699 matches
-
din Ion Barbu, Baconsky și chiar din Eminescu. În „Umbra Paradisului” distingem printre rânduri pe Baudelaire, Verlaine, Rimbold: Ca umbra unei harfe pe cetate Prin nervi îmi umblă păsările rare Și toată-ntemeierea vie doare În albii mari de mări însingurate Și trece-n sus pe osuar de lume cu vetre goale în orbite oarbe Ca-ntr-un spital bolnavele parfume. Cinecitește pe „Amon- Ra” își dă seama că petul s-a maturizat. Aș cita acest poem pentru că aici cuvintele lucrează
HORIA ZILIERU- UN „ORFEU ÎNDRGOSTIT” DE MAREA POEZIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359689_a_361018]
-
foc și granit, m-ai copleșit cu a Ta supremă și pură iubire, dăruindu-mi pe al Tău Fiu mult prea-iubit. El a ars ca o torță aprinsă pe un altar de suferință luminând, ca un far al meu trist, însingurat suflet. A scris cu spini și sânge în mine o scumpă dorință, ca viața să-mi aibă o tare nădejde și un nou cuget. Tată, un dor nestins în inimă Tu mi-ai lăsat, să caut mereu a Ta față
DOAMNE, TU M-AI RIDICAT de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 473 din 17 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359162_a_360491]
-
nu-ncearcă să m-alunge. Prin spații, trec fugar ca prin subtile gratii, Îmi port destinul sterp în punga cu holatii; O pasăre abisală mă însoțește-n mers, Cu aripa-i albastră bate noul univers. Mă pierd pe noua scenă, însingurat actor; Se-nalță greu cortina și-atunci cu un fior Anunț zâmbind, rebel, de sub falsul meu veșmânt Și-mi strig înlăcrimarea ca un deznodământ: -Eu sunt Ion al vostru, Ion cel fără de pământ! Referință Bibliografică: SUFLETUL - ALBATROS RĂNIT / Stelian Platon
ALBATROS RĂNIT de STELIAN PLATON în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345224_a_346553]
-
nu-ncearcă să m-alunge. Prin spații, trec fugar ca prin subtile gratii, Îmi port destinul sterp în punga cu holatii; O pasăre abisală mă însoțește-n mers, Cu aripa-i albastră bate noul univers. Mă pierd pe noua scenă, însingurat actor; Se-nalță greu cortina și-atunci cu un fior Anunț zâmbind, rebel, de sub falsul meu veșmânt Și-mi strig înlăcrimarea ca un deznodământ: -Eu sunt Ion al vostru, Ion cel fără de pământ! Referință Bibliografică: SUFLETUL - ALBATROS RĂNIT / Stelian Platon
ALBATROS RĂNIT de STELIAN PLATON în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345223_a_346552]
-
ați renunțat la presa politică și ați început să scrieți doar literatură. Da, este adevărat, dar nici asta nu este o fericire. Eu nu sunt un tip care să își dorească să trăiască pe o insulă, undeva în afara societății, un însingurat. În România ești și obligat să te retragi, pentru că altfel nu ai cum să ajungi la o stare de minim echilibru, tihnă, pace. Fără asta scrisul este imposibil. Sigur, poate să fie și un scris din ăsta foarte urban, foarte
Am primit în dar de la familia mea libertatea. Lucrul ăsta nu are preț pe lume () [Corola-blog/BlogPost/338341_a_339670]
-
Unde se duc șosetele când se duc? Există un univers paralel al șosetelor? De câte ori nu vi s-a întâmplat să constatați că nu mai aveți perechea la șosete? Pe Bogdan Ferariu, 25 de ani, șosetele însingurate îl tachinau. Dintotdeauna i-au plăcut șosetele colorate. Cum vedea unele care îi plăceau, și le comanda de pe net. De multe ori era dezamăgit că nu erau ca în poză. Apoi nu mai găsea ce îi plăcea și nu putea
Totul a pornit când un programator de 25 de ani a descoperit unde se duc șosetele desperecheate. GENERAȚIA B () [Corola-blog/BlogPost/338828_a_340157]
-
