1,431 matches
-
fim ca niște căcați! - protestă armeanul. Niște adevărați căcați! Asta și suntem - replică bărbatul cu garoul la picior. Căcați ce omoară pentru bani și care doar în filmele proaste își ispășesc păcatele printr-o faptă eroică... - Își atinse ușor bandajul însângerat și adăugă: Operațiunea asta a fost foarte prost plănuită încă de la început, și ăsta-i rezultatul. Mai bine acceptăm o înfrângere decât să regretăm un dezastru. — Mai e cineva de acord...? — Aici începe să fie cald și mi-e sete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
cu mult mai scârbavnice decât cele din visul meu să strălucească din timp în timp, străfulgerate de ceea ce par a fi razele celui mai orbitor diamant, lăsând vederii dinți uriași, ca de elefant, schimonosiți în rânjete răscolitor de urâte, ochi însângerați, mimici spre groaza mea mult prea umane pentru a fi ale unor animale, vestind chiar primele momente ale apariției omului. Așadar, astfel și tocmai aici a început povestea celor asemeni mie... așa a-nceput totul, nu trebuia decât să reușesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
se remarcă prin zboruri în direcția Spiritului și a Dreptății, prin elanuri deosebit de puternice și traduse în acțiune, tocmai acele epoci par deosebit de înfricoșătoare pentru că în ele își dau întâlnire fărădelegi nemaivăzute și ticăloșii diavolești. Asemeni unui urs cu căpățâna însângerată și spartă care lovește o bârnă atârnată de o frânghie și care e lovit de această bârnă cu atât mai tare cu cât el însuși lovește mai tare această bârnă, omul se chinuie și se irosește în înfruntarea veșnică a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
care se apropie fu Sofia Prostituata, credincioasa lui Însoțitoare. Vru să-i tragă pe ochi șalul pe care i-l dăduse, dar nu găsi atîta putere, Închizînd ochii de groază. Cu țeasta zdrobită, cu membrele frînte, cu chipul desfigurat și Însîngerat, cu măruntaiele la vedere, precum o vită Înjunghiată, zăcea pe pămînt; pe pămînt zăcea o masă de oase frînte și carne căsăpită, cu burmazul, crepidele și șalul amestecate laolaltă cu trupul stîlcit. Cei care se apropiară să vadă scena o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
M-am ridicat cu sînge În gură și cu un țiuit În urechea stîngă, care Îmi sfredelea capul precum fluieratul unui milițian. Mi-am pipăit fața și mi-am simțit buzele plesnite, arzîndu-mi sub degete. Un inel cu pecete strălucea, Însîngerat, pe inelarul profesorului de muzică. — Cheile, ți-am spus. — Duceți-vă la naiba, am scuipat eu. N-am văzut pumnul venind. N-am simțit doar ca și cum un ciocan pneumatic mi-ar fi smuls stomacul. M-am Îndoit ca o marionetă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
afecțiune Stimați Concetățeni sau Dragi Compatrioți, ca unul care se pregătește să anunțe că începând de mâine va scădea la cincizeci la sută prețul benzinei, pentru ca imediat după aceea să arunce în ochii audienței străbătute de spaimă un organ intern însângerat, lunecos și încă palpitând. Ceea ce avea să comunice președintele republicii, adio, adio, la revedere, era deja cunoscut de toți, dar este de înțeles faptul că oamenii au avut curiozitatea de a vedea cum avea s-o facă. Iată, prin urmare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
Stinche, ordonase ca omul să plece liber. Fusese o decizie luată nu cu rațiunea, ci dictată doar de simțământul vinovăției de a fi fost cauza indirectă a torturii. Eliberându-l, se supusese dorinței de a-și alinga din amintire chipul Însângerat, articulațiile dislocate. Dar poate că mai avea totuși vreme să-l oprească. Probabil că matematicianul Încă aștepta să-și recapete un minimum de puteri Înainte să o pornească la drum spre Nord. Continuă să pășească, parcurgând ultima porțiune. Sala de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Împiedicat planul acela perfect. Mâna asasinului Începuse să lovească În pilaștrii viitorului edificiu, destrămând urzeala proiectului. Însă, dacă scopul asasinului era să curme visul imperialilor, atunci era cu adevărat foarte posibil ca Bonifaciu să se fi aflat Înapoia mâinii sale Însângerate. Un fior Îi străbătu șira spinării. Apoi i se păru că aude niște pași În spate și Întoarse capul. Ceva Întunecat Îl Învălui, orbindu-l. Pentru o clipă, simți un miros acru de mucegai, În timp ce o mână Îi apăsa țesătura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
intră în apartamentul său unde miroase a vanilie. Rainer se duce din nou pe malul fluviului impunător, acest simbol al orașului. S‑a făcut șapte seara și el reușește să arunce armele crimei în râu, în dreptul restaurantului pescăresc Berger. Pijamaua însângerată o lasă în mașină. Apoi Rainer o sună, de la o cabină telefonică, pe‑o fată pe care n‑a mai văzut‑o de luni de zile. Fata e baby‑sitter la o pereche de medici din centrul orașului, iar părinții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
