345 matches
-
avut mai scump pe lume, și oricât nu ne-am înțeles, am fost perfect asemănători. Aceleași aptitudini am avut, aceleași preocupări și aceleași defecte și calități sufletești. Orgoliul ne-a fost egal și, din pricina lui, n-am suportat nici unul nici o înjosire și ne-am răzbunat pentru orice umilință. Asemănarea aceasta a făcut imposibilă o minciună intre noi, care e esențială între doi oameni ce vor să se împace și poartă numele de ,menajament": am ghicit imediat tot ce uneltește celălalt. Și
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
îndelung așteptat - un eveniment care va afecta întreaga națiune și va însemna fie înălțarea, fie căderea noastră. Astfel începu Mitsuhide să-și divulge intențiile. Mitsuhide înșiră toate plângerile lui împotriva lui Nobunaga: umilințele din Suwa și Azuchi și, în sfârșit, înjosirea finală, ordinul de a intra în campania din apus care îl făcea subordonat al lui Hideyoshi. În continuare, enumeră numele oamenilor care-l serviseră pe Nobunaga ani de zile, fiind apoi împinși spre autodistrugere. Nobunaga era dușmanul cinstei, distrugătorul culturii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
înțelept cunoaște pe un nerod, căci nerod a fost fiecare-n viața-i, dar un nerod nu cunoaște pe-un înțelept, căci n-a fost niciodată înțelept. [31] Hărnicia lumei e un fel de lene, onoarea-i nimicnicie, mărirea-i înjosire. [32] Mulți lucrează, dar puțini gândesc. [33] N-ai crede cât de șiret e amorul, cu toată nesocotința ce i se impută; cunoaște foloasele lui ca un vameș sau ca un ovreu - arată-i de departe prospectul și plănuiește-n
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
nu avea palatele și grădinile Atlantidei. El nu se folosea de aceste palate și grădini, însă le știa în țara lui. Iar acum, deși soldat liber atlant, îl legau de mâini ca pe oricare rob. Nu putea răbda astfel de înjosire. Se scutură și vru să lovească cu umerii pe unul dintre războinicii care-l păzeau. Dar acesta îl izbi cu coada lăncii peste șale, și Iahuben își mușcă buzele aducîndu-și aminte că e fără arme și legat. Își privi cuceritorii
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
cea neliniște eternă, Cea durere ce-i născută din puterea mărginită Și dorința făr-de margini?... Lăsați vorba-vă pripită, Mergeți regi spre închinare la născutul în tavernă. În tavernă?... -n umilință s-a născut dar adevărul? Și în fașe d-înjosire e-nfășat eternul rege? Din durerea unui secol, din martiriul lumi-ntrege Răsări o stea de pace, luminând lumea și cerul... Sarcini de-aur și de smirnă ei încarcă pe cămile Și pornesc în caravană după steaua plutitoare, Ce în aerul
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
scop în astă lume, nici aveam ce să trăiesc Până când.. blestăm momentul!, pîn-ce-a fost să te-ntîlnesc. {EminescuOpIV 513} Oare sunt eu tot același? Singur nu mai mă-nțeleg: De clipirea genei tale putui viața să mi-o leg. Eram mândru - înjosirea, ba sclavia mă înveți: Mă disprețuesc pe mine... ce mai are astăzi preț? Îmi părea că împărații sunt pe lume un nimic Căci ei nu țineau în mână degetul tău dulce, mic, Începusem s-am în lume ceva ce plătea
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ani în spate și mai multă înțelepciune, ai fi înțeles altceva din cuvintele secretarului. Oferirea acestei sclave poate fi un mod de a te cinsti, dar poate fi la fel de bine și un mod de a te insulta, de a arăta înjosirea celor ce-ți vorbesc limba. S-ar fi cuvenit să refuz? Unchiul râse din toată inima. — Din câte văd eu, ai să leșini fie numai și la gândul că ar fi trebuit s-o lași pe fata asta în curtea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
nu putea decât să capete o altă semnificație. În țara mea, barba este ceva obișnuit. A nu avea barbă e un lucru tolerat, mai cu seamă unui străin. Dar raderea bărbii după ce a fost purtată ani îndelungați este semn de înjosire și de umilință. Nu aveam nicidecum de gând să sufăr un astfel de afront. Oare mi s-ar da crezare dacă aș spune că, în anul acela, eram gata să mor pentru propria-mi barbă? Și nu doar pentru propria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
și soție, ea binecredincioasă, timp de cincizeci de ani apărându-și „credința, în primul rând, de soțul ei, care era comunist și ateu”, victimă la rându-i a ideologiei și propagandei comuniste atee, din partea căruia a răbdat „multă ocară și înjosire”, „viața ei de căsnicie” fiind „o luptă în care ea a fost ca un ostaș al lui Hristos, care își apără credința de dușmani”. Dar rugăciunile și credința sa au biruit. Rugăciunile făcute „La lumina candelei”, au biruit. Puterea candelei
