265,125 matches
-
dar mai ales formații glumeț-ironice: hingherie, lichelie, trepădușie, uitucie etc. (ardelenie, orășenie, țanțoșie îi sînt atribuite lui G. Călinescu). Or, s-ar părea că această direcție a inovației este încă activă: creații lexicale similare formate cu -ie au putut fi înregistrate și în ultimii ani; fără a marca o tendință, ele atestă caracterul încă productiv al sufixului. De fapt, creațiile în cauză se înscriu în fenomenul mai larg al „registrului ironic”: cuvinte și forme gramaticale arhaice sau populare, parțial ieșite din
„Șomerie“, „boemie“, „membrie“... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13163_a_14488]
-
semnal al distanței ironice. Compararea mai multor dicționare, a listei furnizate de Iorgu Iordan și a exemplelor actuale impune o invitație la prudență: un sufix atît de bine reprezentat în limbă a produs desigur de mai multe ori același derivat, înregistrat sau nu, intrat sau nu în circulație. Afirmația că un derivat în -ie este nou trebuie deci pusă sub semnul dubiului inerent. Cuvinte ca șomerie și șoferie nu sînt înregistrate în DEX, dar apar în dicționarul academic (DLR); termenul membrie
„Șomerie“, „boemie“, „membrie“... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13163_a_14488]
-
limbă a produs desigur de mai multe ori același derivat, înregistrat sau nu, intrat sau nu în circulație. Afirmația că un derivat în -ie este nou trebuie deci pusă sub semnul dubiului inerent. Cuvinte ca șomerie și șoferie nu sînt înregistrate în DEX, dar apar în dicționarul academic (DLR); termenul membrie nu e înregistrat în dicționare, dar e semnalat de Iordan (cu explicația „calitatea de membru”) ș.a.m.d. Formațiile mai recente provin în genere de la substantive și se bazează desigur
„Șomerie“, „boemie“, „membrie“... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13163_a_14488]
-
intrat sau nu în circulație. Afirmația că un derivat în -ie este nou trebuie deci pusă sub semnul dubiului inerent. Cuvinte ca șomerie și șoferie nu sînt înregistrate în DEX, dar apar în dicționarul academic (DLR); termenul membrie nu e înregistrat în dicționare, dar e semnalat de Iordan (cu explicația „calitatea de membru”) ș.a.m.d. Formațiile mai recente provin în genere de la substantive și se bazează desigur pe analogie. De exemplu, ghicitorie (“previziunea economică nu este o ghicitorie”, Cotidianul 161
„Șomerie“, „boemie“, „membrie“... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13163_a_14488]
-
primă formă în 1997, a fost îmbogățit într-o a doua ediție apărută în 2000, astfel încât însumează 183 de articole. Volumul II, E-L, a apărut în 1999 și cuprinde 180 de articole. Volumul III, M-P, tipărit în 2001, înregistrează 184 de scrieri. Ultimul volum, IV, Q-Z, încheie alfabetul cu încă 176 de opere analizate, iar o Addenda îndreaptă omisiunile completând sumarul cu încă o sută de titluri noi. Repertoriul de opere reprezentative însumează astfel 823 de titluri. Pentru un
Dicționarul patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13138_a_14463]
-
acordă dicționarului o personalitate distinctă. E de meditat pentru ce ne adresăm mai repede unui dicționar: pentru o valoare recentă sau pentru una istoricizată, dacă nu clasicizată? O implicare mai generoasă a criteriului istoric ar fi creat posibilitatea de a înregistra și opere importante în evoluția unor genuri și specii literare, dar mai modeste din punct de vedere estetic. Văd, astfel, ca înregistrabile și scrieri cum ar fi Occisio Gregorii... (o farsă studențească importantă în istoria teatrului românesc) sau romanul neterminat
Dicționarul patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13138_a_14463]
-