cerul tău în față, / Tu taci atunce/ Tot în limba ta“ (În limba ta). „Eu am țară unde să mor!“ În ipostaza sa de bard, Grigore Vieru nu se localizează doar în „lacrima“ Basarabiei care i-a inundat ochiul, în însingurata margine a țării, ci își îndreaptă privirea spre ea însăși, unde găsește sălășluind contrastele: „Sunt în București, Mamă,/ Am văzut aici/ Chipul frumuseții române/ Dar mai mult m-au înfricoșat/ Ochii tulburi ai urii/ Și ai vrajbei între frați./ Brațele
„Doar în limba ta durerea poţi s-o mângâi“ () [Corola-blog/BlogPost/339975_a_341304]
-
este o cunoaștere practică și o împăcare cu destinul. Al cincilea element al formulei existențiale îl regăsim în inițierea prin iubire și în “mitologia seducției” (p. 32). În toate laturile sale această formulă o găsim la Maitreyi. O liniște sufletească, însingurată, înconjoară înțelegerea destinului. Este vorba de o opțiune la care, odată făcută, nu vrea să renunțe, deși ar putea s-o facă. Alegerea este trăită ca inițiere. O determinare demnă în toate manifestă Maitreyi. Pare să n-o intereseze libertatea
FELICIA GHERGHINA: Formula existenţială a femeii în proza lui Mircea Eliade, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339618_a_340947]
-
se iubesc dar noi oamenii suntem ca două coji de nucă cu miezul ros de vierme. Noi nu ne întoarcem înapoi, noi suntem orgolioși chiar dacă plătim cu tristețea. Îmi place să alunec printre lume pe stradă, în metrou , prin magazine însingurată și totuși cu tine Ne-am despărțit pe un peron fără să ne luam la revedere poate de aceea inimile se caută ele nu știu altceva decât să bată ele nu știu decât să se iubeasca împotriva oricăror decizii subiective
STATORNICIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340804_a_342133]
-
Acasa > Redactia > Autori > CÂND DRAGOSTEA NU E DE AJUNS Autor: Radu Liviu Dan Publicat în: Ediția nr. 975 din 01 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Când dragostea nu e de ajuns ne îmbolnăvim de ziduri însingurate când dragostea e împărtășită doar de la distanță ne îmbolnăvim de păpădii de vânturi spulberate nechemate de mori când dragostea nu e de ajuns corăbiile pleacă cel mai departe aidoma gîndurilor sinucigașe parcă toți peștii s-ar întoarce să-și afle
CÂND DRAGOSTEA NU E DE AJUNS de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340940_a_342269]
-
instinct de conservare mult mai avansat decât al oamenilor. Cât se zbate o biată furnică și chiar un vierme să trăiască, să supraviețuiască. Dacă în această lume unde binele și răul șanț încă amestecate precum umbră ne simțim străini și însingurați duhovnicește, cât de întunecată și fără de speranță trebuie să fie noaptea iadului unde lumină a fost separată definitiv și ireversibil de întuneric? ● Diavolul ar putea fi chiar gelos pe apostazia omenească. Fiindcă din câte știm nici el nu s-ar
TEOLOGUMENA – DESPRE PUTERILE ÎNTUNERICULUI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341032_a_342361]
-
repetabilă iarnă românească. Spectacolul ar începe, probabil, cu o notă gravă a vocii singulare leopoldine în armonia misterioasă și tainică a Adagio-ului albinonian, intonând ca un imn închinat durerii următoarele cuvinte ale cunoscutului poet austriac, printre altele, al „Toamnei însinguratului”: „Amară zăpadă și lună./ Un lup roșcat pe care-l sugrumă un înger. Picioarele tale scrâșnesc în umblet ca gheața albastră și, plin de tristețe și trufie, un zâmbet îți împietrește chipul și fruntea pălește în voluptatea gerului;/ sau se
FIINŢĂ DIN FIINŢA POEZIEI NEMAIROSTITE AZI ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341432_a_342761]
-
Acasa > Stihuri > Momente > ACELAȘI EXERCIȚIU Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 896 din 14 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Se cern zăpezile ca dintr-o abundentă goarnă, Bătrâni însingurați parcă au uitat de foame. Alt secol bântuie mefistofelic ca o boarnă O lume imprecisă, ce-a uitat să se destrame. Sunt rude uneori ce intră pe la noi prin casă Cu lacrima, să spele dorul pentru cel plecat. Iarna mistuie