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
apere numele și onoarea înaintea celor ce îi cleveteau? Eu nu cunosc pe niciunul. Dumitale te întristezi, suferi și te doare, ei, însă, se bucurau și mulțumeau Domnului, pentru că știau că prin aceasta vine curățirea și mântuirea, prin suferință, prin înjosire și prin smerenie. Unicul lucru care îi mâhnea era păcatul. Acum să vedem cum stau lucrurile altfel. Dacă Dumnezeu a îngăduit ca să se întâmple aceste lucruri, să vină asupra familiei dumitale aceste vorbe de defăimare și necinste, o fi fiind
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
mănânce toată prăjitura. Nu‑i sub demnitatea lor. Mamei nu‑i mai rămâne nicio bucățică, deși ar fi vrut și ea să guste. # Rainer crede că actul sexual pe care o femeie e nevoită să‑l suporte echivalează cu o înjosire. Asta reiese clar în cazul mamei care strigă adesea după ajutor din dormitor. Dar poate că i se fac lucruri anormale și de‑aia țipă. Rudele au observat adesea și la Rainer o privire anormală, care se trage probabil din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
iute și crîncenă a tînărului, reacția violentă a mîndriei tinerești rănite, teama de ridicol, susceptibilitatea la jignire, dispreț, batjocură, insultă, dorința de a ataca și de a-și răzbuna mîndria rănită. Apoi a simțit un fel de adîncă rușine și Înjosire: un sentiment de inferioritate, care-l făcea să-i invidieze pe toți oamenii obișnuiți, care-l făcea să regrete acel accident al naturii și al nașterii prin care un spirit sălbatic, mîndru și iute ca gîndul, fierbinte ca focul, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
obișnuiți, care-l făcea să regrete acel accident al naturii și al nașterii prin care un spirit sălbatic, mîndru și iute ca gîndul, fierbinte ca focul, a fost Încătușat Într-o asemenea temniță caraghioasă. Iar acest sentiment de rușine și Înjosire și de ură față de propriul său trup este cel mai dureros sentiment pe care-l poate avea un om Înalt, cea mai mare nedreptate pe care o suferă spiritul său. Căci În această perioadă el ajunge să urască ceea ce i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
băteau joc de ei, îi ardeau. Probabil mulți oameni nevinovați au trecut prin această fabrică a morții” (pag.89). Dezvăluind ororile din gulagul sovietic, arată că: „Viața în închisorile gulagului era nemaipomenit de grea: foame, frig, umezeală, mucegai, duhoare, păduchi, înjosiri, bătăi și chiar omoruri... când nu le convenea ceva, împușcau omul pe loc, fără judecată” (pag.115) . Nici un pic de legalitate. Care legi? Parcă ocupația are legi? Au năvălit ca tătarii, ca hoții, ne-au luat tot, până și dreptul
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
în surghiun cu familia, are o serie de relatări și reflexii amare privind acea nefastă perioadă a vieții ei și a celor deportați. Se socoate că este un copil fără copilărie. Am trecut prin toate: foamete, frig, muncă silnică neomenească, înjosiri, bătaie de joc de către călăii staliniști-bolșevici, am fost lipsiți de învățătură, de limbă, de dreptul de a trăi în Patria unde ne-am născut, la libertate și chiar la viață (pag. 225). Acum toți știu că nici adulții n-au
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
în Siberia, pentru că l-au trecut pe tata prin fabrica morții, apoi l-au împușcat în gulagul din Ivdel din Urali, unde și-au găsit moartea mii de oameni nevinovați (pag. 264). Nu pot să scriu despre toate suferințele și înjosirile pe care leam îndurat fără lacrimi, dar este extrem de fericită că după 17 ani de surghiun călcă pe pământul natal, printre rudele care-i mai rămăseseră. Foarte grea această revenire... Nu aveam nici casă, nici masă. După 17 ani de
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
mai târziu are să-i pară rău că s-a făcut de râs, ridică deodată mâna și-i acoperi gura cu palma ca unui copil nepriceput. Gestul jandarmului scoase cu totul din minți pe Petre, care-l socotea ca o nouă înjosire a lui în fața satului. Respinse violent mâna plutonierului, se smuci înapoi peste oamenii din dosul lui, răcnind furios: ― Ia mâna de pe mine!... De ce pui mâna pe mine?... Ce-s eu, sluga ta, să pui mâna pe mine?... Mă batjocorești pe
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