piesele simfonice Akrostichon, Kybalion L’ Ora X sau Vortex-Wolken I, II, III, numeroasele lucrări camerale constituie fascicule de raze cu secțiune bine delimitată, aidoma unor particule aflate în mișcare ordonată, așa încât opusurile se erijează într-un fel de holograme ce înregistrează atât amplitudinile undelor creatoare, cât și fazele acestor unde. Nu ca pe faze (etape) de creație, ci, mai curând, ca pe niște reflexe spațiale și temporale mânuite cu dexteritatea și inspirația unui compozitor rodat la școala maeștrilor muzicii clasice și
Jubiläumskonzert by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13171_a_14496]
-
inaccesului la arhive, datorită depărtării în timp, a scăderii interesului chiar. Aici am găsit contribuția majoră a romanului lui Ion Vianu. Nu reconstituirea unor scenarii politice necunoscute, nu dezvăluiri senzaționale (pe care le-ar fi putut face fără nici o cenzură) înregistrate în minuțioasele jurnale, dar zbaterea de a pune cap la cap piesele necunoscute ale istoriei noastre adevărate însoțită îndeaproape de neputința pătrunderii esențialului. Dacă o astfel de temă, înainte de ’89, avea un anume sens în mecanismul totalitar, acum, după căderea
Fantomele memoriei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13155_a_14480]
-
de Audio-vizual de la école Cantonal d’Art din Lausanne, autor al unor documentare apreciate la festivaluri naționale & internaționale - “Connu de nos services”, “La bonne conduite”, “En cavale”), însoțit de o echipă de filmare, a așteptat în fața acestei săli și a înregistrat cu răbdare și minuție fiecare gest, reacție, grimasă, declarație, confesiune a parlamentarilor ieșiți la o pauză de țigară sau de cafea. A rezultat un pasionant document despre democrație, construit însă ca o veritabilă ficțiune - o piesă de teatru în cinci
SOLOTHURN 2004: povești elvețiene și povești românești by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/13170_a_14495]
-
prestigioasei reviste numele unei tinere poete care mi-a atras numaidecît atenția: Sina Dănciulescu. Tușele sigure ale începătoarelor sale stihuri indicau o vocație cu atît mai prețioasă cu cît ne aflam în deceniul celei mai joase căderi pe care a înregistrat-o vreodată creația literară românească. Era o poezie „de notație”, cum se spunea pe atunci, învecinată cu textele pe care le semnau A. E. Baconsky, Aurel Rău, Aurel Gurghianu, Petre Stoica, Leonida Neamțu, în aceeași ingrată perioadă și în același
Impresionism liric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13188_a_14513]
-
aplecat/ într-o fîntînă// un echivoc de coapsă și măr dulce/ cu lăcomia apei/ cu lăcomia inimii în valve/ cu lăcomia viermelui în fructe/ cu lăcomia golului în cîntec -// sub plutele spulzite de beteală” (Îndoliat de fluturi). Sub unghiul tehnicii, înregistrăm o cromatică impresionistă, melancolică, simplificatoare, precum un simptom al prăbușirii ce s-a declanșat: „Alb-roz copacii. Fals Gauguin./ Aceleași străzi. Și apele pavate.// Cumpăr doi trandafiri/ și intru în cetate.// Sub lovituri de ceas/ strîmb aplecată în cer ca un
Impresionism liric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13188_a_14513]
-
de vară, volumul de debut din 1989, și o alta, din Într-o după-amiază de vineri, publicat în 1997 (între care se interpune Eclipsa, apărut în 1993), nu sînt esențial diferite. Aceeași mînă sigură, același ochi neobosit și lucid care înregistrează avid tot ce vede, același umor negru și o neschimbată ironie, fin diluată în poantă lingvistică. Pe scurt, Răzvan Petrescu e un scriitor cu o puternică individualitate. Probabil așa se și explică succesul de critică cunoscut de proza sa încă
Proză în imagini by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13185_a_14510]
-
