, cu capul la vest, picioarele la est
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din afara bazinului au fost descoperite piese diverse: cercei, ace de păr, fibule romane târzii (cimitirul de la Botoșani-Dealul Cărămidăriei), brățări din fier, mărgele de chihlimbar (Roman-Cartierul N. Bălcescu) și o brățară din bronz (M1 de la Valea Lupului). Ritul și ritualul de înhumare dezvăluie, pentru această etapă, caracterul posibil creștin al defuncților, nu doar din Bazinul Bârladului, ci și din afara lui (cu excepția celor din cimitirul de la Botoșani-Dealul Cărămidăriei). b) Pentru secolele VI-VII, situația se schimbă, față de etapa anterioară, în sensul creșterii numărului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și în Basarabia, la Cobusca Veche (cimitire de incinerație), poate susține generalizarea fenomenului menționat, întrucât nu existau bariere (piedici) care să fi marginalizat comunitățile bazinului bârlădean de restul regiunii, mai ales că arealul amintit a fost expus valurilor slave. Ritualul înhumării la mormintele de pe teritoriul Moldovei menține aceleași caracteristici, incerte privind apartenența etnică și religioasă a defuncților: poziția scheletului pe spate, orientat V-E, cu mâinile pe lângă corp sau pe abdomen. Inventarul lipsește sau este sărăcăcios (maxim două obiecte de port
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
sau ușor rotunjite, însoțită de o semilună, având colțurile ridicate spre baza crucii amintite (pl. XVII/ 1). Analogii privind forma și decorul se găsesc la Ștefan cel Mare - Bacău și Celei (Sucidava) - Olt. Toate aceste date despre ritul și ritualul înhumării, deși puține (la Dănești, distrugerea accidentală a mormântului nu a permis strângerea informațiilor necesare descrierii lui), denotă că nu au existat diferențe între modul de înmormântare al defuncților din zona bazinului și cei din restul Moldovei. Spre deosebire de scheletul din mormântul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
simple sau în urne), fapt menținut până în secolul al IX-lea. În unele cazuri (cimitirul de la Sărata-Monteoru, Buzău), a fost acceptată ipoteza că defuncții, însoțiți de piese cu caracter creștin, erau înmormântați și de rude păgâne, iar ritul și ritualul înhumării a fost practicat, cu mici excepții (Roman-Cartierul N. Bălcescu, Neamț; Târgșor - Prahova), doar de autohtonii creștini. Cu alte cuvinte, majoritatea mormintelor de înhumație din Bazinul Bârladului sau din afara lui pot aparține unor autohtoni creștinați, care își însușiseră o parte din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de tip slav se pierd în masa culturii autohtone, fie prin plecarea noilor veniți ori datorită asimilării enclavelor rămase și a însușirii ocupațiilor și modului de viață sedentar. Ritul și ritualul funerar trece prin faze similare, marcate de preponderența ritului înhumării, dar și de influența obiceiurilor funerare ale slavilor, al căror unic rit de înmormântare era incinerația. De regulă, inventarul este sărăcăcios, constând în obiecte vestimentare romano-bizantine (catarame, fibule), care dispar mai târziu, fiind înlocuite cu însemne religioase creștine (simple cruci
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
au atribuit-o etnic populației autohtone. Dovezile arheologice descrise denotă acceptarea religiei creștine de către comunitățile locale, de pe teritoriul actual al Moldovei, însă fără a putea stabili amploarea fenomenului. Totodată, cele două descoperiri funerare din bazin nu reflectă și practicarea ritului înhumării, însă prezența lui în restul teritoriului de la răsărit de Carpați ne determină să-l luăm în calcul, chiar și neconfirmat arheologic. Probabil, rămâne o chestiune de timp până la descoperirea unor morminte de înhumație, din veacurile VIII-IX, în acest areal geografic
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
autohton, de la Kalfa și Lukașevka (Basarabia), datate în secolele IX-X. Insistența detalierii elementelor de rit și ritual din aceste complexe funerare, oarecum din afara spațiului delimitat, a fost necesară cu scopul observării momentului de trecere de la obiceiul incinerării la cel al înhumării și la cunoașterea aspectelor vieții spirituale dintr-un cadru extins al teritoriului est-carpatic și îndeosebi a celui străvechi românesc. Numărul mare de morminte, găsite in situ, a permis desprinderea unor date importante despre rit și ritual, iar totodată a conturat
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
harnașament (șa, zăbale, potcoave) și arme (vârfuri de săgeți, de lance, cuțite, arcuri), mai rar piese vestimentare (pandantive, aplice, catarame, verigi, nasturi globulari). Din punct de vedere etnic, cei îngropați au fost atribuiți pecenegilor și uzilor. În ansamblu, fenomenul generalizării înhumării nu s-a petrecut brusc, forțat, ci treptat, impus de influența civilizației romane și de adoptarea dogmei religiei creștine, încă din cursul secolului al VIII-lea, de către populația veche românească. Păstrarea anumitor elemente de cult păgân în cadrul obiceiului de înmormântare
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
romane și de adoptarea dogmei religiei creștine, încă din cursul secolului al VIII-lea, de către populația veche românească. Păstrarea anumitor elemente de cult păgân în cadrul obiceiului de înmormântare dovedește că, în ciuda anumitor reguli, mai târziu obligatorii (secolele VIII-X), modul de înhumare și, mai ales, orientarea vest-est (considerată creștină) nu erau respectate întotdeauna, îndeosebi de rudele, încă necreștine, care îi îngropau. Dacă ritul folosit era același, în cazul ritualului funerar practicile utilizate erau diferite, chiar dacă există și elemente comune: Structura mormintelor: exceptând
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
activități; încheierea contractelor de asigurare individuală pentru personal și, după caz, pentru tehnică; evacuarea medicală a personalului care nu poate fi tratat în unitățile sanitare din teatrul de operații și asigurarea transportului însoțitorilor acestora; procurarea materialelor necesare, repatrierea, însoțirea și înhumarea personalului decedat, precum și îndeplinirea formalităților specifice; despăgubirea terților pentru pagube produse pe timpul îndeplinirii misiunilor sau operațiilor; alte cheltuieli specifice, inclusiv cele destinate activităților necesare dezvoltării relațiilor cu autoritățile locale și populația civilă, asigurarea activităților de protocol, desfășurarea activităților informativ-operative, precum și
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]