însă din nou întrebarea unde‑i pijamaua lui Rainer și unde e domnul Witkowski, fiindcă cele două cadavre de aici sunt de sex feminin. Să fie oare tatăl cel care a făcut asta? Dar până la urmă sunt descoperite și resturile însângerate ale tatălui, ascunse în ladă. Creierii lui au rămas pe alături și n‑au mai fost băgați în ladă. Acum n‑a mai rămas decât întrebarea referitoare la pijama, care e pusă din nou, pe un ton mai dur și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
ca să iau bustul lui Dante așezat pe biroul lui Kindermann și să i-l fac bucăți lovindu-l în cap. Kindermann fiind fără cunoștință, m-am uitat în jur spre locul unde Lange se ghemuise într-un colț. Cu antebrațul însângerat apăsat de ceea ce mai rămăsese din jugulara sa, mai răsuflă de câteva ori și apoi muri fără să mai scoată un cuvânt. I-am scos cătușele și i le transferam lui Kindermann care gemea când, atrase de împușcătură, două asistente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
ce tăcut De negre griji, te-nghenunchia. Îți sărut zbuciumul din zile, Îți sărut zbuciumul din nopți, Sărut răbdarea ce-ai avut, Și mila ta, pentru noi toți. Sărut și clipa hărăzită De a te naște mama mea, Și palmele-ți însângerate, Și toată osteneala ta. Sărut și poala ta, ce leagăn Încă îmi e și mă mai cheamă, Sărut și țărâna pe care Veșnic rămas-a iz de mamă. Mă iartă tu, iubită mamă, Îmi iartă tot ce ți-am greșit
LA MULȚI ANI MĂICUȚA MEA de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364302_a_365631]
-
preluară imediat scandarea cuvântului pe care Solomon îl rostea cu mare mândrie zâmbind a izbândă: - Scri-i-tor! Scri-i-tor! Scri-i-tor! - scanda mulțimea acompaniind ritmul din palme, în timp ce matahala se apropia cu pași lenți și apăsați, ca un gâde spre victimă, cu ochii însângerați. Fiecare pas al lui Jery ridica tonul celor care scandau cabotinic, la o cotă mai înaltă, apoi și mai înaltă, până ce matahala ajunse, în cele din urmă, la o jumătate de pas de Solomon. În acel moment, ”corul”, ca o
PEISAJ CU CORBI (SCHIȚĂ) de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362801_a_364130]
-
MEU AMORF Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 1699 din 26 august 2015 Toate Articolele Autorului Din satul meu amorf (Faptul concret) Ne arde pământul, căldura asuprește ogoare Cei rămași își duc optimismul la abatorizare Scrâșnesc inutile, scorojite zăpezi însângerate Iar necredința scutură anii pe morminte uitate Nicicând nu am știut cum că totul va urma să fie Istorie prea scurtă, sorbită-n neagra igrasie Tot merg eroii bravi pe drumul sacru ce nu-l pot măsura Prin mii de
DIN SATUL MEU AMORF de STELIAN PLATON în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/362950_a_364279]
-
luptă bravii mei oșteni!... Zdrobiți vrăjmașul!... Râuri de sânge să curgă din ei!... Înainteee!... După mineeee!... Vodă se avântă nebunește în iureșul luptei. Cu armăsarul ridicat în două picioare se năpustește asupra vrăjmașilor lovind năprasnic în stânga și-n dreapta. Capete însângerate sar într-o parte și-n alta, trupuri spintecate alunecă de pe cai. În chiote de luptă, oastea de voinici se avântă după stăpânul lor. Căpitanul Buzduganlovește cu buzduganul în stânga și în dreapta ca să-și facă loc spre domnitor. BUZDUGAN: Măria Ta
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
neputințelor fulgerele ultimelor frământări rarefiate, în jocul bezmetic amintind de caligrafia începutului înstrăinat din prima clipă în care universul s-a contorsionat dezacordându-și mădularele întru eternă sau provizorie concepere, care a început din sfârșit pentru a continua spre capătul însângerat al evoluției întipărite în miezul memoriei, când Cuvântul evadând din placenta veșniciei obosite de așteptare s-a preschimbat, explodând ca un joc de artificii, în nemurire. Anatol Covali Referință Bibliografică: Menire / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1889
MENIRE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363541_a_364870]
-
abordări greșite nu în ce privește dezvoltarea țării, ci a privirii panoramice globale, asupra poziției țării noastre în lume , asupra a ceea ce putem sau nu putem face singuri .Bun, hai să zicem că plătim de un sfert de secol pentru acel Crăciun însângerat, pe care eu cel putin, nu l-am dorit și cu care nu am fost de acord...dar problema este , oare e mai bine acum??? Fără Toma Caragiu , Dem Rădulescu, Jean Constantin , Colea Răutu , Sergiu Nicolaescu , Mișu Fotino, Amza Pelea
O ISTORIE MINCINOASA de MARIUS MIRCEA GANEA în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363569_a_364898]
-
