613 matches
-
le îmbracă într-un anume mod sau le dă o anumită nuanță, astfel încît strategia în ansamblul ei să reprezinte tot un Gestalt care, la rîndul său, să pro-moveze aceeași imagine caracteristică unui anumit tip de sistem. Bineînțeles și strategiile înlănțuite, chiar dacă sînt diferite unele față de al-tele, vor trebui să creeze un tot unitar mare care va contribui prin forma și conținutul său la dezvoltarea, cristalizarea și perpetuarea imaginii unitare, specifice unui anumit tip de sistem. Conferința de presă O altă
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
să pot și eu să-mi imaginez că a venit / special pentru mine, onorându-mă! În acest al doilea grupaj de poezii (alte poezii), de după încheierea primei etape, a inițierii, senzațiile se trăiesc, la fel ca în curcubeu culorile, continuu, înlănțuite, aspect reliefat prin folosirea verbelor la indicativul prezent sau chiar cu nuanțe de prezent iterativ: aripile se înfig în spate neîncetat; căderea în sine e interminabilă; într-o desfășurare perpetuă, solzi galbeni de frunze / unduiesc la fereastră etc. Tot aici
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
prin aer chiar peste insulă și chiar peste șerpii încolăciți. Era un vultur care a înhățat unul din șerpi și s-a ridicat cu el în văzduh. Așadar, vulturul le-a întrerupt șerpilor dragostea sau lupta. Eu i-am văzut înlănțuiți, nu mă pricep să spun ce anume a fost. Dar, poate că între dragoste și luptă nu e nici o deosebire. Dragostea e luptă între două suflete și între două trupuri în care uneori nu e nici un învingător, alteori nu e
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
curte pietruită, pustie, unde, din gura știrbă a unui satir de marmură, se scurge, ca un fir de salivă, apa puțină și tulbure... o cărare pe care trec capre, căutând iarba rară, lângă o livadă de măslini... doi șerpi dormind înlănțuiți, la soare, pe pietre... apoi, pisicile de care vorbește Plutarh, parfumate și culcate în paturi somptuoase, ducând o viață de zei... și iarăși mă revăd în biserica din Lisa, lângă tatăl meu, privind spre ușa altarului de unde apare, înalt, ușor
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
de loc. Ridică mîna și o Îndreptă spre grădină, arătînd astfel locul unde urma să aibă loc trînta, dar Silva crezu că era prima lovitură care se abătea asupra lui și sări de gîtul lui Arzubiaga. Se rostogoliră la pămînt Înlănțuiți și Martinto Începu să tremure de emoție, Își rodea un deget, nu pierdea nici o clipă din ochi spectacolul, nu voia să-i scape nici un amănunt al luptei și trăgea cu coada ochiului să vadă dacă nu cumva vine vreo călugăriță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
cânta. Îl găsi la cârciumă, stând la o masă, singur, cu un pahar de absint. I se așeză în față. Băură îm preună, vorbiră ore-n șir (ce-și spuseseră nu vom ști nici odată), se apucară de mână, ascultară înlănțuiți vioara arsă a unui țigan bătrân și, adânc în noapte, plecară amândoi. În noaptea aceea Zaraza deveni femeia lui, cum avea să rămână încă aproape doi ani de zile, fără vreo trădare și fără măcar un gând la altul. La
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
schiță un zîmbet și îi indică un scaun. — Ce faci, Duncan? De ce nu dansezi? — Nu știu. De acolo, de sus, dansatorii păreau niște carcase oarbe de păr din care ieșeau mîini și picioare ca membrele unor stele de mare. Cuplurile înlănțuite zvîcneau și se învîrteau de parcă muzica era un fluid care-i făcea să vibreze. Cînd se opri, se grăbiră spre marginile sălii, ca niște corpusculi într-un bulgăr de lut. Drummond oftă și zise: — Sînt diabolice, Duncan, diabolice de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
s-ar fi minunat de cerul albastru: „Ea nu are nevoie de nimeni“. Omar ar fi vrut să se spună asta și despre el, însă se simțea atașat de ființe, de locuri și de detalii, ca un condamnat cu picioarele înlănțuite. — Ce te face să fii ușor și să zbori pe deasupra a tot ce se-ntâmplă? își întrebase prietenul. Godun doar se mulțumi să ridice din umeri. El, Omar Ben-Masoud, era prins. Începuse să plouă și, mai mult și mai mult
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
timp, localurile de petrecere erau pline până la refuz și cafenelele, fără să le pese de ce aveau să facă pe viitor, serveau ultimele lor băuturi alcoolice. În fața tejghelelor se înghesuia o mulțime de oameni la fel de excitați și, printre ei, numeroase perechi înlănțuite care nu se temeau să se dea în spectacol. Toți strigau sau râdeau. Provizia de viață pe care o făcuseră în timpul acestor luni, când fiecare își micșorase cât mai mult arderea sufletului, ei o cheltuiau în această zi care era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