nimic semnificativ cel puțin. Realitatea se dezvăluie necontenit sub formă de șoc, un șoc existențial, atenuat de percepția care, ținută tot timpul la nivel acut, își pierde noțiunea propriei intensități. Naratorul traversează năuc și apatic orașul, coboară scări, cumpără ziare, înregistrează mecanic vorbele celor din jur - simpli figuranți ai unui decor fără scenograf -, intră în metrou și ajunge la serviciu, după ce trece prin tot soiul de accidente fără noimă. Realitatea din proza lui Răzvan Petrescu e fotografică și picturală, atît doar
Proză în imagini by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13185_a_14510]
-
romanul Țarcul de Costache Anton, apărut la Editura „Cartea Românească” la sfârșitul lui 2002. Excepția o constituie Nicolae Bârna, care i-a dedicat un comentariu atent în „Viața românească” (nr. 10/2003). Alte ecouri, după știința mea, Țarcul nu a înregistrat. Și este totuși o carte „de ținută”, „scrisă bine, frumos, limpede”, cum constata Nicolae Bârna în amintita cronică. O carte cu o structură complexă, aș adăuga, antrenând desfășurări epice și personaje care se rețin. Este nedrept să fie ignorată. Să
O carte restaurată by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13214_a_14539]
-
un Jiguli sau un IMS dinspre Caransebeș, pregătit să deschidă magnetofonul la casa de cultură (sau să-l închidă, după cum îl roagă Plătică Eugenia, cînd vine vorba să-i povestească o “întîmplare îngrozitoare” despre un șef -p. 112) și să înregistreze realitatea socialismului “la cald” și “la temperaturi înalte”, mai ceva ca în topitoria de la Galați. În fond, dacă cenaclul “Petică”, descris în Caractere și frecventat de “felcerița” Elena Vînău, există cu adevărat (ba chiar cu un conducător, poetul Valeriu Gorunescu
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
foarte multe ori perifrazele a face click și mai ales a da click: “poza o vei putea încărca după ce ai făcut click pe linkul din emailul de confirmare” (timisoara.net); „dă click pe imaginea de mai jos pentru a te înregistra” (webtomoney.home.ro). În fond, în ciuda impresiei de masivă influență străină și de modificare profundă a limbii, și în acest caz tendințele mai vechi rămîn puternice și victorioase: locuțiunile sînt preferate verbului simplu, iar baza lor predilectă este a da
„A da click” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13218_a_14543]
-
ale operelor lui - poeme, texte în proză, scrisori, însemnări), în ordine strict cronologică, fără clasificări pe genuri; (B). Traduceri ale operei kavafice, fie în ediții independente, fie în lucrări cu caracter antologic sau apariții fragmentare (selectiv); (C). Iconografia Kavafis (care înregistrează materialul iconografic de orice fel referitor la poet și la familia sa); a patra parte, (D), și cea mai întinsă, consemnează exegeza greacă și, în măsura posibilului, și cea străină. Cele 4180 de voci ale acestei secțiuni confirmă, încă o dată
Aniversare Kavafis by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/13249_a_14574]
-
la destinație. Cît despre „indulgență”, respectiv „severitate”... Un lucru să fie clar: “indulgența” sau contrariul ei, acolo unde par a fi, nu mi se cuvin atribuite mie, bineînțeles, ci autorilor la care mă refer. Eu nu fac altceva decît să înregistrez obiectiv judecățile, precumpănitor favorabile, dar unele și negative, de care am dat în relatările călătorilor și în celelalte genuri de texte. Mă întreb cine mi-a făcut reproșuri într-un sens sau altul. Cartea a primit, numai pentru originalul german
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
o anumită consistență morală, că nu este doar o imagine. Puțini sunt oamenii politici - Gh. Ciuhandu, Mona Muscă, Vasile Dâncu și poate încă unul sau doi - care au reușit să iasă cu fața curată din această examinare severă. S-a înregistrat și un eșec al lui Robert Turcescu, care, avându-l ca invitat pe Ion Diaconescu, l-a tratat inadecvat, ca pe un om politic activ, în loc să-l ia în considerare ca pe un simbol al luptei anticomuniste (cu atât mai
