3,744 matches
-
să sară. Avea să ucidă. O secundă de ezitare, după care țîșni. Vîntul îi umflă nările fremătînde. Tăie aerul cu viteza unui fulger și ateriză precis, exact în mijlocul grupului de căprioare. O secundă de ezitare, după care săriră. Șocate, disperate, înnebunite de spaimă, căprioarele se împrăștiară în toate direcțiile, țipînd gutural tardive avertizări de pericol. O secundă de ezitare, după care încremeni. Cine era? Ce făcea aici? Ce forță străină lui îl stăpînea? Ca smuls dintr-un coșmar, Lupino se dezmetici
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
anevoie să astîmpere setea animalelor. Soare arzător și uscăciune, iar și iar, fără oprire. Și totuși era aproape sigur că-i încă primăvară. Cum aveau s-o scoată la capăt dacă și vara avea să fie la fel? Căldura îi înnebunise pe toți. Diminuîndu-le forțele, îi făcuse, în schimb, mai irascibili și mai violenți. Apropierea de haitele de lupi devenise pentru Lupino extrem de periculoasă. Fără să mai țină cont de vîrstă, de rang, de rolul deținut în cadrul haitei, săreau toți să
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
impasibili. Nu i-ar fi ajutat cu nimic să-și deconspire efectivul. Localizară ținta. Încă un ordin. Se împărțiră în două cete și o înconjurară. Se apropiau astfel, închizînd în mijloc, ca într-o capcană, adăpostul uman. Lupii captivi parcă înnebuniseră. Strigătele lor nu mai aveau coerență, și, pe măsură ce inamicii strîngeau cercul, se transformară în schelălăieli disperate. Atacatorii erau mulți și puternici, și aveau în priviri acel licăr de animal hotărît să-și ducă treaba pînă la capăt, indiferent de consecințe
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
ațoasă ar fi, se moaie... Azi îi spui că ai o veste bună pentru ea, mâine - că încă nu e nimic clar, că mai trebuie o aprobare, dar între timp să-și completeze dosarul etc., etc. Ea se va agita înnebunită în cușca îndoielilor, lovindu-se orbește în plasă, dar fără a găsi (încă!) o portiță. Trebuie să ai o lanternă în buzunar și, la timpul potrivit, să i-o luminezi pe cea mai mică (portiță). Va ieși prin ea fericită
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
o vadă venind ori plecând. Mama lui Răducu însă nu se sinchisea câtuși de puțin să apară și parcă înadins își trimitea tot felul de reprezentante ale sexului frumos care îi semănau perfect. Până se apropiau. Domnul Avram simțea că înnebunește. Și simțămintele domnului Avram nu-l înșelau niciodată. Nici nu răsărise soarele, și era în fața scării sudând țigară de la țigară. Îl încercau pe rând când furia, când resemnarea, când plânsul, când curajul și iar furia. Întârziase binișor la serviciu. Se
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
problemă serioasă și punctuală, căci fagotul, personajul principal, căpătase hodoronc-tronc un com portament deviant, deloc pe placul proaspetei autoare de romane și-ntr-o totală neconcordanță cu ce se aștepta de la el. De mai bine de două săptămâni, fagotul parcă înnebunise. Umbla deșănțat prin localuri rău famate, înhăitat cu un țambal scandalagiu, recunoscut pentru bețiile crâncene de care se făcea vinovat, cu două viori cu apu cături reprobabile și patru clape de clavecin pe care nu reușea nimeni să le mai
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
mai nelămurit și reîncepu: Dragă domnișoară, Scuzați-mi impolitețea de a vă scrie. Dumneavoastră nici nu mă cunoașteți și, chiar știind că mă cheamă Gigi Pătrunjel, nu cred că v-ar ajuta cu ceva. Eu însă vă cunosc. Simt că înnebunesc. Trebuie neapărat să vă cunosc. Ei draci. Nu e bine deloc. Gigi Pătrunjel își smulse câteva fire din cap și încă o filă dintre mape. Frumoasă domnișoară, Mi-ați robit simțurile. De când v-am zărit prima oară deschizând portița verde
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
îl fac trenurile când se frânează din viteză mare. „Alo“, mai făcu el o încercare ceva mai apropiată de ceea ce se presupune a fi un glas omenesc. Liniște. O liniște care îl făcu pe Gigi Pătrunjel să creadă că a înnebunit și că de fapt telefonul nici nu sunase, că visase și că mai bine ar fi să închidă. Când receptorul era aproape în furcă, auzi o voce de femeie spunând timid „bună dimineața“. Hm..., căzu el pe gânduri. — Bună dimineața
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
