626 matches
-
și 400m Mixt individual: al treilea procedeu în proba de ștafetă 4X100m. În programul Cupelor și Campionatelor Mondiale, se înoată și în probele de 50m și ștafeta de 4X50m Mixt. Utilitar și de agrement : în general se înoată numai de înotătorii experimentați sau de foștii înotători de performanță. Componentele structurale: În procedeul fluture, poziția adoptată este decubit ventral. Deoarece procedeul se realizează prin mișcări ondulatorii, corpul marchează trei poziții intermediare, în funcție de fazele ciclului de vâslire: - în timpul lucrului acvatic al brațelor
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
de-a treia lovitură a picioarelor proiectează bazinul peste nivelul apei. Componentele structurale ale procedeului fluture sunt următoarele: - mișcarea picioarelor - mișcarea brațelor - coordonarea brațe-picioare - coordonarea brațelor cu respirația - startul - întoarcerea 3.4.2. Mișcarea picioarelor Loviturile sau bătăile determină înălțarea înotătorului peste apă, facilitând înaintarea și, în special, deplasarea brațelor peste apă. În condițiile orientării corecte a picioarelor în ușoară inversie, aceste structuri motrice asigură propulsia - înaintarea și alunecarea înotătorului pe apă. În coordonarea brațe-picioare, la un ciclu de brațe se
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
întoarcerea 3.4.2. Mișcarea picioarelor Loviturile sau bătăile determină înălțarea înotătorului peste apă, facilitând înaintarea și, în special, deplasarea brațelor peste apă. În condițiile orientării corecte a picioarelor în ușoară inversie, aceste structuri motrice asigură propulsia - înaintarea și alunecarea înotătorului pe apă. În coordonarea brațe-picioare, la un ciclu de brațe se realizează două bătăi de picioare; prima lovitură este propulsivă, iar a doua asigură o poziție înaltă a corpului pe suprafață apei. Acțiunea picioarelor este simultană și se realizează în
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
bine dirijate și gândite, începută de la vârsta preșcolară și privită nu ca acțiune de moment, ci ca un proces evolutiv. Mijloacele și metodele folosite în cadrul activității de înot trebuie structurate în așa fel încât să servească depistării rezervelor funcționale ale înotătorilor, pentru ca la sfârșitul etapelor de pregătire sportivă să cunoaștem și să avem unele posibilități de prognoză privind evoluția acestora. Selecția pe etape trebuie să fie structurată pe baza unui complex de indici, între care trebuie să existe o interdependență, rezultatele
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
fizice specifice cu cea tehnică și multilaterală, prin abordarea celor mai optime mijloace de pregătire, corelarea volumului și intensității efortului cu posibilitățile de adaptare ale corpului, să se țină cont de modificările ce survin la pubertate. Potrivit opiniei specialiștilor, selecția înotătorilor trebuie să cuprindă patru etape. Prima etapă a selecție este cea primară care se adresează unei vârste de selecționare de 5-7 ani, unde se însușesc deprinderile motrice de plutire, alunecare și respirație în apă. După aproximativ trei ani de activitate
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
minute, ridicarea halterei la bărbie din poziția stând, timp de 30 minute (10 kgă, alergare pe teren variat (băieți 30 minute, fete 20 minute, cu înregistrarea pulsului la finală. În privința calităților motrice specifice s-a considerate că următoarele probe pentru înotătorii pe distanțe scurte sunt relevante: PROBA 1 50m - 50m -100m, pauză 20 secunde PROBA 2 2 X 50m cu start, pauză 3 minute Pentru înotătorii de mixt și 200 m în alte procedee: PROBA 1 4 X 100m pauză 30
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
înregistrarea pulsului la finală. În privința calităților motrice specifice s-a considerate că următoarele probe pentru înotătorii pe distanțe scurte sunt relevante: PROBA 1 50m - 50m -100m, pauză 20 secunde PROBA 2 2 X 50m cu start, pauză 3 minute Pentru înotătorii de mixt și 200 m în alte procedee: PROBA 1 4 X 100m pauză 30 secunde PROBA 2 8 X 50m mixt pauză 30 secunde (2 X 4 X 50m mixtă Înotătorii de alte procedee decât mixt parcurg distanțele în
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
X 50m cu start, pauză 3 minute Pentru înotătorii de mixt și 200 m în alte procedee: PROBA 1 4 X 100m pauză 30 secunde PROBA 2 8 X 50m mixt pauză 30 secunde (2 X 4 X 50m mixtă Înotătorii de alte procedee decât mixt parcurg distanțele în procedeul personal. Pentru înotătorii de fond: PROBA 1 băieți 16 X 100m liber pauză 30 secunde fete 8 X 100m liber pauză 30 secunde PROBA 2 băieți 800m-400m-200m-100m liber pauză 30 secunde
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
