698 matches
-
descrisă ori sugerată cu aceeași pregnanță, prin texte și reprezentări care nu lasă loc pentru tăgadă. Iată câteva ilustrări în acest sens: 1. Din tradiția taoistă: „în vremuri vechi, iată cine a atins Unul:/ Cerula atins Unul și s-a înseninat, / pământula atins Unul și s-a liniștit, / spiritele au atins Unul și-au devenit divine, / valea a atins Unul și s-a umplut, / cele zece mii de lucruri au atins Unul/ și s-au născut / dregătorii și regele au atins Unul
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
-l diferențiază de cele ale contemporanilor. Momentele de poezie , de vibrație sufletească existentă la I.A. Bassarabescu sau Brătescu-Voinești amplifică în fond, această condiție tragică a omului pe care absolut totul îl readuce în stadiul nimicniciei. Nimic și nimeni nu înseninează această atmosferă: nici un zâmbet, nici o privire caldă pentru că pașii eroilor lui duc implacabil spre prăbușire. Mizeria materială din nuvelistica acelei perioade a lui Agârbiceanu și Sadoveanu nu stă în prim plan, ci exprimă acea continuă frământare zadarnică, cu atât mai
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
ruină și răceală". Amănuntele descriptive au funcția de a sugera o atmosferă, dar și funcția de a prefigura un caracter. Amănuntele fizionomice sunt prezentate printr-o tehnică a acumulării, încât portretul trimite la o dominantă de caracter (avariția). Prezența Otiliei înseninează existența lui Costache Giurgiuveanu. Ea îi "cenzurează" actele de zgârcenie care au devenit automatisme comportamentale, determinându-l să-i dea bani lui Felix; "introduce o viziune umanizantă asupra avarului". Manifestările cotidiene ale protagonistului sunt subordonate instinctelor, în primul rând instinctului
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
o "scorpie nebună", "mai îndrăcită decât talpa iadului", iar reacția ei este pe măsură: îi aruncă în față castronul cu ciorbă fierbinte, îl acuză în fața musafirilor că are țiitoare, că umblă beat și o torturează. După o vreme, atmosfera se înseninează, soții se împacă, dar Acrivița pune la cale un plan diabolic de ruinare a soțului. În scurt timp, vestitul negustor, plin de datorii, a fugit în lume, s-a împrietenit cu Negoiță, care-l ascunde de urmăritori, și împreună au
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Arabia Saudită știind că ai interdicție pentru că vii dintr-o țară cu care țara mea nu are relații diplomatice!". I-am cerut să citească viza diplomatică saudită obținută de la Ambasada Regatului Arabiei Saudite în Statul Kuweit. Interlocutorului meu i s-a înseninat fața, constatând că eu știu să și citesc nu numai să vorbesc limba arabă literară. Mi-a cerut și ne-a cerut apoi tuturor celorlalți cetățeni români să fim fotografiați, față și profil. I-am cerut, la rândul meu, să
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
al purificării afectului prin absență și idealizare. Când se vor revedea au devenit amândoi oameni maturi pe care această nouă încercare, probă a luptei cu sine, i-a fortificat și echilibrat. Întors din călătorie pentru investitura de maestru, el e înseninat, robust și calm, căci a fost mai puternic decât pasiunea lui. Se salută, își vorbesc fără patimă, fără spaime sau tremur, ca și când i-ar lega o veche și strânsă prietenie: Persida era fată cuminte și pusese în gândul ei toate
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
tu să-i dăruiești?”, își băteau joc de el. Nătângul observă atunci că toți erau încărcați cu lapte și miere, cu lână de oi, cu brânză și pâine. La așa ceva nu se gândise. Era abătut. Dar deodată fața i se însenină și strigă bucuros: “Aș putea să alung muștele de pe fața sa!” “De fapt ce crezi tu? Îi spuseră ceilalți. Pentru asta sunt îngerii!” Nătângul era foarte trist. După câtva timp spuse: “Aș putea să-i frec picioarele, ca să se încălzească
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Pentru asta sunt îngerii!” Nătângul era foarte trist. După câtva timp spuse: “Aș putea să-i frec picioarele, ca să se încălzească”. “Ce crezi tu? îi spuseră ceilalți. Pentru asta sunt îngerii!” Nătângul începu să plângă. Dar deodată fața i se însenină și strigă: “Aș putea să-i cânt un cântec, ca să poată adormi”. “Ce crezi tu? îi spuseră ceilalți. Pentru asta sunt îngerii!” Nătângul era foarte abătut și trist și plângea. Dar nu abandonă. Voia cel puțin să-i vadă de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