ACELAŞI EXERCIŢIU de STELIAN PLATON în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342160_a_343489]
-
metaforice, orizont ce „magnetizează“, trage după sine orizontul cunoașterii științifice, Poezia are menirea de „a sparge“ limitele, adică de a face «un zid plin de ferestre» între lumi, între [ara- cu-Dor și [ara-fără-Dor, „o fereastră“ fiind și a iluminării însinguratei prințese din „turn“... Universul poematic al ciclului Seama poeziei este alcătuit din fulgurații meditative despre eroul liric în calitatea de izvor și de vehicol ca „sturionul ce-i scria faraonului piramida“ (Transport de geometrie), despre neputința de a ascunde „cerul
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
acolo printre străini. Omenirea se grupează și se regrupează după interesele celor mai puternici că ei sunt aceia care fac legea - și o fac numai în interesul lor - în blocuri militare sau organzații economice închise dar oamenii se simt din ce în ce mai însingurați, sindrom de care ne dăm seama cu toată luciditatea. Lucrează tata, lucrează mama că deh, am cerut drepturi egale și pentru femei, copiii rămân nesupravegheați și asta deschide un nou evantai de probleme aproape insurmontabil. Nu deschizi un televizor sau
LUMEA ÎNCOTRO? de ION UNTARU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341797_a_343126]
-
ar fi fost el la matematică, oricât de bine se pricepea la programe, nu reușea în nici un chip, așa ca alții, să profite de oportunități și să scoată așa cum făceau alții bani și din piatră seacă. Era mai degrabă un însingurat, nu prea avea prieteni și din câte am băgat eu de seamă, se mulțumea să se înconjoare cu oameni de calitate îndoielnică, bucurându-se ca un copil de aprecierile lor, mai mult sau mai puțin interesate. N-am reușit să
CASTELE DE NISIP de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342244_a_343573]
-
care o înțelegea. O femeie între două vârste, crescută odată cu fiul ei, ce-i știa suferința și-i mai deschidea ușa din când în când, povestind împreună din vremurile bune și aducând o rază de bucurie în inima îndurerată și însingurată. Într-una din zile a venit în vizită însoțită de un superb exemplar canin aparținând rasei Ciobănesc German cunoscută popular sub denumirea de Câine Lup. O femelă de numai câteva luni, de toată frumusețea, primită spre îngrijire de la niște prieteni
LADY de CORNELIA TURLEA CHIFU în ediţia nr. 757 din 26 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342299_a_343628]
-
ușori, se plimbă prin cameră, recitând cu voce tare: “M-ați alungat, laconic, pe-un urgisit tărâm, (Bătrân sunt eu, sau iernile aici sunt prea lungi și prea reci?) în țara oamenilor-lupi, mereu o să rămân, un lup devin și eu, însingurat, pe veci.” Mă simt din ce în ce mai tulburată. Simt cum străbat din nou spațiile, apoi mă trezesc în fotoliul meu. Deschid ochii. În mână, țin un volum din “Cireșarii”, deschis la epitaful de pe monumentul închinat lui Ovidiu, din actuala Constanța: “Sub astă
TIMPURI ANCESTRALE (REVIZUITĂ) de ŞTEFANA IVĂNESCU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342323_a_343652]
-
se obișnuiască și chiar să-i placă. Câteodată, era foarte nostim, mai ales când se juca cu câte un pește viu care cădea pe punte din plasa marinarului. Atunci începea un adevărat spectacol de circ, care îi mai descrețea fruntea însinguratului fiu al mărilor. Noul stăpân făcea comerț cu diferite mărfuri. Împreună au bătut apele mărilor, în lung și-n lat, cu diferite treburi. La început făcură curse scurte pe Marea Neagra, de la Brăila la Constanța, Odesa sau Varna. Mai apoi, afacerile