200 m în alte procedee: PROBA 1 4 X 100m pauză 30 secunde PROBA 2 8 X 50m mixt pauză 30 secunde (2 X 4 X 50m mixtă Înotătorii de alte procedee decât mixt parcurg distanțele în procedeul personal. Pentru înotătorii de fond: PROBA 1 băieți 16 X 100m liber pauză 30 secunde fete 8 X 100m liber pauză 30 secunde PROBA 2 băieți 800m-400m-200m-100m liber pauză 30 secunde fete 400m-200m-100m-100m pauză 30 secunde Importanța acestor tehnici în această perioadă este
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
repetăriă, ridicarea halterei la bărbie din poziția stând, timp de 30 minute (15 kg), alergare pe teren variat (băieți 45 minute, fete 30 minute, cu înregistrarea pulsului la final). Proba de control de pregătire fizică specifică este alcătuită din: Pentru înotătorii de sprint: PROBA 1 50m - 50m -100m, pauză 10 secunde PROBA 2 2 X 50m cu start, pauză 3 secunde Pentru înotătorii de mixt și 200m procedee spate, delfin, bras: 88 PROBA 1 8 X 50m mixt pauză 10 secunde
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
30 minute, cu înregistrarea pulsului la final). Proba de control de pregătire fizică specifică este alcătuită din: Pentru înotătorii de sprint: PROBA 1 50m - 50m -100m, pauză 10 secunde PROBA 2 2 X 50m cu start, pauză 3 secunde Pentru înotătorii de mixt și 200m procedee spate, delfin, bras: 88 PROBA 1 8 X 50m mixt pauză 10 secunde (2 X 4 X 50m în fiecare procedeu) Înotătorii de alte procedee decât mixt parcurg distanțele în procedeul personal. Pentru înotătorii de
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
10 secunde PROBA 2 2 X 50m cu start, pauză 3 secunde Pentru înotătorii de mixt și 200m procedee spate, delfin, bras: 88 PROBA 1 8 X 50m mixt pauză 10 secunde (2 X 4 X 50m în fiecare procedeu) Înotătorii de alte procedee decât mixt parcurg distanțele în procedeul personal. Pentru înotătorii de fond: PROBA 1 băieți 16 X 100m liber, pauză 10 secunde fete 8 X 100m liber, pauză 10 secunde PROBA 2 băieți 800m-400m-200m-100m liber pauză 10 secunde
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
Pentru înotătorii de mixt și 200m procedee spate, delfin, bras: 88 PROBA 1 8 X 50m mixt pauză 10 secunde (2 X 4 X 50m în fiecare procedeu) Înotătorii de alte procedee decât mixt parcurg distanțele în procedeul personal. Pentru înotătorii de fond: PROBA 1 băieți 16 X 100m liber, pauză 10 secunde fete 8 X 100m liber, pauză 10 secunde PROBA 2 băieți 800m-400m-200m-100m liber pauză 10 secunde fete 400m - 200m -100m -100m, pauză 10 secunde 5.5.Caracterizarea biologică
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
intensificarea lor, creșterea capacității vitale, a rezistenței la hipoxie, ca efect tardiv. De asemenea se înregistrează creșteri spectaculoase ale frecvenței cardiace și tensiunii arteriale. Ele sunt apreciate ca fiind mai scăzute în comparație cu alte forme de efort, mai mari la copiii înotători, mai mici la juniori, la ambele categorii cu un timp mai redus de revenire în comparație cu revenirea la adult sau la copiii care efectuează efort pe uscat. În sânge se constată o creștere a hemoglobinei, activarea leucocitozei, mai ales după efort
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
care scade cu cât efortul se prelungește, astfel că după două ore de înot glicemia este mai scăzută față de valorile dinaintea efortului. În ceea ce privește colesterolul, acizii grași liberi, lipidele serice cresc imediat după efort, iar ca efect tardiv, în condiții bazale, înotătorii au acești indicatori sub valorile de referință ale celor care nu fac sport. În ceea ce privește implicațiile efortului în antrenament, la copiii cu vârste cuprinse între 8-12 ani pregătirea poate fi planificată unitar, în grupuri mixte de antrenament. După 12 ani se
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
sunt de 4 95 ori mai mari la 12 ani și de 5 ori mai mari la vârsta adultă, ajungând în medie la 88cm la bărbați și 82cm la femei. Valorile antropometrice obținute arată că este necesară o împărțire a înotătorilor în funcție de stilurile de înot. În abordarea acestui subcapitol trebuie să se țină seama atât de selecția pe probe (50m, 100m, 200m, etc.) dar și de selecția pe probe și procedee având în vedere faptul că în cadrul aceluiași procedeu tehnic există
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
medie (170-176cm la fete și 176-180cm băieți), greutatea corporală cu 5-8 unități mai puțin decât numărul de centimetri peste 100 ai taliei. Puterea aerobă se situează la nivelul foarte bun conform tabelelor C.M.S. Posedă rezistență, îndemânare, suplețe coordonare și forță. Înotătorul craulist (50m-100m) este caracterizat prin înălțime mare însoțită de greutatea corespunzătoare, robust, înregistrând cele mai mari dimensiuni ale toracelui, umerilor, proporțional în ceea ce privește reperele antropometrice cu mențiunea că lungimea palmei și a gambei au valorile cele mai mari. Pe plan biomotric
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