haină nobilă” experienței imunde. S. are sobrietatea dicției unui Ion Ioanid, nu însă și fluența lui narativă. Notabil ca literatură e registrul memorialistic al vocii narative. Într-un gen saturat de scriitură horror, S. preferă, ca și N. Steinhardt, retrospecția înseninată de spiritualizare. Așa cum titlul cărții evocă parcursul inițiatic al suferinței, narațiunea ei focalizează nu fiziologia durerii, ci procesul moral al experiențelor-limită, „eshatologia detenției”, cu întreținerea reflexelor demnității și reedificării interioare în proximitatea morții, sub umilință și tortură. Prozatorul are simțul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289885_a_291214]
-
inclusiv într-un alt sistem politic decât comunismul. Tranziția românească a dovedit cu prisosință acest lucru. În decembrie 1989, după fuga lui Ceaușescu, mulți dintre securiști au fost alarmați inițial, așteptându-se la represalii; dar începutul anului 1990 i-a înseninat pe deplin, indicându-le care va fi noua lor ocupație: echipa lui Ion Iliescu și Frontul Salvării Naționale aveau nevoie de fosta Securitate pentru a contracara acțiunea partidelor istorice și doleanțele anticomuniste ale societății civile. Singurii antrenați să facă față
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
Îi răcorea obrajii acoperiți de o barbă În dezordine. Iarba Începe să se ridice și În curând iar o voi doborî cu coasa În brazde Încă Înainte de răsăritul soarelui de după dealurile Împădurite ale Giurgeului, gândi el, și ochii i se Înseninau parcă de o lumină venită dinăuntru. Acum cerul era umed și limpede, iar de pe Mureș deja se ridicaseră negurile. Prin rariștea brazilor Începeau să se vadă primele case. Câteva glasuri i se deslușeau parcă venind de demult și două siluete
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
și supunere În educația copiilor. Sfântul Ioan susține cu Înflăcărare postul ca mijloc de Îmbunătățire morală, Întrucât ne eliberează din robia păcatului. Postul Înspăimântează demonii, schimbă hotărârea lui Dumnezeu, potolește nebunia patimilor și ne aduce iar la libertate și ne Înseninează cugetul. „Postul are mare putere de curățire morală, Întărește voința de bine, lămurește interiorul duhovnicesc și ușurează ridicarea sufletului către cele cerești.” Prin post și rugăciune omul comunică mai ușor cu Dumnezeu. ”Învață-l pe copil să se roage! Dacă
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mariana DINTER, Adriana NASTASĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2133]
-
calculul kilogramelor de deșeuri scoase din ea pe un an, cu panoul " Trebuie numai să păstrezi curățenia!", regim rutier este tabla de morți și de răniți din segmentul de drum periculos peste Tîrnave, o schimbă periodic, siniliul pereților de pe Jijia înseninat la Vîrfu Cîmpului albastru ceresc, nume înalt Vîrfu Cîmpului, da' ți-i rău, vino-ncoace la mine dacă ți-i rău! Suceava 23 km franjuri din graiul țigănesc al femeilor, Siretul trecut, Zvoriștea cișmele, rețea de apă, pensiunea "Amăriuței" iaz
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
gând nu-mi trecuse că aș fi putut reuși. Toată familia mea vă mulțumește pentru că știe că de la dumneavoastră au fost acei bani, pentru dumneavoastră un mizilic, dar pentru niște oameni ca noi, o adevărată avere. Ziua lui Cristi se înseninase, iar afară, soarele începuse să se arate de după norii negri ce adormiseră orașul. Povestea ospătarului nu doar că l-a mișcat puternic, dar l-a făcut să -și aducă aminte câți oameni ajutase de-a lungul carierei sale, fie cu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
alte vulpi. Dar dacă tu mă îmblânzești, vom avea nevoie unul de altul. Tu vei fi, pentru mine, fără seamăn în lume. Eu voi fi, pentru tine, fără seamăn în lume... Dar dacă tu mă îmblânzești, viața mi se va însenina. Voi cunoaște sunetul unor pași deosebiți de-ai tuturora. Pașii altora mă fac să intru sub pământ. Ai tăi mă vor chema din vizuină, ca o melodie. Și-apoi, privește! Vezi tu, colo, lanurile acelea de grâu? Eu nu mănânc
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
coada rochiei mele și ne ducem amândoi, de mână, de sus și până jos! Am cântat tot restul spectacolelor vânătă... Iar Carlo Bergonzi... Altul ca Tucker. Mic, umflat, picioarele în X, burtă, dar când cânta "Cielo e mar", parcă se însenina tot cerul și apărea o lună de poveste! Aproape în fiecare seară bisa aria, ceea ce el nu făcea niciodată. Era o școală de canto în sine. — Gioconda era Hanna Janku, iar Barnaba Cornell MacNeil. — Hanna Janku era mare! Mă mir
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
În câmpul moșilor. Plajă, cred, că se face puțină. La hotel, la data de 16 iulie, sobele erau Încălzite. A doua zi În cursul dimineții, a trebuit să călătorim prudent și cu farurile aprinse din cauza ceții. Pe urmă s-a Înseninat. La graniță, alți doi gardieni, ultimii pe care-i mai Întâlnim, controlează pe cei ce intră În California. Oregon. Tragedia convoiului Donner. Cel mai mare restaurant al lumii Am intrat În vestitul Oregon. De numele Oregon este legată o perioadă