turiști ai pasiunii se puteau atunci recunoaște : ei formau mici insule de șoapte și de destăinuiri în mijlocul tumultului prin care mergeau. Mai mult decât orchestrele de la răscruci, ei erau cei care anunțau adevărata eliberare. Căci aceste perechi în culmea fericirii, înlănțuite strâns și zgârcite la vorbă, afirmau, în mijlocul tumultului, cu tot triumful și nedreptatea fericirii, că ciuma s-a terminat și că teroarea își trăise traiul. Ei negau liniștiți, împotriva oricărei evidențe, că am fi cunoscut vreodată această lume smintită în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
câteva obiecte extraordinare. Mahmud n-a văzut-o, dar a auzit despre porțiunea de basorelief desprinsă din palatul antic al Nimrodului. Era destul de șocantă, se gândea Mahmud, înfățișa sclavi în lanțuri. Vizualiză acea imagine dusă pe furiș în Vest de înlănțuitul popor irakian: era ca un S.O.S. Ruta era, ca și acum, Iordanul și intermediarul era, atunci ca și acum, familia Naasri. Traficul de obiecte valoroase pe acest traseu nu fusese niciodată la fel de intens ca în acest moment; bijuterii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
culcară. Momentul mângâierilor se întoarse din nou în cameră, ceru iertare c-a întârziat atât pe afară, Nu găseam drumul, se scuză, și, deodată, cum se întâmplă uneori, deveni etern. Un sfert de oră mai târziu, când trupurile erau încă înlănțuite, Marta șopti, Marçal, Ce e, întrebă el, somnoros, Mi-a întârziat două zile. În ocrotitoarea tăcere din cameră, între cearșafurile răvășite de agitația amoroasă de adineauri, bărbatul și-a auzit nevasta comunicându-i că i-a întârziat ciclul două zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
excită de fiecare dată: o fată (o luase cu autostopul) făcînd baie În cada unei camere de motel, Mariana dansînd În chiloți pe o melodie pop difuzată la radio. Mai are În depozit niște imagini Încă netestate, printre ele, siluetele Înlănțuite dar cețoase ale Milenei și a lui Tiffany, mai ales a Milenei. Pornește micul televizor de pe bibliotecă și o prezentatoare de la CNN dă buzna În cameră, destrămînd atmosfera de intimitate. Imagini de străzi pline de demonstranți. — Milosevic a părăsit palatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
ești o femeie liberă, independentă și autonomă. Încercă să se concentreze asupra articolului și să-și scoată din minte gândul compromițător că, oricât de liberă și independentă ar fi fost, ceea ce-și dorea cu adevărat era să fie legată, înlănțuită, încolăcită de o altă ființă umană. Care să se numească, dacă se putea, Laurence. Era aproape opt când termină în sfârșit cu luatul notelor și ajunse la ultimul extras. Spre iritarea ei, era un reportaj de două pagini, nu foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
preotului cu tonul cel mai neîncrezător din lume, cu toate că inima îmi bătea de să-mi sară din piept: - Ești sigur de ceea ce spui? La care el a șoptit, arătându-și ochii cu degetul arătător. - I-am văzut cu ochii mei înlănțuiți claie peste grămadă într-un car acum o lună. Ca să fiu sigur, m-am postat între el și Gundo. - Atunci, reverendissime, aurul ți se cuvine. Nu e drept să ajungă la acel om, chiar dacă el face legea. Folosește-l după cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
răsunau și rimau unele cu altele. Pete de galben, de roșu, de violet și de verde acopereau convoiul și Îl transformau Într-o machetă, Într-un manifest, Într-o carte. De-a lungul pereților vagoanelor, separate, dar În același timp Înlănțuite ca și capitolele unei cărți, se desfășurau cortegii de automobile și magazine, palate și biserici, trenuri și biciclete. Și printre ele se agitau omuleți burduhănoși și aroganți care strigau și se certau, și omuleți subțiri și melancolici asistau la spectacolul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
bătrâne împărțeau dansatorilor ouă și colivă așezată pe foi de hrean, iar Mitu, vătășelul, păzea butoiul de vin pe care plutea o tărtăcuță, din genul Lagenaria Siceraria, nou-nouță, cu coadă lungă, decupată frumos ca să se poată bea cu ea. Dansau înlănțuiți Rustemul, băteau pe loc Ciuleandra, se lăsau luați de valurile Vulpii. Lăutarii din Mârșani cântau cu poftă și cu ochii pe câte o fetișcană plină de nerv. Cel cu naiul, mai ales, dar și cel cu drâmba se opreau din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