proporțional în ceea ce privește reperele antropometrice cu mențiunea că lungimea palmei și a gambei au valorile cele mai mari. Pe plan biomotric el dispune de o forță mare de vâslire, care datorită caracterului tehnicii de înot craul asigură viteză mare de înaintare. Înotătorul craulist fondist (1500m) are înălțimea și greutatea la valorile cele mai mici. Dimensiunile antropometrice îl plasează în grupa mică de valori, fapt ce explică numărul ridicat al mișcărilor de înaintare. Același raport îl găsim și la forța pe unitatea de
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
pe unitatea de vâslire, care atinge valoarea cea mai mică. Numărul ridicat de vâsliri servește la înaintarea cu viteză medie crescută pe distanțe lungi, se remarcă o apropiere a acestui tip de înotător de tipul alergătorului de fond din atletism. Înotătorul craulist semifondist (400m) se situează între cele două biotipuri prezentate. El are valori mai mari față de craulistul vitezist la lungimea antebrațului, a trunchiului, a tălpii piciorului, a întregului picior, la circumferința pumnului, a antebrațului, a genunchiului. De asemenea, în comparație cu craulistul
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
circumferinței gleznei și a gambei. Aceste diferențe ne fac să-l păstrăm mai aproape de craulistul vitezist, fapt care ne ajută să înțelegem mai bine caracterul efortului pe distanța de 400m, zonă mixtă, la performanțe situate sub limita celor 4 minute. Înotătorul spatist (100m și 200m) este înalt, dar cu greutatea corporală medie, raport care impune calitatea specifică, suplețea. Întrece craulistul vitezist la lungimea antebrațului, brațului, tălpii, în lățimea umerilor și mobilitatea palmară, are lățimea șoldurilor la valoarea cea mai ridicată. Față de
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
înalt, dar cu greutatea corporală medie, raport care impune calitatea specifică, suplețea. Întrece craulistul vitezist la lungimea antebrațului, brațului, tălpii, în lățimea umerilor și mobilitatea palmară, are lățimea șoldurilor la valoarea cea mai ridicată. Față de aceste repere, imaginea standard a înotătorului este regăsită mai mult în tipul spatistului decât a craulistului vitezist. Funcțional consemnăm o forță medie de vâslire, fapt ce ne sugerează că numai prin tehnică eficientă s-ar putea obține creșterea valorică a rezultatelor. Datorită faptului că lungimea tălpii
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
la un tempo mai scăzut. La fel se pot interpreta și reperele maxime găsite la mobilitatea labei piciorului și lungimea membrului inferior în întregime. Suplețea și mobilitatea fac ca spatistul să semene într-o oarecare măsură cu săritorul în înălțime. Înotătorul de fluture (100m și 200m) prezintă biotipul somatic în care regăsim craulistul semifondist, iar pe plan motric se apropie de valorile craulistului vitezist. Picioarele mai scurte lasă să se întrevadă rolul pe care îl joacă trunchiul în propulsarea corpului. Aceste
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
locul trei, dar în condițiile date de caracterul tehnicii de înot (concomitența vâslirii) viteza fluturistului este mare, ocupând locul doi în ierarhia vitezei de înaintare a procedeelor de înot sportiv, după carul. Delfinistul are aspectul unui luptător de categorie semigrea. Înotătorul de bras (100m și 200m) reprezintă biotipul somatic caracterizat de cea mai mică înălțime, în schimb ca greutate atinge valoarea cea mai mare. Somatic, valorile membrelor se află la cotele cele mai reduse. Surprinzător de mare ne apare lungimea trunchiului
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
alternanța vâslirii puternice a picioarelor cu vâslirea slabă a brațelor) nu contribuie la realizarea unei viteze ridicate de înaintare, brasul este cel mai lent procedeu de înot sportiv. Brasistul poate fi asemuit cu un săritor în lungime sau de triplusalt. Înotătorul de mixt individual (200m și 400m) a reușit sa se diferențieze față de ceilalți înotători. Somatic are valorile comparabile cu craulistul vitezist. El înregistrează valorile cele mai mari la circumferința pumnului, gleznei, antebrațului și genunchiului, adică la nivelul articulațiilor unde se
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
rezistență deosebită ușurată prin alternarea tehnicii, alternare care confirmă principiul odihnei active. Acest al cincilea procedeu ar putea deveni un concurent al procedeului fluture în proba de 200m, cu condiția realizării unei viteze confortabile la procedeul bras. Putem asocia tipul înotătorului de mixt cu cel al decatlonistului din atletism. Se pot desprinde următoarele concluzii: - la creșterea vitezei de înaintare rezistența apei crește cu pătratul vitezei, iar consumul energetic cu cubul vitezei de înaintare, - la creșterea suprafeței secțiunii transversale a corpului mărirea
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]