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
Acasă > Stihuri > Nuanțe > TITINA NICA-ȚENE - POEME ÎNSINGURATE Autor: Titina Nica Țene Publicat în: Ediția nr. 1242 din 26 mai 2014 Toate Articolele Autorului SINGURĂTATE M-am așezat pe aceiași bancă pe care noi ne-am cunoscut și se făcea că suntem tineri și amintirea m-a durut
POEME ÎNSINGURATE de TITINA NICA ŢENE în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341530_a_342859]
-
pe lume nu-i nimic mai sfânt Ca o primăvară, cănd învie toate, Parcă-s ale mele, toate câte șanț, Să le strâng în brațe, aș vrea, dacă se poate. ------------------------------- Titina NICA-ȚENE Cluj-Napoca mai 2014 Referință Bibliografica: Titina NICA-ȚENE - POEME ÎNSINGURATE / Titina Nica Țene : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1242, Anul IV, 26 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Titina Nica Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
POEME ÎNSINGURATE de TITINA NICA ŢENE în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341530_a_342859]
-
articol - date despre autor: nu există încă- toate articolele: VIZUALIZARE - articole publicate:articole- număr total de accesări:accesări- număr total de voturi:voturi- număr total de cititori:cititori->accesări / articol->accesări / cititor->voturi / articol->cititori / articol I. TITINA NICA-ȚENE - POEME ÎNSINGURATE, de Titina Nica Țene, publicat în Ediția nr. 1242 din 26 mai 2014. SINGURĂTATE M-am așezat pe aceiași bancă pe care noi ne-am cunoscut și se făcea că suntem tineri și amintirea m-a durut. Că eu eram
TITINA NICA ŢENE [Corola-blog/BlogPost/341531_a_342860]
-
măcar cu oarecare indiferență pe lângă mine pe vreun trotuar al vreunui bulevard intergalactic. Nu mi-aș înțelege nici macar această lacrima singuratica - daca as fi singura ființă din univers - pentru că n-aș fi văzut o mamă cum plânge. Chiar și bătrânii însingurați plâng fiindcă undeva, cândva demult, au cunoscut vreo fărâma de dragoste. Dar eu... eu nu aș cunoaște dragostea dacă aș fi singur în univers, și nici cum dragostea naște viața, iar viața naște moarte. Așa că lacrima mea nu s-ar
POEME BILINGVE (4) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/340539_a_341868]
-
în copci de gheață devenind apoi fulgere care spintecă același cer iar și iar. umbrele ni se suprapun și inima ta tresare atunci când inima mea zvâcnește. dar ochii nu ni se mai întâlnesc în schimb echitabil de energie calorică. pășim însingurați vinovați fără vină părtași ai unui ieri neîntâmplat încă Referință Bibliografică: stingheri / Nuța Istrate Gangan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 521, Anul II, 04 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Nuța Istrate Gangan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
STINGHERI de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 521 din 04 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340670_a_341999]
-
care mi-au dat șansa să mă încarc de vibrația unei vieți pline de surprize și întâmplări neașteptate. Viața de zi cu zi, situațiile bune și rele prin care trecem, ne fac de multe ori să ne simțim osteniți, derutați, însingurați. Și iată că avem de multe ori norocul să apară cineva care ne întoarce spre momente frumoase din viață. Acest lucru a fost pentru mine cartea lui Ivan Lungu. Aici era secretul terapiei și rezistenței cu care m-am încărcat
IVAN LUNGU: „ASCULTÂND GERSHWIN PE COVOR” de GABI MOSCOVICI în ediţia nr. 1136 din 09 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341222_a_342551]