ce-ți va folosi!... De obicei nu lumea se pierde de tine, doar tu de ea! Când totuși se vădește că ea, lumea,sa înstrăinat de tine, ajut-o să-și revină, iart-o, oricât ar fi de dureros!... Și lumea înnebunește, nu o dată, își iese din țâțâni vorba unui mare scriitor - dar mai des înnebunește omul de multe neînțelesuri! Tolerant devii atunci când rațiunea își joacă bine rolul! Omul fără de copii, oricât de bogat, sfârșește sărac lipit pământului. Cartea, știința de carte
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
de ea! Când totuși se vădește că ea, lumea,sa înstrăinat de tine, ajut-o să-și revină, iart-o, oricât ar fi de dureros!... Și lumea înnebunește, nu o dată, își iese din țâțâni vorba unui mare scriitor - dar mai des înnebunește omul de multe neînțelesuri! Tolerant devii atunci când rațiunea își joacă bine rolul! Omul fără de copii, oricât de bogat, sfârșește sărac lipit pământului. Cartea, știința de carte deschide căi luminoase în lunga ta călătorie prin viața ta șia lumii. Zici uneori
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
și decorațiunile sînt de sfîrșit de secol XX. Charles Bovary, cu o ceașcă de ceai în mînă, se uită la televizor, Soneria.) CHARLES: Intră! E deschis. EMMA (Intrînd, aruncînd geanta pe jos): Of! Nu mai suport! Orașul ăsta o să mă-nnebunească! CHARLES: Zău? EMMA: Ce-ți pasă! Să lucrez și eu la cinci minute de casă! CHARLES: Am și văzut un film pînă ai venit tu. EMMA: De unde film, la ora asta? CHARLES: Am lăsat aseară programat să-l înregistreze și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
BUNICUL: Un nebun. Zicea să vină încoace. (concesiv) I-am spus să vină. BUNICA: Ai spus unui nebun să vină în casa mea? Mă expui unui nebun periculos?! BUNICUL: A, dar poate nu-i periculos. Bietul frate-meu, cînd a înnebunit, era foarte liniștit. Se credea statuie. Uite așa stătea toată ziua. (pozează ca o statuie de personaj mitologic) BUNICA: Da. Dar soră-ta care se credea cîine? Nu era periculoasă? BUNICUL: Nu era, săraca. BUNICA: Mă lătra toată ziua. BUNICUL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
N-am fost eu primul tău nud? FANE: Nu fi geloasă. Erau doar niște poze. Le-am și vîndut. Uite banii (arată banii mîndru). Nu mă felicitați? GETA (înhață banii): Să te felicit că vinzi poze cu femei goale? Ai înnebunit? BUNICUL: Ai vîndut-o pe Maricica la revistă? Și ți-au dat bani pe ea. (explică) De obicei e invers. Banii îi ia Maricica. FANE: Le-am dat. Dar nu la revistă. Am vîndut pozele unui particular. Maricicăi i-am dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Vasile, nu cade niciodată pradă delirului, iar dacă nebunia se declanșează În mintea lui, În general lucrul acesta se Întâmplă fie pe nepusă masă, ca o revelație inversă, fie În urma pierderii cuiva foarte drag. Niciodată nu vei vedea un mitocan Înnebunind de prea multă nuanță. Orice jigodie care dă În patima băuturii se joacă, până la urmă; cum ai putea crede că Își asumă psihic viciul un antropoid cu școala profesională, programat să edifice Societatea Socialistă Multilateral Dezvoltată ca una din miliardele
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
deget cu un fel de inel și-mi spune că e logodnicul ei. Logodnic pe dracu’, Îi șoptesc la ureche - și o sărut ușor În locul acela. — Hei! Termină, nu suntem singuri. Și apoi, a trecut o grămadă de timp. — Ai Înnebunit, Violeta? De unde metafizica asta la tine? Timpul... Tu ai fost Întotdeauna vigilentă cu timpul. Iată ce ți-a scos În cale: un cretin. — Vasile dragă, se aude vocea ei suavă, Înțelege, te rog, el este logodnicul meu (cuvinte accentuate) și
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
mă omoare. De fapt ar fi nasol. Aș fi hăituit zi și noapte. Evident că ar exista femei care ar înțelege că nu pot fi doar al lor. Femei mai puțin posesive. Care m-ar ajuta să scap de urmăritorii înnebuniți de gelozie. Și femeile astea m-ar ajuta să ies pe balcoane în timpul nopții și să cobor pe burlane cu tabla ruginită. Pro babil că aș avea nevoie de o trusă specială, de Don Juan. O trusă care să conțină
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
stă legată epava Titanicului. Milioane de celule mor în creierele celor doi, în timp ce alte milioane de celule se înmulțesc și luptă din răsputeri ca să-i readucă pe amândoi la viață. Își simte sexul tare ca piatra, animal pulsatil care a înnebunit și care nu-i mai aparține, își simte tran s pirația amestecată cu cea a Sophiei, limba lui linge broboanele de sudoare de pe sânul ei, sânul în care și-a îngropat definitiv fruntea. N-a mai simțit niciodată gustul ăsta