stufăriș două rațe și-un cântec de broaște. Haiku 5 ghiocei și-o invitație pe pasarelă romanță. Lăzărescu Adriana-Maria, clasa a VII-a Școala Gimnazială „Dimitrie Ghica” Comănești - Bacău profesor coordonator Vărăreanu Teofana-Lavinia Vis Captivă într-un vis mă simt. Înlănțuită tind spre-un vid infinit. Mă lupt zadarnic, dar cred În împlinirea unui vis, Un vis în care să zbor mi-aș dori Și aș vrea să pot vedea adeseori Nu falsitate, nu actori Ci mulți oameni doritori De-adevăr
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
blînde ca s-o mîngîie Încît simți că o cuprinde amețeala. Ele Îi cercetară obrajii, Îi atinseră ușor curba dulce a buzelor, linia bărbiei voluntare, apoi i se afundară În plete, În timp ce gurile lor se regăseau. În sfîrșit, trupurile lor Înlănțuite se rostogoliră pe cușeta cabinei, picioarele li se Împletiră. Un ușor tangaj le accentuă plăcerea cînd deveniră o singură ființă. * * * Hotelul L’Iroise, cu douăzeci de camere, dintre care și un apartament, cu restaurant panoramic deschis spre o lungă plajă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
niște cuvinte pe care nu le-am spus decît o singură dată În viața mea. Nu credeam că voi mai fi În stare să le spun vreodată. Și continuă cu glas răgușit: - Te iubesc. - Strînge-mă tare, răspunse ea Încet. Rămaseră Înlănțuiți pînă ce chipurile lor ajunseră la cincizeci de centimetri de tavanul grotei, apoi, uniți Într-o ultimă sărutare, se lăsară să se scufunde. Coborau Încet spre fundul apei cînd lipsa aerului deveni crucială, făcînd-o pe Marie să plonjeze În angoasa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
de țigară. Se auzi atunci o bătaie la ușă. Nu avu cînd să răspundă că ușa se și deschise, iar Marie apăru În prag, desculță, purtînd doar un tricou alb. - Mi-e mult prea dor de tine... Se pomeniră deodată Înlănțuiți. Senzația că sînt lipiți unul de celălalt era atît de intensă că trupurile lor deciseră pentru ei. Gesturile li se Împleteau, se Înnodau dincolo de voință, se lăsară duși de valuri de plăcere, conștienți doar de emoțiile pe care le trăiau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Michel n-ar fi fost capabil s-o sărute pe Annabelle. Adesea, serile, văzându-l cum coboară din tren, cu ghiozdanul În mână, ea se simțea atât de fericită că pur și simplu se arunca În brațele lui. Rămâneau atunci Înlănțuiți câteva clipe, Într-o stare de paralizie voluptuoasă; abia după aceea Își vorbeau. Bruno urma și el liceul din Meaux, Într-o clasă mai mare; știa că maică-sa avusese un al doilea fiu, cu alt tată; și asta era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
fost anii eșecului, ai masturbării și ai umilinței. Teritoriu privilegiat de libertate sexuală și de manifestare a dorinței, Locul Schimbării avea să devină În mod firesc, mai mult ca oricare altul, un loc al depresiei și al frustrării. Adio, trupuri Înlănțuite În poiană sub clar de lună! Adio celebrări aproape dionisiace ale trupurilor unse cu uleiuri, sub soarele verii! Așa trăncăneau cvadragenarii, privindu-și mădularele fleșcăite și burțile adipoase. În 1987, la Loc și-au făcut apariția primele ateliere de inspirație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
unsprezece seara, trecu din nou prin fața bazinului de jacuzzi. Deasupra apei ce murmura ușor, urca un abur subțire, străbătut de razele lunii pline. Bruno se apropie În tăcere. Bazinul avea trei metri În diametru. Lângă marginea opusă, era un cuplu Înlănțuit; femeia părea să fie călare pe bărbat. „E dreptul meu...”, se gândi Bruno furios. Își scoase repede hainele, intră În jacuzzi. Aerul nocturn era răcoros, iar apa, prin contrast, delicios de caldă. Deasupra bazinului, prin rețeaua ramurilor de pin, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
clipă, Își lăsă capul pe spate, luna Îi lumină puțin sânii; fața Îi rămânea ascunsă de masa părului Întunecat. Pe urmă se lipi de partener Îmbrățișându-l; el respiră și mai apăsat, scoase un geamăt lung, după care tăcu. Rămaseră Înlănțuiți două minute, apoi bărbatul se ridică și ieși din bazin. Înainte de a se Îmbrăca, Își scoase de pe sex un prezervativ. Surprins, Bruno constată că femeia rămâne pe loc. Pașii bărbatului se depărtară, liniștea reveni. Ea Își Întinse picioarele prin apă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]