că pentru majoritatea oamenilor supunerea, credulitatea, complezența cvasi-ndrăgostită față de un stăpîn admirat au o irezistibilă dulceață. Ceea ce erau odinioară apărătorii cetăților galo-romane de după căderea Imperiului sînt astăzi mîntuitorii societăților noastre democratice și revoluționare, adică obiectul unei idolatrii entuziaste, al unei înjosiri pasionate"36. De ce această adeziune dăruită conducătorului? Pentru că el propune mulțimilor, în termeni simpli și colorați, un răspuns la întrebările lor, dă un nume anonimatului lor. Ele îi percep răspunsul ca pe un adevăr absolut, dar nu prin raționament, nici
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
casa Cezarului (Fil 4, 22), mult mai conștienți de imoralitățile sale, de a critica și de a condamna, în public și în privat, depravările nocturne, matricidul, uxoricidul și alte numeroase delicte, cu care se mânjise Nero, devenind obiect de ură, înjosire și dispreț general? Ne vine greu să credem. Persecuția neroniană dezlănțuită pe neașteptate, poartă amprenta clară a stăpânului decis să o sfârșească cu acele situații neplăcute și cu mulțimea nu doar ostilă, ci și plictisitoare și indezirabilă. Masacrarea creștinilor din
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
păstrează mereu o bucată de cer deasupra vieții tale.” (M. Proust) Îi sărac, dar trăiește bine. (Adică trăiește cu pace În suflet: „Mai bine sărac și curat, decât bogat și pătat”; „Mai bine săraci cu fruntea Înălțată, decât bogăția cu Înjosire câștigată”; „Mai bine să trăiești În sărăcie, decât să fii bogat din hoție”; „Mai multă fericire e În bordeiul săracului, decât În palatul bogatului”.) După râs vine plâns. (Extremele se ating când este vorba de trăirile emoționale, deoarece acestea nu
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Un om cinstit este respectat chiar și de cei necinstiți.” (D. Diderot) Măgarul Îngenuncheat e de două ori Încălecat. (Cel căzut este mai tare lovit; cel aflat În lipsuri/nevoi, dacă se mai și umilește, va suporta În plus și Înjosiri: „Cu capul plecat nu ajungi la țintă”.) „Răbdând o insultă veche, atragi una nouă.” (Publilius Syrus) Un câine viu face mai mult decât un leu mort. Mai bine un măgar viu, decât un leu mort. (Două accepțiuni pot fi date
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
și supravegherea. Explicația este simplă: acestea sunt fundamentele reacției sociale în raport cu crima. Lumea penitenciarelor românești pare să fie spațiul ideal al argumentării perspectivei goffmaniene asupra instituțiilor totale: ruperea legăturilor cu exteriorul, controlul extrem și supravegherea, ostilitatea între cele două lumi, înjosirea și deculturația. „Recuperarea” și „reintegrarea socială” au rămas simple mituri de legitimare a existenței instituției. „Efectul de autoreproducere” a acestei lumi impune însă un nou tip de răspuns social în raport cu infracționalitatea. * * * Proiectul noii legi de executare a sancțiunilor penale este
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Gelozia delirantă de structură paranoică desemnează, în fapt, delirul sistematizant de gelozie, în care fondul înnăscut de suspiciune și de neîncredere al persoanei în cauză face ca interpretarea să se dezvolte și să se îmbogățească continuu cu impresii referitoare la înjosirea / umilirea sa intenționată de către partener: astfel, fiecare gest, cuvânt, expresivitate facială etc. sunt interpretate ca o dovadă de netăgăduit a presupusei nesincerități și infidelități. Din categoria delirurilor simptomatice de gelozie ale proceselor organice degenerative, cele mai frecvente sunt delirurile de
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
veacuri ei se consideră de aceeași origine cu Romanii cu care n-au comun nici numele nici picătură de sânge din venele lor". Din nefericire și astăzi există voci cu pretenții literare și culturale care continuă acțiunea de dezavuare și înjosire a nației române ca popor și limbă. Este cazul lui H. R. Patapievici care în cartea sa Politice utilizează poate cele mai grotești adjective la adresa românilor ca neam și limbă, limbă în care a cântat atât de duios și expresiv
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
se dezvinovățească. A fost tăcută în fața atacatorului, de aici derivând o altă dovadă de vinovăție.702 Tăcerea femeii nu mai este privită ca o virtute. Nu acceptase moartea alături de un sclav, acest lucru i-ar fi cauzat dezonoare publică, preferând înjosirea personală celei sociale, de care s-a salvat prin actul suicidal. 703 Victimă a paradoxurilor și a ideologiei antice, Lucreția s-a sinucis din cauza zelului roman pentru glorie și teama de rușinea publică, din cauza credinței în niște zeități care nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]