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
apropie încet cu gura de soarele cel mic ascuns de fese și o mirare netrăită până acum pune stăpânire pe el. Vocea din telefon țipă ceva, iar fundul Sophiei dispare. Bă. Bă. Bă. Ia taci un pic. Că m-ai înnebunit de cap. Stă o clipă și înțelege că nu are nici cea mai mică idee despre tot ce a îndrugat omul ăla de la capătul firului. Spune-mi la ce oră trebuie să fiu mâine acolo. Mă îndepărtez de urechea lui
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
-și fi mișcat buzele. Și trece un minut. Sau poate două ore. Omul din lună îi spune lucruri pe care nebuna nu le mai aude, pentru că da, i s-au înfundat urechile, probabil că zboară cu avionul, iar pilotul a înnebunit și face looping după looping. Acum nebuna râde, pentru că o întreagă lume îngropată a înviat. Nebuna râde ca un copil sărac care a primit deodată prea multe cadouri. Și omul din lună îi vorbește în urechea înfundată. E fericită. Deschide
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
marea. Vede cerul senin. Vede un maldăr de nori pufoși. Imenși. Cuminți. De treabă. Zâmbește vag pentru câteva secunde atunci când simte o rază de soare pe obraz. O clipă de luciditate. Apoi o hotărâre. Trebuie să ies de-aici. Altfel înnebunesc. Peste câteva minute, iese din hotel, cu pași nesi guri. A îmbrăcat un costum de baie și și-a acoperit trupul cu un prosop. Merge spre plajă. Ajunge la malul mării. Își scoate prosopul și îl întinde pe nisip. Se
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
apropie încet de el și apoi atinge ușor nisipul fin cu pieptul. Nasul lui simte mângâierea unor alge. Acum o să respir. Acum o să respir și o să mor. Își ține respirația. Pe tâmplele lui apare relieful venelor prin care sângele a înnebunit. Se ridică în ge nunchi și se sprijină cu pumnul drept în nisip, în timp ce mâna lui stângă se bălăbăne încetinit prin apă și un milion de bule îi ies din gură. Trage puternic aerul în plămâni și simte cum toată
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
obraz și să-mi cadă în părul tău, să te văd cum tresari în somn. Te gândesc tot timpul. Cuvinte. Puse unele lângă altele. Privirea lui alu necă pe colțul din dreapta-jos al monitorului. Fuck. E aproape două noaptea. Am înnebunit. Închide brusc computerul. Shut down. Lasă lumi nile aprinse și merge în dormitor. Se aruncă pe pat și adoarme în câteva secunde. Nebuna rămâne sus pendată în mijlocul frazei te gândesc tot timpul. Computerul a fost închis după cuvintele te gândesc
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
în Păpădie am întâlnit primul om care trăise o experiență mistică. Sacrul e greu - sau imposibil - de redat în vorbe. Sfânta Tereza din Avila dăduse capul pe spate, umflase buzele și se crăcise în fața unui înger cu lance aurită. Unii înnebunesc sau devin șa mani. Alții ajung la azil... Păpădie se făcuse gangster într-o doară. Socrate, la rândul lui, conversa cu un daimon, având în acele momente o privire tâmpă și ceva bale verzui. Logosul nu e bun cu noi
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
așa, cu bunăvoință. — Bun. Știți povestea cu Prințul Nebun și Zâna? Am dat toți din cap că nu. Părea mulțumit că nu știm. — Bun așa. Vă zic eu. Zâna asta era atâta de șucară, că cine o vedea la față înnebunea. Prințul știa de treaba asta, dar îi intrase lui în cap că trebuie s o vadă, așa că... Ne uitam la el cum se bucură că așteptăm sfârșitul. Și chiar așteptam. — ...așa că, până la urmă, l-au dus la ea. Ea avea
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
ajungeai după ce traversai podul ce se arcuia viguros peste canalul împrejmuitor, plin cu apă, fusese lovită cu presupusă încrâncenare de pumnii neobosiți și nemiloși ai timpului, de-a lungul anilor care alergaseră bezmetici, precum o turmă cuprinsă de panică și înnebunită de foame, mânată din spate de legea nescrisă a firii, însă rezistase cu stoicism asediului interminabil și nu cedase. Lemnul din care fusese alcătuită poarta - nimeni nu mai știa numele meșterilor dibaci, fiindcă până și amintirea vechilor ateliere dispăruse de
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]