O bilă albă pentru Robert Turcescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13266_a_14591]
-
Dumitru Hurubă Cu atenție, fiindcă intrând în sala sibiană de spectacol fără o pregătire prealabilă, unde se înregistra pentru TVR 1 emisiunea cu genericul de mai sus, un rumânaș hrănit din coșul zilnic generos calculat de Guvern și purtat în cioc de pasărea colibri, ar fi dat în apoplexie. ...Ca de fiecare dată, Marioara Murărescu a organizat un
„Deschide ușa, creștine!” (cu atenție!) by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13250_a_14575]
-
de viața literară în speță a deceniului cinci, foarte utile și pe care nu le-am putea expedia de plano la rubrica „istoriei literare mărunte”, așa cum consideră un comentator. E doar un zbor la mică altitudine, necesar pentru a se înregistra toate particularitățile terenului. Dar cercetarea se bizuie pe cîteva idei generale și atitudini pe care nu le-am putea releva fără simțămîntul că nu mai corespund mentalității noastre. Astfel Lucian Valea atribuie „spulberarea” generației războiului faptului că i-ar fi
Despre „generația amînată” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13237_a_14562]
-
aplecînd urechea la spusele unui Adrian Păunescu și bineînțeles neînvoindu-se a indispune „forurile”. Aflat în anticamera cabinetului directorial, în care intraseră mai înainte Alexandru Paleologu și Geta Dimisianu, pentru a pleda în favoarea tipăririi cărții despre Eugen Ionescu, autorul acesteia înregistrează lucruri edificatoare: „În biroul lui Preda se aflau Adrian Păunescu și nu știu mai cine - cei doi au intrat și i-au comunicat, plini de elan, lui Preda propunerea mea. Stînd în hol, auzeam cîte ceva din conversația animată ce
Mai mult decît un exercițiu al memoriei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13281_a_14606]
-
șucar (din a șucari), bîlba (a se bîlbîi). Uneori, preferință pentru derivatele regresive postverbale duce la reactivarea unor cuvinte învechite sau la intrarea în stilul colocvial a unor forme regionale: zdroaba, socoată. În DEX (1996), substantivul socoată nici nu este înregistrat. Apare însă în Dicționarul limbii române (DLR, tomul X, litera S, 1992), ca element învechit și regional, provenind de la verbul a socoti și avînd mai multe sensuri, echivalente cu ale derivatului în -eală de la același verb, socoteală. Cuvîntul e ilustrat
„Socoată“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13306_a_14631]
-
un punct și numai dacă acceptăm criteriul alfabetic pentru constituirea catalogului, criteriu care ar face practic nerecognoscibilă Cartea Unică în masa enormă a variantelor. Un posibil criteriu ar putea fi gradul de eronare în raport cu varianta perfectă, cu Cartea Unică, catalogul înregistrând, în fond, întregul parcurs combinatoric al (pre)variantelor false. Deși nu se precizează nicăieri dacă acest catalog adevărat al Bibliotecii înregistrează și versiunile imperfecte, acest lucru se subînțelege. Acele „mii și mii de cataloage false” pot fi nu doar cele
Creatorul în oglinda lui Borges by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13289_a_14614]
-
enormă a variantelor. Un posibil criteriu ar putea fi gradul de eronare în raport cu varianta perfectă, cu Cartea Unică, catalogul înregistrând, în fond, întregul parcurs combinatoric al (pre)variantelor false. Deși nu se precizează nicăieri dacă acest catalog adevărat al Bibliotecii înregistrează și versiunile imperfecte, acest lucru se subînțelege. Acele „mii și mii de cataloage false” pot fi nu doar cele incomplete, dar și cele care adună laolaltă chiar și versiunile mai puțin reușite ale variantei finale. Unul din postulate precizează clar
Creatorul în oglinda lui Borges by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13289_a_14614]