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
în mici grupuri, se căinau că nu mai plouă odată să crească grâul. Și aveau dreptate, era parcă o înciduare a vremii, încât adesea se înnora de se întuneca ziua în amiaza mare, cădeau câteva picături de ploaie, apoi se însenina norii grei risipindu-se absorbiți de vântul uscat și căldura secetei prelungite. Cei vârstnici comentau cu "responsabilitate civică" și comportamentul tinerilor, exprimându-și opinia că în "vremea lor" condenscendența față de bătrâni era sacră, pe când acum buna-cuviință a devenit anacronică. De la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
cu atât mai puțin aș fi atârnat eu de el. N-aveam chiar nimic de Împărțit amândoi, În afară de toată vorbăria asta În vânt și de vântul care ne șuiera prin buzunare. Îl descumpăniseră vorbele mele, dar În momentul următor se Însenină din nou și nu-mi dădeam seama ce fusese În capul meu curmându-i bucuria de a mă revedea În felul ăla prostesc, dacă am vrut să-l Încerc sau pur și simplu nu mai aveam chef de el. Ba
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
el a ieșit din tură, În vreme ce noi cine știe cât om mai avea de tras. Se stârnise un vânt rece pe cale de a ne răcori și limpezi. Era numai bună vremea, doar dacă nu s-ar pune ploaia, ba uite că se Înseninează și dintr-o dată am văzut luna plină și cerul potopit de stele. N-avem nici unul ceas, trebuia să ne fi gândit, să-l fi Întrebat pe Cosmescu... Acuma n-avem decât să ne uităm după stele tot Într-o fugă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
în sufletul meu de copil, și mă făceau să caut, inconștient, bineînțeles, un anumit tip de expresie a ceea ce trăiam. Inventam jocuri. Inventam jocuri și din cauza sărăciei, dar și din cauză că jocurile întrețineau un anumit tip de voie bună care o înseninau pe mama mea. A.V. Aveați, nu aveați radio? Pe vremea aceea existau și în sate, dar mai ales la oraș, difuzoare. Ați căutat vreodată, copil fiind, actorii, personajele în spatele difuzorului? A.V. Înainte de difuzor a fost contactul direct cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
în acompaniament de alăută, oriunde și oricând au răspândit cu multă dăruire și talent lumina lui Cristos. Cu certitudine știm că acolo unde există franciscani, există și marea poezie. Spiritualitatea franciscană și-a pus amprenta și asupra celorlalte arte. Dante, înseninat de contemplațiile teologice ale Sf. Bonaventura, vede în Paradis cum iubirea divină „mișcă Soarele și stelele”. Câtă frumusețe și ce poezie înaltă exprimă relația „înflăcărată” cu Clara, o altă Beatrice, dar ambele încercând să o urmeze pe Sfânta Fecioară Maria
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
îngrijirea dr. Neculai Ursulescu, care venea de la oraș cam de două ori pe săptămână. După cum relatează Leon Onicescu, administratorul așezământului, care s-a împrietenit cu Eminescu după vindecarea acestuia, Eminescu s-a făcut bine, deodată, în ianuarie 1887, când "se însenină ca prin farmec". Ulterior, însă spitalizat fiind, dar neclaustrat, Eminescu scrie "Vezi rândunelele se duc", închinată, după relatarea lui Onicescu, soției unui farmacist, doamna Czenkii, și publicată imediat, la 1 februarie în "Convorbiri literare" fiind trimisă de același administrator, Onicescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
oferiți-vă o recompensă, cum ar fi un masaj sau o vacanță. Exercițiile fizice produc energie. Iată câteva lucruri simple pe care le puteți face: o plimbare rapidă de 20-30 de minute, zilnic. Taijiquan, care umple de energie corpul și înseninează mintea. Faceți un duș fierbinte. Lăsați apa să vă lovească în creștet trei minute, în vreme ce nu vă gândiți la nimic. Persoanele mai în vârstă sau cele cu probleme cardiace nu trebuie să folosească acest remediu. Cântați cu voce tare de
[Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
vin amestecat cu otravă), vorbesc și râd". M. Eminescu a modificat varianta din ms. 2259 în care spune: "Ochii lor vorbesc, ei tac" într-o variantă de efect, sinonimă cu spiritul dacic: "ei ciocnesc, vorbesc și râd. Râd și râsul însenină adâncita lor paloare". De asemenea, poetul a renunțat să mai prezinte momentul dramatic al incendierii / distrugerii cetății (parcă protejându-și "visul de piatră"!) privându-ne de o viziune plastică de mare emoționalitate: "Au dat foc cetății mândre și din cranii
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]