-n prim pătrar ca să grăbească-n ochi de timp lumina să se reverse, răsturnând din car iluzii pentru-o altă veșnicie dar am zărit-o (și nu doar o dat’) zburând din cuibul tău de pustnicie, cu aripi de apus însângerat... Referință Bibliografică: Din cuibul meu de gând / Aura Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1603, Anul V, 22 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Aura Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
DIN CUIBUL MEU DE GÂND de AURA POPA în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362343_a_363672]
-
IX. GREȘEALA UNEI MAME, de Paula Diana Handra, publicat în Ediția nr. 1866 din 09 februarie 2016. GREȘEALA UNEI MAME E ziua spre sfârșite, curând se face seară Amurgul o găsește tot pe o piatră-afară Cu inima zdrobită și tare-nsângerată Cu lacrimi de căință, femeia-ndurerată. O sperie tăcerea, ce blestemată-ursită, Se zbuciumă și plânge căci e nefericită Fusese dimineața vioaie, în putere, Și peste-o zi, se vede că geme de durere... Sosi cu-odoru-n brațe la sfânta mănăstire Și
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
și cu vată/ Nu mai vibrează glasuri argintii./ Dintr-o copilărie-ndepărtată/ Răsună-n noi colindele târzii.// Nu-și mai vestește nimeni bucuria/ Că S-a născut în noaptea asta Christ./ Doar îngerii Îi cântă-n cer solia,/ Crăciun amar, însângerat și trist.// Copiii azi se roagă sub icoane/ Să le aducă Moș Crăciun, în zori,/ Mălai în locul pungii cu bomboane/ Și tații îngropați în închisori. („Noapte de Crăciun”, p. 115). Din păcate este imposibil să cităm versurile și poemele care
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
cute adânci sunt sub pământ. Umbrele lor s-au imprimat în tencuiala zidurilor, în transparența vitrinelor. Le poartă pașii doar covoarele. Iar eu zgârii cu unghiile peretele scorojit și mă ascund sub pielea zbârcită a zugrăvelii, sap labirinturi cu degetele însângerate ca să-i găsesc, să mă regăsesc pe mine, întreagă. Trec din cameră în cameră, încet, cu luminile stinse. Îmi umplu alveolele cu aerul din casa bunicilor. Miroase a nuc, a mobilă veche, a hârtie creponată, a vanilie, a copil cu
CĂLĂTORIE de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360913_a_362242]
-
amor, Țîșnind împreunate din suflete rebele. Cu iubirea noastră aprindem Galaxia! Lumina pietății va străluci în Rai. Iubește-mă Iubite! în noaptea înălțării, Te voi iubi aievea din inima-mi, ce-o ai... Sufletu-mi sihastru aleargă printre maci, Pete-nsângerate pictate în...Eter. De-i rătăci vreodată prin Galaxii de dor Fidel iubirii tale, voi fi al tău reper... © D. Theiss Referință Bibliografică: Hai să zburăm Iubite spre Raiul cel albastru! / Doina Theiss : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 934
HAI SĂ ZBURĂM IUBITE SPRE RAIUL CEL ALBASTRU! de DOINA THEISS în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364235_a_365564]
-
asemui cu o „călătorie” a omului pe Pământ?! Mugurul să fie oare copilul fragil și inocent?! Bobocul de floare să fie oare adolescentul vulnerabil încă la ger și intemperii?! Splendida floare de cireș să fie oare tinerețea cu frumusețea ei?! Însângerata boabă de cireș să fie oare a doua tinerețe încărcată de un molipsitor optimism? Mă opresc aici cu etapele vieții, e mai prudent. Dar nu mă pot opri în a vedea, paradoxal poate, o asemuire între frumusețea dumnezeiască a florii
SAKURA-FLOAREA DE CIREŞ JAPONEZ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 930 din 18 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364242_a_365571]
-
ținând într-o mână paloșul, iar în cealaltă buzduganul. Cu armăsarul ridicat în două picioare se năpusti asupra vrăjmașilor lovind năprasnic în stânga și-n dreapta. - Înainteee!... La luptă, bravii mei oșteni!... Zdrobiți vrăjmașul!... Înainteee!... După mineeee!... Victoria este aproape!... Capete însângerate cădeau într-o parte și-n alta, trupuri spintecate alunecau de pe cai. Oștenii văzură cum vodă deschide o cărare însângerată în rândul dușmanilor. Atunci, în chiote de luptă, o ceată de voinici se avântă după stăpânul lor. - Măria Ta!... Întoarce
II. NĂLUCA DIN IUREŞUL BĂTĂLIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363257_a_364586]
-
ușor Și-n taină-ar vrea de vrajă să dezlege Blestemul curs din trupul unui nor. Tu taci și treci pe-aceeași veche-alee Deși de alb ți-e sufletul flămând Nu vezi pridvorul nins cu azalee Când lăcrimează-amurgul peste gând. ÎNSÂNGERAT AMURG Sărută marea țărmu-ncins de-arșiță Talazurile-i amuțesc pe stânci Tărâm râvnit de zei - o insuliță - Retortă a tăcerilor adânci. Îți simt suflarea rătăcită-n mine Pe buze sarea ta săpându-și vad Însângerat amurg... și seara vine Cu
POEMELE AMURGULUI (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368363_a_369692]